16,823 matches
-
puțin 20 de gospodării în componență. Tipologia „accesibilitate, infrastructură, venit” (AIV)tc "Tipologia „accesibilitate, infrastructură, venit” (AIV)" Pornind de la datele din sondajul PROROMI se poate argumenta că variațiile de sărăcie, structură socială și culturală sunt date, la nivelul comunităților de romi, de locul în care trăiesc, de infrastructura de care dispun și de principalele surse de venit pe care le au. Altfel spus, voi pleca de la premisa că periferialitatea localizării, accesul redus la servicii publice și sursele modeste de venituri sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
gunoi. O CR este considerată ca având probleme foarte severe (CR de tip HIGHPROB) dacă reunește toate criteriile legate de ACCES, INFRASTRUCURĂ și VENIT. Acest tip de CR deține o pondere de cca 14% din numărul total de comunități de romi. Dacă se întrunesc doar două din cele trei criterii de cuantificare a sărăciei comunitare, comunitatea este considerată ca având probleme severe (CR de tip MIDPROB, cu o pondere de 45%); CR de tip LOWPROP, în proporție de 31%, îndeplinesc un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Comunitățile sărace, cele din categoriile HIGHPROB și MIDPROB, reprezintă 59% din total și au o populație de 53% romi1. Tabelul 16. Indicatori pentru tipologia „accesibilitate, infrastructură, venit” (AIV)tc "Tabelul 16. Indicatori pentru tipologia „accesibilitate, infrastructură, venit” (AIV)" Populația de romi din mediul rural este mai săracă decât cea din urban dat fiind faptul că 62% dintre romii din rural trăiesc în comunități sărace față de numai 40% cât este procentul corespunzător pentru mediul urban. Toți indicatorii din coloana a treia a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
53% romi1. Tabelul 16. Indicatori pentru tipologia „accesibilitate, infrastructură, venit” (AIV)tc "Tabelul 16. Indicatori pentru tipologia „accesibilitate, infrastructură, venit” (AIV)" Populația de romi din mediul rural este mai săracă decât cea din urban dat fiind faptul că 62% dintre romii din rural trăiesc în comunități sărace față de numai 40% cât este procentul corespunzător pentru mediul urban. Toți indicatorii din coloana a treia a tabelului sunt codificați cu 1 și 0 pentru prezența și, respectiv, absența atributului. Cine trăiește în comunitățile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
numai 40% cât este procentul corespunzător pentru mediul urban. Toți indicatorii din coloana a treia a tabelului sunt codificați cu 1 și 0 pentru prezența și, respectiv, absența atributului. Cine trăiește în comunitățile sărace?tc " Cine trăiește în comunitățile sărace?" Romii care trăiesc în comunitățile sărace au un stoc educațional scăzut, o rată/experiență scăzută a migrației în străinătate, o valoare medie mai ridicată a dimensiunii gospodăriei și o orientare/înclinație mai pronunțată spre a vorbi curent limba romanes (tabelul 17
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în străinătate este mult mai redusă din CR sărace decât din cele cu un nivel redus al problemelor. Lipsa de resurse - capital uman, informație, bani, relații etc. - este o cauză a stabilității rezidențiale în condiții de sărăcie nu numai pentru romi, ci în genere la nivelul României anilor 2000. Tradiționalismul identitar dat de ponderea celor care vorbesc limba romani frecvent este mai mare în CR foarte sărace, comparativ cu cele care nu sunt sărace 1. Tradiționalismul și sărăcia contribuie, de asemenea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
la 3 pentru HIGHPROB. Este un indice de numărare a criteriilor de sărăcie care pot fi identificate în CR. În funcție de modul în care a fost generată scala va fi denumit în continuare indicele AIV „accesibilitate-infrastructură-venit”. Cele mai sărace comunități de romi sunt cele omogene, formate numai din romi. În condițiile în care romii sunt risipiți în interiorul unui alt grup etnic- români sau maghiari, în principal, în cazul României -, nivelul de sărăcie comunitară este mai redus: 66% dintre CR omogene și compacte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de numărare a criteriilor de sărăcie care pot fi identificate în CR. În funcție de modul în care a fost generată scala va fi denumit în continuare indicele AIV „accesibilitate-infrastructură-venit”. Cele mai sărace comunități de romi sunt cele omogene, formate numai din romi. În condițiile în care romii sunt risipiți în interiorul unui alt grup etnic- români sau maghiari, în principal, în cazul României -, nivelul de sărăcie comunitară este mai redus: 66% dintre CR omogene și compacte sunt sărace față de numai 50% cât este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sărăcie care pot fi identificate în CR. În funcție de modul în care a fost generată scala va fi denumit în continuare indicele AIV „accesibilitate-infrastructură-venit”. Cele mai sărace comunități de romi sunt cele omogene, formate numai din romi. În condițiile în care romii sunt risipiți în interiorul unui alt grup etnic- români sau maghiari, în principal, în cazul României -, nivelul de sărăcie comunitară este mai redus: 66% dintre CR omogene și compacte sunt sărace față de numai 50% cât este procentul de comunități sărace în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
unui alt grup etnic- români sau maghiari, în principal, în cazul României -, nivelul de sărăcie comunitară este mai redus: 66% dintre CR omogene și compacte sunt sărace față de numai 50% cât este procentul de comunități sărace în cazul grupărilor de romi localizate în interiorul unei alte comunități etnice (tabelul 18). Tabelul 18. Sărăcia comunitară și omogenitatea comunității de romitc "Tabelul 18. Sărăcia comunitară și omogenitatea comunității de romi" Exemplu de mod de citire a datelor: 16% dintre comunitățile formate numai din romi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sărace față de numai 50% cât este procentul de comunități sărace în cazul grupărilor de romi localizate în interiorul unei alte comunități etnice (tabelul 18). Tabelul 18. Sărăcia comunitară și omogenitatea comunității de romitc "Tabelul 18. Sărăcia comunitară și omogenitatea comunității de romi" Exemplu de mod de citire a datelor: 16% dintre comunitățile formate numai din romi sunt foarte sărace (HIGHPROB). Există și variații ale nivelului de sărăcie nu numai în legătură cu limba vorbită, ci și în funcție de grupul cultural („neamul”) căruia îi aparțin membrii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
romi localizate în interiorul unei alte comunități etnice (tabelul 18). Tabelul 18. Sărăcia comunitară și omogenitatea comunității de romitc "Tabelul 18. Sărăcia comunitară și omogenitatea comunității de romi" Exemplu de mod de citire a datelor: 16% dintre comunitățile formate numai din romi sunt foarte sărace (HIGHPROB). Există și variații ale nivelului de sărăcie nu numai în legătură cu limba vorbită, ci și în funcție de grupul cultural („neamul”) căruia îi aparțin membrii comunității. Cele mai sărace grupuri cultuale par a fi1 cele ale cărămidarilor cu 80
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
a fi1 cele ale cărămidarilor cu 80% dintre comunitățile locuite de aceștia, considerate, conform criteriilor studiului nostru, ca fiind sărace, urmate în ordine descrescătoare de cele ale rudarilor și de cele ale vătrașilor (tabelul 19). Tabelul 19. Sărăcia comunitară la romi în funcție de grupul cultural căruia îi aparțin membrii acestuia („neamuri”) %tc "Tabelul 19. Sărăcia comunitară la romi în funcție de grupul cultural căruia îi aparțin membrii acestuia („neamuri”) %" Cifrele fac referire doar la procentele (%) din numărul CR. În general, dimensiunea medie a comunităților
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
nostru, ca fiind sărace, urmate în ordine descrescătoare de cele ale rudarilor și de cele ale vătrașilor (tabelul 19). Tabelul 19. Sărăcia comunitară la romi în funcție de grupul cultural căruia îi aparțin membrii acestuia („neamuri”) %tc "Tabelul 19. Sărăcia comunitară la romi în funcție de grupul cultural căruia îi aparțin membrii acestuia („neamuri”) %" Cifrele fac referire doar la procentele (%) din numărul CR. În general, dimensiunea medie a comunităților de romi crește astfel: - de la cele din mediul rural la cele din mediul urban; - de la cele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
grupul cultural căruia îi aparțin membrii acestuia („neamuri”) %tc "Tabelul 19. Sărăcia comunitară la romi în funcție de grupul cultural căruia îi aparțin membrii acestuia („neamuri”) %" Cifrele fac referire doar la procentele (%) din numărul CR. În general, dimensiunea medie a comunităților de romi crește astfel: - de la cele din mediul rural la cele din mediul urban; - de la cele amplasate periferic la cele amplasate central; - de la comunitățile de tip HIGHPROB la cele de tip NONPROB. Este greu să identificăm comunități de romi nonproblematice în locații
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
a comunităților de romi crește astfel: - de la cele din mediul rural la cele din mediul urban; - de la cele amplasate periferic la cele amplasate central; - de la comunitățile de tip HIGHPROB la cele de tip NONPROB. Este greu să identificăm comunități de romi nonproblematice în locații rurale marginale/periferice și comunități de romi de tip HIGHPROB în locații urbane nonmarginale. În general, comunitățile de romi sărace tind să aibă dimensiuni mai mici decât comunitățile de romi nonproblematice și, de asemenea, tind să aibă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
rural la cele din mediul urban; - de la cele amplasate periferic la cele amplasate central; - de la comunitățile de tip HIGHPROB la cele de tip NONPROB. Este greu să identificăm comunități de romi nonproblematice în locații rurale marginale/periferice și comunități de romi de tip HIGHPROB în locații urbane nonmarginale. În general, comunitățile de romi sărace tind să aibă dimensiuni mai mici decât comunitățile de romi nonproblematice și, de asemenea, tind să aibă și o locație rural-marginală. Dacă se iau în seamă simultan
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
amplasate central; - de la comunitățile de tip HIGHPROB la cele de tip NONPROB. Este greu să identificăm comunități de romi nonproblematice în locații rurale marginale/periferice și comunități de romi de tip HIGHPROB în locații urbane nonmarginale. În general, comunitățile de romi sărace tind să aibă dimensiuni mai mici decât comunitățile de romi nonproblematice și, de asemenea, tind să aibă și o locație rural-marginală. Dacă se iau în seamă simultan factori legați de compoziția socială și de localizare, atunci se poate afirma
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
NONPROB. Este greu să identificăm comunități de romi nonproblematice în locații rurale marginale/periferice și comunități de romi de tip HIGHPROB în locații urbane nonmarginale. În general, comunitățile de romi sărace tind să aibă dimensiuni mai mici decât comunitățile de romi nonproblematice și, de asemenea, tind să aibă și o locație rural-marginală. Dacă se iau în seamă simultan factori legați de compoziția socială și de localizare, atunci se poate afirma că există o probabilitate sporită de a identifica un nivel mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
simultan factori legați de compoziția socială și de localizare, atunci se poate afirma că există o probabilitate sporită de a identifica un nivel mai mare de sărăcie în CR cu un nivel de educație foarte scăzut, formate aproape exclusiv din romi, fără alte grupuri etnice așezate pe teritoriullor și cu localizare preponderentă în Moldova, Transilvania și Crișana-Maramureș. Alți factori care condiționează sărăcia CR - mediul rezidențial, mărimea comunității, tradiționalismul indicat de limba vorbită, mărimea orașului sau nivelul de dezvoltare a comunei - sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
fost supuse unor intervenții de ajutor/dezvoltare apare și în cazul comunităților sărace și în cazul celor nesărace. Este o confirmare nedorită a necesității de a introduce tipologii de genul celei prezentate în practica de asistență și dezvoltare comunitară pentru romi. Dacă urmărim practica regională (tabelul 20) de intervenție comunitară pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale, se constată ușor că modelul dominant în Moldova, Crișana-Maramureș, Banat și București-Ilfov este cel de a interveni cu programe de ajutorare dezvoltate mai mult
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și a excluziunii sociale, se constată ușor că modelul dominant în Moldova, Crișana-Maramureș, Banat și București-Ilfov este cel de a interveni cu programe de ajutorare dezvoltate mai mult în comunitățile nesărace decât în cele sărace. Tabelul 20. Ponderea comunităților de romi implicate în programe de ajutor sau dezvoltare comunitarătc "Tabelul 20. Ponderea comunităților de romi implicate în programe de ajutor sau dezvoltare comunitară" Exemplu de mod de citire a datelor: 16% din totalul comunităților de romi sărace din Moldova au beneficiat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și București-Ilfov este cel de a interveni cu programe de ajutorare dezvoltate mai mult în comunitățile nesărace decât în cele sărace. Tabelul 20. Ponderea comunităților de romi implicate în programe de ajutor sau dezvoltare comunitarătc "Tabelul 20. Ponderea comunităților de romi implicate în programe de ajutor sau dezvoltare comunitară" Exemplu de mod de citire a datelor: 16% din totalul comunităților de romi sărace din Moldova au beneficiat în ultimii cinci ani de programe de ajutor sau dezvoltare comunitară, față de 24% din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Tabelul 20. Ponderea comunităților de romi implicate în programe de ajutor sau dezvoltare comunitarătc "Tabelul 20. Ponderea comunităților de romi implicate în programe de ajutor sau dezvoltare comunitară" Exemplu de mod de citire a datelor: 16% din totalul comunităților de romi sărace din Moldova au beneficiat în ultimii cinci ani de programe de ajutor sau dezvoltare comunitară, față de 24% din totalul comunităților nesărace din aceeași regiune istorică. Greu de spus cât revine necunoașterii, tendinței de minim efort a agenților comunitari sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
EXTREM) construit ca scor factorial din patru măsuri referitoare la acordul că a) „oamenii de alte naționalități decât cea română ar trebui săpărăsească România”, b) „ar fi mai bine ca maghiarii din România să plece să trăiască în Ungaria”, c) „romii ar trebui să fie forțați să trăiască separat de restul societății, pentru că nu se pot integra” și d) un indice de numărare a grupurilor etnice pentru care subiectul consideră că este validă afirmația „în România nu ar trebui să trăiască
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]