1,009 matches
-
foarte meritorie. Tehnic, nivelul spectacular nu este la fel de înalt dar, în multe școli de teatru americane, calitatea producțiilor este, poate, mai ridicată, datorită inteligenței și temeiniciei cu care abordează studiul." După 1990, Alexa Visarion continuă activitatea transatlan tică înființând Teatrul Româno-American "Eugene O'Neill". În ciuda repertoriului susținut, compania este asimilată Centrului de Proiecte Culturale al Primăriei Municipiului București ArCuB, anul 1996 fiind și cel al unei scrisori de protest, semnate de personalități ale vieții teatrale americane, adresate domnului Victor Ciorbea, la
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
cu studenții acestui institut. Ca o încoronare a eforturilor sale de apropiere a culturilor (teatrale) americane și românești stă corespondența cu Michael E. Guest, ambasadorul Statelor Unite la București în perioada 2001-2004, în cadrul căreia organizarea "Simpozionului Eugene O'Neill de către Teatrul Româno-American "Eugene O'Neill" e recunoscută drept un succes de prim rang și are valoare de diplomație culturală". Poate cea mai pertinentă susținere, al cărei ton caracterizează activitatea febrilă, venea din partea lui Liviu Ciulei, care în noiembrie 1988 scria din poziția
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
din nou să pornesc la drum. Eu n-am renunțat la profesia de regizor: am montat un scenariu Cehov în Suedia, scenele de dragoste din toate piesele lui Cehov, un scenariu Shakespeare care va veni la București în săptămâna teatrului româno-american, un D-ale carnavalului în Islanda. Cred că având posibilitatea să nu intru în tăvălugul acesta rapid și distrugător, care presupune facerea de spectacole, am putut să și văd. Am avut nevoie de acest moment de răgaz, pentru că eu am
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
se tinde spre o dictatură managerială. Care considerați a fi viciile manageriatului teatral românesc care v-au împiedicat să vă duceți la bun sfârșit proiectele ambițioase în periplul postdecembrist de la conducerea Teatrului Mic la Teatrul dramatic din Brașov și Teatrul Româno-American? Deocamdată nu sunt vicii în manageriatul teatral românesc, ci nereguli esențiale. Câteodată justificat din cauza unei perioade de lâncezeală generală după '89 și nu din cauza valorii teatrului, se încearcă impunerea unei teorii false și lipsite de sens, și anume că instituțiile
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Botta " urmând să nască colaborări periodice cu instituții similare din SUA, Canada, și Europa, s-a surpat în inerția momentului.N-am găsit susținerea necesară pentru Festivalul Internațional al Teatrelor Mici din întreaga lume.tot nimic...vorbe...nimic... Avatarurile Teatrului Româno-American... Nu regretați plecarea? Am regretat că am părăsit Micul... dacă aș fi avut mai multă răbdare, sigur aș fi putut continua cu senatorii de drept ai scenei, cu vedetele generației de mijloc, cu tinerii pe care îi angajasem. Mi-e
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
sufletește de unii actori, dar, prieteni fiindu-mi, au cerut plecarea mea când lucram în Suedia. Iubirile neonorate aduc trădarea. Aveau dreptate?! Ar fi trebuit să mă mut la Brașov, să nasc o școală de teatru, o secție a Teatrului Româno-American, un vis, devenit ca întotdeauna la noi, un coșmar. Am inițiat Teatrul Româno-American (TRA) cu suflet curat și ajutor moral de la prieteni, personalități ale teatrului mondial care au devenit membrii fondatori ai instituției. Totul părea normal, viu, adevărat, dar repede
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
lucram în Suedia. Iubirile neonorate aduc trădarea. Aveau dreptate?! Ar fi trebuit să mă mut la Brașov, să nasc o școală de teatru, o secție a Teatrului Româno-American, un vis, devenit ca întotdeauna la noi, un coșmar. Am inițiat Teatrul Româno-American (TRA) cu suflet curat și ajutor moral de la prieteni, personalități ale teatrului mondial care au devenit membrii fondatori ai instituției. Totul părea normal, viu, adevărat, dar repede "Porțile Orientului" au înlocuit Cortina teatrului. La început invidia, apoi dezinteresul și pe
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
mai puțin de 1.000 de imigranți anual), alternate cu ani cu o imigrare ceva mai ridicată (10.862 În 1950-52; 4.901 În 1956-57 și 9.263 În perioada 1964-68, ultimele două momente de destindere bilaterală și negocieri directe româno-americane), din anul 1976 imigrarea provenită din România a trecut de cifra anuală de 2.000 de persoane. Imigrarea postbelică din România constituie 24,9% din imigrarea transoceanică totală provenită din această țară după anul 1881, ceea ce Înseamnă că unul din
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
s-a familiarizat cu problemele grupului etnic din care ajunsese să facă și el parte, că, „În mai multe chipuri, năvala și ocupația comunistă au afectat și pe românii-americani. În primul rînd, comuniștii români au căutat să Își subordoneze instituțiile româno-americane spre a Își atinge propriile scopuri criminale și Încă mai vîrtos au căutat să Își subordoneze «Vatra Românească», simbolul identității ortodocșilor români-americani. În chip paradoxal - observă el -, acțiunile comuniste au avut un efect pozitiv mai ales În ce privește afirmarea tot mai
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
atinge propriile scopuri criminale și Încă mai vîrtos au căutat să Își subordoneze «Vatra Românească», simbolul identității ortodocșilor români-americani. În chip paradoxal - observă el -, acțiunile comuniste au avut un efect pozitiv mai ales În ce privește afirmarea tot mai răspicată a identității româno-americane”, contribuind la „eliberarea” lor de sub „dependența psihologică față de țara «veche». Pentru Întîia dată ei afirmau răspicat că sînt parte a națiunii americane și tot pentru Întîia dată se puteau concentra exclusiv spre dezvoltarea propriilor instituții”. O importantă parte a sumarului
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de scrisori dintre Ceaușescu și Reagan. Afirmăm Însă că o relectură În prezent ar aduce unele clarificări. Pentru aceasta, intenționăm să facem o comparație Între diplomația românească dinainte de 1989 și cea postrevoluționară, din punctul de vedere al atitudinii față de relațiile româno-americane. Dacă pentru ultimii ani ai epocii comuniste dispunem de acest document important, conținînd informații din interiorul ambelor tabere, pentru perioada postrevoluționară nu ne putem baza decît pe luările de poziție și documentele oficiale, Întrucît, după știința noastră, nici un element din
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
o oarecare măsură, conducerea politică a României postrevoluționare a menținut această valorizare exagerată a vizitelor oficiale, văzute ca un semn de extremă prețuire din partea celuilalt stat; același Răceanu oferă un exemplu grăitor În 1999 (În „CÎteva considerente pe marginea relațiilor româno-americane”, Sfera Politicii, nr. 66, http://www.dntb.ro/sfera/66/bilant-art2.html): „În cazul vizitei la Washington a președintelui Emil Constantinescu, partea americană a anunțat oficial că este vorba de o «vizită oficială de lucru». Cu toate acestea, oficialitățile române
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
decît note bune din partea Washingtonului. Iată cîteva mostre: „Guvernul consideră ca neinspirată reutilizarea unor clișee marcate de prejudecățile anilor ’90 În tratarea tematicii drepturilor omului din România anului 2002, cu atît mai mult cu cît nivelul de dialog și cooperare româno-americană În acest domeniu În ultimii ani este indiscutabil deosebit de intens și eficient. Este inexplicabilă lipsa de informare și focalizarea Îngustă a raportului față de modul transparent În care reprezentanții guvernamentali sau neguvernamentali americani au acces la realitățile din România, În oricare
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Emigration to America up to 1918”, Revue Roumaine d’Histoire, XXXI, Nos. 3-4, 1992, pp. 255-273; Aurel Sasu, Cultura română În Statele Unite și Canada, I, Presa, II, Nostalgia Românească, Editura Fundației Culturale Române, București, 1993; Carmen Maria Andras (ed.), Confluențe româno-americane, Editura „Mica Doris”, TÎrgu Mures, 1995; Anca Hartular, Merem la America. Începuturile comunității românești În America, Prefață de Mary Leuca, Editura Fundației Culturale Române, București, 1996; Alexandru Nemoianu, op.cit.; Gelu Neamțu, În America, pentru unirea Transilvaniei cu România, S.C. „Dagerom
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Începuturile comunității românești În America, Prefață de Mary Leuca, Editura Fundației Culturale Române, București, 1996; Alexandru Nemoianu, op.cit.; Gelu Neamțu, În America, pentru unirea Transilvaniei cu România, S.C. „Dagerom Impex” S.R.L., Cluj-Napoca, 1997; vezi și Gheorghe I. Florescu, „Studiul relațiilor româno-americane: realizări și perspective”, În Gheorghe I. Florescu (ed.), Relații româno-americane În timpurile moderne, Editura Universității „Al.I. Cuza”, Iași, 1993, pp. 19-89; Idem, „Relații româno-americane: bibliografie selectivă”, ibidem, pp. 333-355. Alexandru Cantacuzino, America vis-à-vis cu România, Typographia Curții, București, 1876
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Fundației Culturale Române, București, 1996; Alexandru Nemoianu, op.cit.; Gelu Neamțu, În America, pentru unirea Transilvaniei cu România, S.C. „Dagerom Impex” S.R.L., Cluj-Napoca, 1997; vezi și Gheorghe I. Florescu, „Studiul relațiilor româno-americane: realizări și perspective”, În Gheorghe I. Florescu (ed.), Relații româno-americane În timpurile moderne, Editura Universității „Al.I. Cuza”, Iași, 1993, pp. 19-89; Idem, „Relații româno-americane: bibliografie selectivă”, ibidem, pp. 333-355. Alexandru Cantacuzino, America vis-à-vis cu România, Typographia Curții, București, 1876, p. 7. N. Iorga, Pe drumuri depărtate, vol. III, ediție
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cu România, S.C. „Dagerom Impex” S.R.L., Cluj-Napoca, 1997; vezi și Gheorghe I. Florescu, „Studiul relațiilor româno-americane: realizări și perspective”, În Gheorghe I. Florescu (ed.), Relații româno-americane În timpurile moderne, Editura Universității „Al.I. Cuza”, Iași, 1993, pp. 19-89; Idem, „Relații româno-americane: bibliografie selectivă”, ibidem, pp. 333-355. Alexandru Cantacuzino, America vis-à-vis cu România, Typographia Curții, București, 1876, p. 7. N. Iorga, Pe drumuri depărtate, vol. III, ediție critică Îngrijită, selecția textelor, note și postfață, comentarii de Valeriu Râpeanu, Editura Minerva, București, 1987
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
2 a fost înlocuită cu anexa 2 din ORDINUL nr. 5.394 din 30 septembrie 2009 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 702 din 20 octombrie 2009, conform art. I din același act normativ. Anexa 3 Fundația Școala Postuniversitară de Afaceri Româno-Americană - ASEBUSS din București *Font 7* ┌────┬───────────────────────┬────────────────────┬───────────────────────────────────────┬─────────────┬──────────┐ │Nr. │ Facultatea │Domeniul de licență │Programul de studiu de master acreditat Observație: Având în vedere necesitatea transparenței și relevanței, inclusiv internaționale, a legăturii programelor de master cu domeniile de licență, s-a avizat de către Consiliul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/197164_a_198493]
-
din România i-au întunecat restul vizitei. Iorga a ținut o conferință la Universitatea Columbia și a vizitat Harvard-ul (și Noua Anglie) înainte de a-și încheia vizita în America 216. Iorga a făcut remarca stranie că nu a întîlnit nici un româno-american care să manifeste compasiune față de țara lui natală. Putem găsi în amintirile lui referiri la evrei români avînd asemenea sentimente, dar nici una la gentilii români. Care poate fi explicația acestui fapt? În naivitatea lui sămănătoristă, Iorga nu înțelegea că oamenii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Monographs, Boulder Distributed by Columbia University Press, New York (c) 1991 by Joseph F. Harrington and Bruce J. Courtney (c) Institutul European Iași pentru prezenta ediție în limba română ISBN 973-586-155-0 PRINTED IN ROMANIA Joseph F. Harrington Bruce J. Courtney RELAȚII ROMÂNO-AMERICANE 1940-1990 Traducere de MIHAELA SADOVSCHI Prefață de V.FL. DOBRINESCU și KURT W. TREPTOW INSTITUTUL EUROPEAN 2002 TABLA DE MATERII Prefață / 9 Cuvînt înainte al autorilor / 27 Capitolul I. Generalități: Război și pace / 29 România între Berlin și Moscova, 1939-1941
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Europei, CSN 58/2 / 102 Capitolul III. Reglementări privind exporturile și decrete de naționalizare, 1947-1949/108 Opiniile Departamentelor de Comerț și de Stat cu privire la reglementările pentru exporturi / 108 Restricțiile pentru export și Europa de Vest / 116 Restricțiile pentru export și relațiile economice româno-americane / 118 Decretele de naționalizare din România / 123 Capitolul IV. Hărțuirea la nivel de Legație și restricțiile de export: cei doi piloni ai relațiilor româno-americane, 1949-1951 / 126 Bucureștiul și Legația Americană / 126 Washington și drepturile omului în România / 130 Efectul restricțiilor
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
reglementările pentru exporturi / 108 Restricțiile pentru export și Europa de Vest / 116 Restricțiile pentru export și relațiile economice româno-americane / 118 Decretele de naționalizare din România / 123 Capitolul IV. Hărțuirea la nivel de Legație și restricțiile de export: cei doi piloni ai relațiilor româno-americane, 1949-1951 / 126 Bucureștiul și Legația Americană / 126 Washington și drepturile omului în România / 130 Efectul restricțiilor americane privind exportul asupra României / 132 America și COCOM /134 Restricțiile americane pentru export: un bilanț pentru 1951 / 139 De la Cannon la Battle / 140
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Battle / 140 Politica americană pentru Europa de Est: un bilanț pentru 1951 / 143 Capitolul V. O nouă viziune și o nouă direcție / 145 Întoarcerea la restricțiile de export / 145 Ivirea unei noi perspective / 148 Noua politică americană pentru Europa de Est / 151 Disputele propagandistice româno-americane / 154 Venirea la putere a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej / 155 Noua direcție de la Moscova și București / 159 Capitolul VI. Destinderea sovieto-americană se soldează cu tratative româno-americane / 163 Comisia pentru Politica Economică Externă / 163 Statele Unite și națiunile din Grupul Consultativ (GC) / 164
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
export / 145 Ivirea unei noi perspective / 148 Noua politică americană pentru Europa de Est / 151 Disputele propagandistice româno-americane / 154 Venirea la putere a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej / 155 Noua direcție de la Moscova și București / 159 Capitolul VI. Destinderea sovieto-americană se soldează cu tratative româno-americane / 163 Comisia pentru Politica Economică Externă / 163 Statele Unite și națiunile din Grupul Consultativ (GC) / 164 Consiliul pentru Politică Economică Externă (CPEE) / 168 Securitatea și comerțul / 170 Europa de Est / 172 America și România, 1954-1956 / 174 Capitolul VII. De la un fals început la
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Congresul, comerțul și Războiul din Yom Kippur / 336 Ceaușescu vizitează Washingtonul / 339 Proiectul Legii reformei comerciale, de la Camera Reprezentanților la Senat / 343 Washington și București, 1974 / 347 Președintele Ford și proiectul Legii reformei comerciale / 352 Capitolul XIII. Un acord comercial româno-american și Clauza națiunii celei mai favorizate / 358 Negocierea acordului comercial / 358 Congresul și acordul comercial / 362 Ceaușescu îl vizitează pe Ford / 365 Ford vizitează Bucureștiul / 369 Primele roade ale tratatului / 371 Prima prelungire a derogării / 376 Ultimele luni ale mandatului
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]