824 matches
-
acestui Regulament. b). Prezentul Regulament a fost întocmit în câte două exemplare originale, în limba română și limba maghiară, ambele texte fiind egal autentice. c). Prezentul Regulament intra în vigoare după aprobarea Protocolului Sesiunii a. XVII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, conform sistemului juridic intern. Anexă 8 La Protocolul Sesiunii a XVII-a a Comisiei (Oradea, 2 februarie 2006) REGULAMENT PRIVIND PROCEDURA APLICABILĂ ÎN CAZUL APARIȚIEI UNEI STĂRI DE DETERIORARE NEAȘTEPTATĂ A CALITĂȚII APEI Temeiul legal al Regulamentului Articolul 1 Prezentul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177394_a_178723]
-
și utilizarea durabilă a apelor de frontieră", semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003, intrat în vigoare la 17 mai 2004; - Convenției pentru protecția și utilizarea durabilă a fluviului Dunărea (1992), Sofia; - Protocolului Sesiunii a XII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, semnat la Szeged, la data de 3 decembrie 1999, punctul I. 6, (prin care s-a hotărât armonizarea Regulamentului cu normele Uniunii Europene și metodologia folosită în cadrul Centrelor Internaționale de Alarmare în caz de Poluări Accidentale la Dunăre); - Protocolului Sesiunii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177394_a_178723]
-
3 decembrie 1999, punctul I. 6, (prin care s-a hotărât armonizarea Regulamentului cu normele Uniunii Europene și metodologia folosită în cadrul Centrelor Internaționale de Alarmare în caz de Poluări Accidentale la Dunăre); - Protocolului Sesiunii a XVI-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, semnat la Hajduszoboszlo, la data de 18 noiembrie 2004, punctul B.2.1.b, punctul B.2.4 și anexă 6. Scopul regulamentului Articolul 2 a). Acest regulament se aplică apelor de frontieră și subunităților hidrografice, în cazul în care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177394_a_178723]
-
pH atunci când se constată depășirea valorii maxime sau scăderea sub valoarea minimă caracteristică. Atunci când aceste valori nu depășesc limitele clasei a doua de calitate din anexă 7 a Regulamentului privind urmărirea calității apelor pe râurile care formează sau traversează frontieră româno-ungară, aceste schimbari nu se iau în considerare. e). Procedura de declanșare a monitoringului de investigare la valori care depășesc valoarea maximă a prelucrărilor statistice obținute în ultimii 5 ani (Cmax) se aplică experimental pe o perioadă de 1 an, după
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177394_a_178723]
-
avea loc prelevări comune de probe de apă în secțiunile de frontieră. Prelevarea trebuie efectuată în cel mai scurt timp. Prelevarea de probe va fi efectuată conform prevederilor "Regulamentului privind urmărirea calității apelor, pe râurile care formează sau traversează frontieră româno-ungară". În asemenea situații, pentru depistarea cauzelor, trebuie pornit fără întârziere, monitoringul de investigare. În această situație este necesara analiza apei cursului/cursurilor sau a sectorului/sectoarelor de apă afectată (afectate) din punct de vedere al calității, în mai multe puncte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177394_a_178723]
-
parte integrantă din acestă. c). Prezentul Regulament a fost întocmit în câte două exemplare originale, în limba română și limba maghiară, ambele texte fiind egal autentice. d). Prezentul regulament intra în vigoare după aprobarea Protocolului Sesiunii a... a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, conform sistemului juridic intern. e). Odată cu intrarea în vigoare a prezentului Regulament, anexă 5 a Protocolului Sesiunii a XV-a a Comisiei, intitulat "Regulament privind procedura de urmat în cazul poluărilor accidentale, periculoase care nu se mai pot evita" își
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177394_a_178723]
-
N │ Râul│Localizare│Lățime │Viteza apei │ Potențial Anexă 9 La Protocolul Sesiunii a XVlI-a a Comisiei (Oradea, 2 februarie 2006) Informare în legătură cu proiectele și lucrările realizate în domeniul de aplicare al Acordului cu asistența tehinica financiară terța PROIECTE COMUNE ROMÂNO-UNGARE 1. Proiectul "Managementul bazinului râului transfrontalier Crisuri, sub-bazin al Tisei - asistență pentru stabilirea instrumentelor de control și management ai bazinului râului transfrontier Crisuri, sub-bazin al Tisei. Oficiul Internațional al Apei din Paris (Franța) a acordat asistență tehnică și financiară pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177394_a_178723]
-
Managementul bazinului râului transfrontalier Crisuri, sub-bazin al Tisei - asistență pentru stabilirea instrumentelor de control și management ai bazinului râului transfrontier Crisuri, sub-bazin al Tisei. Oficiul Internațional al Apei din Paris (Franța) a acordat asistență tehnică și financiară pentru elaborarea proiectului româno-ungar, intitulat "Managementul bazinului râului transfrontier Crisuri, sub-bazin al Tisei - asistență pentru stabilirea instrumentelor de control și management al bazinului râului transfrontier Crisuri, sub-bazin al Tisei - asistență pentru stabilirea instrumentelor de control și management al bazinului transfrontier". Sprijinul tehnic este acordat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177394_a_178723]
-
Crisuri de către Partea română și Partea ungară (având în vedere că rezultatul acestor proiecte sunt folosite și în cadrul proiectului în cauză). Obiectivul principal este dezvoltarea durabilă a bazinului transfrontier prin managementul echilibrat al resurselor de apă: ● dezvoltarea capacităților Comisiei hidrotehnice româno-ungare; ● asistență tehnică și elaborarea și implementarea instrumentelor comune pentru management, respectiv a sistemului de informații la nivelul bazinului. Rezultate și activități în cadrul proiectului: ● armonizarea procedurilor și structurarea colectării datelor (acord în legătură cu documentele specifice procedurilor comune și standardelor); ● analiza și armonizare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177394_a_178723]
-
dezbătute la Conferința miniștrilor de Externe. Problemele teritoriale erau reglementate în Partea I a proiectului, intitulată Frontiere, în numai două articole ! Frontierele României, indicate pe hartă (Anexa 1) - prevedea art. 1 - erau cele existente la 1 ianuarie 1941, cu excepția frontierei româno-ungare, definită în art. 2, care declara „nule și neavenite hotărârile Sentinței de la Viena din 30 august 1940”, fiind restabilită aici frontiera de la 1 ianuarie 1938. Același art. 1 stabilea, printr-o singură propoziție, o graniță străină de principiile etnice, istorice
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
bună și cuvenită formă, s-au înțeles asupra dispozițiunilor ce urmează: PARTEA I FRONTIERE Articolul 1 Frontierele României, indicate în harta anexată Tratatului de față (Anexa 1), vor fi cele care erau în ființă la 1 ianuarie 1941, cu excepția frontierei româno-ungare care este definită în articolul 2 al Tratatului de față. Frontiera sovieto-română este astfel fixată în conformitate cu Acordul sovieto-român din 28 iunie 1940 și cu Acordul sovieto-cehoslovac din 29 iunie 1945. Articolul 2 Hotărârile Sentinței de la Viena din 30 august 1940
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de Parohia Ortodoxă Română. Programul revistei este trasat de articolul lui Gh. Petrușan, intitulat Și totuși: conviețuirea, în care se arată că publicația va încerca o mai bună definire a „idealurilor și necesităților spirituale” ale românilor din Ungaria, „a conviețuirii româno-ungare în complexitatea ei, a problemelor cu care se confruntă zilnic o naționalitate”. Revista e redactată în limba română, dar nu respinge articolele scrise în limba maghiară, care sunt mai numeroase începând cu numărul al doilea. În mare, sunt prezente următoarele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286401_a_287730]
-
prealabil a unui "edict""192. Cu toate acestea, atunci cînd marele compozitor maghiar Béla Bartok, un pasionat culegător de folclor muzical maghiar și românesc (originar din zona Aradului), a venit la București, Iorga a fost entuziasmat, deoarece, în privința aceasta, cooperarea româno-ungară corespundea perfect Sămănătorismului lui. "Trebuie să existe și o altă cale decît uzurparea dușmănoasă!" scria Iorga. A încercat apoi să ofere cîteva alternative. "Acum, cînd sașii din Transilvania s-au transformat în santinelele estice ale pangermanismului, înțelegerea dintre popoarele maghiar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în care să ne permitem o poziție tranșantă"153. În consecință, singura concesie pe care au făcut-o sovieticii americanilor a fost aceea de a include mențiunea "urmînd a fi confirmat la tratatul de pace", după prevederea referitoare la granița româno-ungară. Prin aceasta, aliații occidentali au ieșit cu fața curată, dar situația nu s-a schimbat de facto"154. Condițiile de armistițiu erau, în esență, niște condiții sovietice de pace. Pe 8 aprilie 1944, delegațiile britanică și americană au acceptat propunerile
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de a călători, dreptul la cuvînt și la practicile religioase, în mod excesiv, comparativ cu standardele occidentale. Restricțiile le suportau, însă, toți cetățenii români, indiferent de etnia și religia de care țineau. Mai mult decît atît, dat fiind conflictul istoric româno-ungar, orice restricție avea să fie respinsă în special de unguri și catalogată imediat ca discriminatorie 1799. Pe 2 iunie, Ford a cerut Congresului să-i permită să-și exercite dreptul de a scuti România de prevederile Paragrafului 402 privind emigrarea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
acest vot, succesul lui Wolf și al adepților săi era pe jumătate asigurat. Mai rămînea ca și Senatul să adopte un amendament similar. București, Budapesta și Moscova Votul Camerei Reprezentanților nu era singurul motiv de iritare pentru Ceaușescu. Și relațiile româno-ungare luaseră o întorsătură nefastă. Delegatul maghiar la cea de-a Treia Reuniune a Conferinței pentru Securitate și Cooperare Europeană din Viena ridicase problema discriminării ungurilor în statele învecinate. În aceste prime declarații făcute în decembrie 1986, el nu pomenise, însă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru a alimenta conflictul. Problemele legate de drepturile omului aveau priză la public și, în scurt timp, situația minorității maghiare din Transilvania a ajuns în atenția opiniei publice internaționale, captînd și interesul cîtorva congresmeni americani. Pe lîngă faptul că relațiile româno-ungare continuau să se deterioreze, Ceaușescu a primit încă o veste proastă. Gorbaciov voia să facă o vizită la București. Ministrul sovietic de Externe, Șevardnadze, ridicase această problemă în luna octombrie a anului 19862440 și în mai, România rămăsese singura țară
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pe acești susținători. Audierile de pe 5 mai s-au axat pe situația minorităților ungare din România și Cehoslovacia. Thomas Simons, un delegat al secretarului adjunct de stat, a prezentat poziția Administrației. Casa Albă nu intenționa să se implice în litigiul româno-ungar cu privire la tratamentul minorităților etnice și nici în disputa referitoare la drepturile istorice privind Transilvania. Președintele nu avea nimic de cîștigat dacă lua partea uneia din cele două țări în această dispută. În consecință, Simons s-a limitat, în declarațiile sale
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
graniță. Discuțiile s-au împotmolit, însă, la problema "sistematizării". Conducerea de la Budapesta voia ca Ceaușescu să oprească acest program. Acesta a refuzat, dar a permis Ungariei să trimită o delegație, pentru a supraveghea implementarea proiectului 2518. La sfîrșitul anului, relațiile româno-ungare erau la fel de tensionate. În tot acest timp, Ceaușescu a încercat să-și mențină relațiile cu diversele companii americane. La cîteva săptămîni după anunțul din februarie al Departamentului de Stat, liderul român a trimis membrilor Consiliului Economic Româno- american un mesaj
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ar fi fost aprobată, această măsură ar fi interzis Statelor Unite să importe vin, brînză, carne și alte produse agricole din România 2547. Întrucît Europa de Est era cuprinsă de un val de schimbări liberale, Bucureștiul a construit bariere de-a lungul graniței româno-ungare, pentru a împiedica alte mii de oameni să fugă de persecuții și sărăcie 2548. La un Congres Est-Vest al drepturilor omului, de la Paris, delegatul ungur Andre Erdos a pus un semn de egalitate între România și Africa de Sud, descriind barierele de la
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
exercite presiuni serioase pentru ca aceasta să nu accepte cererea Congresului privind îmbunătățirea situației drepturilor omului în România ca o condiție a prelungirii Clauzei. Pe măsură ce scădea numărul susținătorilor Clauzei României, creștea cel al oponenților. Aproape pe tot parcursul ultimului secol, relațiile româno-ungare au fost încordate, din mai multe motive, unul din cele mai importante fiind revendicarea Transilvaniei. Cînd s-au stabilit în America, imigranții ungari și cei români și-au adus cu ei și antipatia reciprocă. Deși nu există cifre exacte, în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de frontieră nr. 2 Inginer diplomat, Busics Imre, expert Inginer diplomat, Petrik Istvan, expert Locotenent-colonel de poliție, dr. Varady Peter, expert Inginer diplomat, Hodobay-Borocz Andras, expert Inginer diplomat, Angyal Laszlo, expert Locotenent-major de poliție, Fogarasi Csaba, translator FRONTIERA DE STAT ROMÂNO-UNGARĂ Linia de frontieră stabilită în baza controlului efectuat în comun la frontiera de stat româno-ungară în anul 2006 pe cursul neregularizat al râului Mureș și în anul 2007 pe râurile Crișul Negru și Tur Secțiunile de frontieră A, D, L
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232571_a_233900]
-
de poliție, dr. Varady Peter, expert Inginer diplomat, Hodobay-Borocz Andras, expert Inginer diplomat, Angyal Laszlo, expert Locotenent-major de poliție, Fogarasi Csaba, translator FRONTIERA DE STAT ROMÂNO-UNGARĂ Linia de frontieră stabilită în baza controlului efectuat în comun la frontiera de stat româno-ungară în anul 2006 pe cursul neregularizat al râului Mureș și în anul 2007 pe râurile Crișul Negru și Tur Secțiunile de frontieră A, D, L 2010 Introducere Frontiera de stat dintre România și Republica Ungară este stabilită în conformitate cu art. 27
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232571_a_233900]
-
și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947. Sarcinile și atribuțiile în legătură cu marcarea și controlul comun al frontierei de stat sunt cuprinse în Acordul dintre Guvernul Republicii Socialiste România și Guvernul Republicii Populare Ungare privind regimul frontierei de stat româno-ungare, colaborarea și asistență mutuală în problemele de frontieră, semnat la 28 octombrie 1983 la Budapesta (denumit în continuare Acord). Conform art. 7 alin. 1 și 2 din Acord, pe râurile navigabile traseul liniei frontierei trece pe mijlocul șenalului navigabil principal
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232571_a_233900]
-
naturale ale configurației malurilor acestora, ca în cazul râurilor Crișul Negru și Tur. Conform art. 7 alin. 4, art. 10 alin. 2 și art. 11 alin. 1 din Acord, schimbările liniei de frontieră în sectoarele apelor de frontieră la frontiera româno-ungară, respectiv noul traseu al liniei de frontieră vor fi stabilite de către împuterniciții de frontieră, care vor întocmi proces-verbal în acest sens. În baza cap. II art. 3-11 din Acord, precum și a Procesului-verbal privind întâlnirea de lucru a împuterniciților de frontieră
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232571_a_233900]