1,455 matches
-
57-58). O altă axă a continuității românești, pe lângă cea spirituală și etnică, o reprezintă continuitatea caracterială. Pe durata întregului mileniu de năvăliri barbare, "Româniĭ aŭ păstrat în tot timpul acela, vechia lor tărie de suflet strĕmoșéscă, vechia tărie Română, Virtus Romana" (Melidon, 1876, p. 36). Această reziliență caracterială, tăria de suflet strămoșească, conține secretul pentru "enigma și miracolul" permanenței românești 14. Datorită ei, românii au reușit "a se conserva nestricațĭ până astăzĭ de către veciniĭ lor mult maĭ numeroșĭ" (Melidon, 1876, p.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
aceștia proveneau din regiuni extra-italice. În perioada naționalismului critic (1918- 1947), se face încă o concesiune. Abia acum se ajunge la respectarea citatului clasic al lui Eutropiu, potrivit căruia colonizarea Daciei s-a făcut cu oameni aduși "Ex toto orbe Romano". Adresând ab contrario teza originii italice a coloniștilor romani, manualele interbelice insistă asupra falsității acesteia. Spre exemplu, I. Floru (1923) combate direct proveniența italică a coloniștilor, indicând că "din Italia nu s-au adus coloniști, căci tocmai acolo populația era
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
etnice, a provenienței non-italice și a deficitului de romanitate al coloniștilor cu care a fost populată provincia dacică. Pe linia deja trasată de criticismul interbelic, se afirmă fără rețineri că Dacia a fost colonizată "cu elemente aduse ex toto Orbe Romano", cu oameni veniți din "Tracia, Pannonia, Gallia, Asia Mică, Nordul Africei etc.", "fie romanizați, fie neromanizați". Distrugând iremediabil teza purismul etnogenetic (fie și daco-romanic), atât de scump naționaliștilor români, manualul rollerian afirmă că în urma colonizării s-a format "un adevărat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
printr-un minim de tușe, care redă panorama istorică a românilor. În chestiunea originii, Programul... statuează doctrina tracismului. Civilizația traco-dacă, în fondul căreia își are obârșia spiritualitatea poporului român, este elevată la rangul celor mai avansate civilizații ale antichității (greacă, romană, persană etc.), cu care a intrat într-un proces de "înrâurire reciprocă" (p. 27). Cucerirea Daciei de către romani, deși a avut o serie de aspecte negative (care, cu toate că nu sunt numite explicit, pot fi intuite ca exprimându-se sub forma
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fi să recunoaștem că ungurii tocmai politicește sunt capabili. Dar să nu mai descoasem această temă, ci să ne întoarcem la cartea ce conține o mulțime de lucruri interesante. Primele grupe de români, asupra descendenței cărora, de este slavă sau romană, părerile sunt controversate, s-au ivit în Carpați acum vreo șase sute de ani. În decursul acestui timp ei s-au dezvoltat și lățit astfel încît astăzi numără ca la trei milioane suflete. După cum se știe, românii din Transilvania s-au
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
indiferent ce elemente determină soarta unui popor, fie autohtone, fie venite din afară. Dar pentru un observator mai adânc nu e indiferent. Toată soarta Franței e alta de când instinctele rasei celtice, în Revoluția cea mare, au învins și înlăturat instinctele romano - germanice cari stăpâniseră pîn-atunci. În multe provinții germane se recunoaște foarte mult influența elementelor slave, germanizate, și va rămânea totdauna o mare deosebire între germanii de sud, o rasă aproape pură între scandinavi, asemenea puri, și între prusieni bunăoară. Nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
devine indiferentă pentru poporul nostru. Nici nemții, nici slavii, nici maghiarii nu exercită ca caracter național, ca limbă, ca stări de lucruri vro atracție asupra noastră, și simpatiile noastre naționale sunt foarte departe în apusul Europei între națiile romanice sau romano - germanice de acolo. Cauzele acestor simpatii depărtate nu sunt numai politice, ci de natură foarte diversă, sunt etnice, intelectuale. Natura analitică a limbei, deci și a spiritului nostru, deosebită de cea germană, ungurească, slavă; o inteligență mai puțin abstractă dar
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mai multă autoritate. Nu suntem singuri însă. Între alte organe din Paris cităm pe "Republique Francaise" și "Revue nouvelle ", cari în mai multe rânduri au ținut limbajul pe care-l ținem noi; apoi în Italia "Gazetta d'italia " și "Popolo romano", făr' a aminti ziarele engleze, cari sunt unanime. Foaia "Messager de Vienne " a publicat acum trei zile un lung și escelent articol, în care citim cele ce urmează. Acolo, între Turnu Severin și Galați, se află o nație vitează de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cer Parisul. Te salut, Parisule, a zis Victor Hugo, oraș gingantic, nu în numele meu, căci eu sunt nimic, ci în numele tuturor cari trăiesc, gândesc, iubesc și speră în această lume. Ceea ce a fost Atena pentru anticitatea greacă, Roma pentru cea romană, astăzi este Parisul pentru Europa, pentru America, pentru toată lumea civilizată. Astfel eu, un simplu călător, care are numai o parte a sa din dreptul comun, te salut, oraș sacru, cu iubire în numele tuturor orașelor Europei și Americei și a lumii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
putea remedia situația. A afirmat că ar da orice În schimbul mântuirii fetei. În această perioadă, bătrâ‑ nul Sava era În Constantinopol, iar cinstitul cap al Sfântului Pantelimon săvârșea multe vindecări care sporeau slava lui Hristos În oraș. Doctorul, chiar dacă era romano‑catolic, a dorit să Îl invite pe bătrân cu acea parte din sfintele moaște acasă la el. Sava a venit și a ținut o slujbă de invocare a ajutorului sfântului În prezența fetei posedate, care era legată În lanțuri de
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
se împotrivească. Dar să nu uităm de David și Goliat și de faptul că o piatră bine țintită de felul celei din 11 septembrie ar putea induce, la nivel global, o reacție în lanț, care să pună capăt noii pax romana atât de dorită de arhitecții noii lumi. Islamul continuă să lupte. Pentru cât timp, istoria ne-o va arăta." (p. 141). 236 Cf. Ziauddin Sardar, Ziauddin Sardar's A-Z of Postmodern Life, London, 2002. 237 Tom Gallagher, Furtul unei
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
generală (1953-1960), Liceul „Nicolae Bălcescu” (1960-1964), Institutul Pedagogic (1964-1967) și Facultatea de Filologie (1968-1972). A fost redactor la Editura Scrisul Românesc (1972-1986), bibliotecar la Biblioteca Județeană „Theodor Aman” (1986-1990), ziarist la cotidianul local „Demnitatea” (1990-1991), fondator și director al Editurii Romana (devenită în 1991 Vlad & Vlad). A inițiat Concursul Național de Poezie „Al. Piru” și a înființat Galeriile de Artă Vollard, loc de întâlnire a scriitorilor, pictorilor și sculptorilor craioveni. A debutat la „Ramuri” în 1969 și a mai colaborat la
VLAD-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290597_a_291926]
-
unei societăți de lectură a elevilor, cu scopul de a le dezvolta preocupările literare. Figurează cu numele V.R.R. până la sfârșitul anului școlar 1888-1889, apoi se numește doar Societatea de Lectură sau Societatea Literară, activând până la încheierea anului școlar 1920-1921. Virtus Romana Rediviva reprezenta deviza fostului regiment românesc II de graniță năsăudean. Împăratul Franz Josef, informat de eroismul cu care românii luptaseră pe fronturile Europei, decide gravarea acestei maxime pe toate pecețile regimentului. Gimnaziul beneficia de profesori cu o solidă pregătire, care
VIRTUS ROMANA REDIVIVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290583_a_291912]
-
asociații și societăți de cultură și lectură, V.R.R. a desfășurat o activitate de excepție pentru apărarea și dezvoltarea limbii și a culturii românești, pentru păstrarea conștiinței libertății naționale, pentru unirea ținuturilor românești. Repere bibliografice: Onisim Filipoiu, Societatea de lectură Virtus Romana Rediviva și revista ei, „Muza someșană”, AUI, limbă și literatură, t. XIII, 1987, fasc. 1; Teodor Tanco, Virtus Romana Rediviva,Bistrița, I, 1973, 11-22, II, 1974, 24-28, III, 1977, 106-110, IV, 1981, 123-133; Tanco, Dicț. lit. Bistrița, 378-381. P. D.
VIRTUS ROMANA REDIVIVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290583_a_291912]
-
și a culturii românești, pentru păstrarea conștiinței libertății naționale, pentru unirea ținuturilor românești. Repere bibliografice: Onisim Filipoiu, Societatea de lectură Virtus Romana Rediviva și revista ei, „Muza someșană”, AUI, limbă și literatură, t. XIII, 1987, fasc. 1; Teodor Tanco, Virtus Romana Rediviva,Bistrița, I, 1973, 11-22, II, 1974, 24-28, III, 1977, 106-110, IV, 1981, 123-133; Tanco, Dicț. lit. Bistrița, 378-381. P. D.
VIRTUS ROMANA REDIVIVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290583_a_291912]
-
sorgintea în preajma lui Constantin Brâncoveanu: Însemnările de taină (scriere eteroclită, de unde Radu Greceanu a aflat destule știri pe care le-a transcris literalmente în paginile sale) și Foletul novel, un soi de „prognosticon” cuprinzând perioada 1693-1704, tălmăcit de Giovanni Candido Romano, secretarul italian al lui Brâncoveanu, după acele foglietti novelli italienești, texte care aveau o marcată substanță astrologică, permițând interpretări cu caracter politic. Opririle în preajma paleografiei, ca în Chirilicale (I-II, 1940-1942), Din paleografia chirilică românească (1956), apărute în reviste, apoi
VIRTOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290582_a_291911]
-
aceleiași paradigme neoclasice. Împăratul le va recunoaște așadar individualitatea etnică și ascendența latină, cele mai de preț trăsături implicate În prezența sărbătorească și decorativă a româncelor, deoarece el conștientizează faptul că acești supuși Îndepărtați Îl omagiază, sub semnul devizei virtus romana rediviva, În calitatea sa de suveran al românilor renăscuți pe pământul coloniei lui Traian XE "Traian" . „Si nu putin ma mirasem — ar fi spus Iosif al II-lea XE "Iosif al II-lea" la Năsăud — a vedea pre vetimentele romancelor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
călători, Editura Eminescu, București, 1981. Iorga, Nicolae, Românii În străinătate de-a lungul timpurilor, Tipografia „Datina Românească”, Vălenii-de-Munte, 1935. Iosifescu, Silvian, Literatura de frontieră, Editura Enciclopedică, București, 1971. Isopescu, Claudio, Il viaggiatore transilvano Ion Codru Drăgușanu e l’Italia, Anonima Romana Editoriale, Roma, 1930. *** Istoria Învățământului din România (coord. Ștefan Pascu), vol. I, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1983. *** Istoria românilor, vol. I, Editura Academiei, București, 2001. *** Istoriografia literară românească. 1944-1984, Editura Minerva, București, 1984. Jancsó, Elemér, Studii literare, Editura Kriterion
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
orice popor, tinerii sunt avuția principala, temelia viitorului. Din acest punct de vedere, Românii apar că un popor bogat: eșantionul de populație cu vârsta cuprinsă între 16 și 30 de ani numără 5,5 milioane, adică 24,6% din populația Romanei, în vreme ce media europeană este de doar 19-20%. Dar în deceniul trecut, de la căderea comunismului țara noastră a pierdut cca. 800.000 locuitori. Pe de-o parte, prin raportul negativ dintre rata natalității și rata mortalității (v. Mircea Kivu - "O maladie
[Corola-publishinghouse/Science/85077_a_85864]
-
noua ordine socială instaurată în Anglia, cel mai mare pericol îl reprezenta Irlanda, datorită coaliției dintre catolicii irlandezi și regaliștii englezi. Cromwel își declarase aversiunea față de Irlanda. El motiva acest comportament prin faptul că era un oponent înflăcărat al bisericii romano catolice, pe care o considera imorală, încălcând legile Bibliei prin situarea papei pe o poziție egală cu cea a lui Isus Christos. De asemenea, Lordul Protector îi acuza pe catolici de persecuțiile la care erau supuși protestanții în majoritatea țărilor
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
neștiind nimic despre adevăratele negocieri între Franța și Anglia, și-a declarat uimirea pentru ușurința cu care a fost semnate toate cererile Angliei. În tratatul semnat de duce nu sunt menționate cele două clauze: că regele Charles se va declara romano catolic atunci când situația politică a țării o va permite și clauza privind atacul asupra Olandei. Acest tratat a fost semnat de toți cei cinci membrii ai Cabalei. Autorii memoriilor apocrife nu ezită să declare decizia regelui englez drept un act
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
iar Vaticanul era reticent față de eficacitatea sa, Mazarin a încercat să-și apropie diverse persoane influente, care l-ar fi putut proteja. Devine prieten cu Antonio Barberini, nepotul Papei Urban al VIII-lea, despre i-a facilitat accesul la aristocrația romana și care l-a învățat să studieze natura umană, să-și formeze o părere despre profilul psihologic al oponenților săi și apoi să dea lovitura de grație, nemailăsând adversarului nici o posibilitate de revenire. În 1634, Mazarin intră oficial în slujba
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
pentru relieful înalt, cât și pentru inedit în realizarea efigiilor; Petru Movilă apare în premieră pe o medalie românească iar reliefarea edificiului este și mai pronunțată decât la medalia Mitropoliei, din 2001. Medalia jubileului de 120 de ani ai Episcopiei Romano Catolice de Iași impresionează prin linia zveltă a edificiului de pe avers (fig.26av), redat din perspectivă sud-estică și într-o spațialitate care sugerează unicitatea și existența în timp. Ca și în cazul celorlalte medalii prezentate aici, aceasta se înscrie pe
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
de alta a imaginii cu puțin bust sunt anii existenței sale lumești 1897 / 1979. Pe reversul (fig. 28rv) medaliei sunt redate trei medalioane, adevărate medalii unifață, sugestive și înțelept concepute, cu reprezentări heraldice ale inițiatorilor acesteia. Medalionul simbol al Asociației Romano Catolicilor „Dumitru Mărtinaș” Bacău este o reprezentare înscrisă în cerc alcătuită din cruce sprijinită pe îmbinarea a două bogate ramuri de lauri dispuse simetric, purtând pe brațe medalion cu cap de bour, înconjurată de legendă circulară ASOCIAȚIA ROMANO CATOLICILOR „DUMITRU
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
al Asociației Romano Catolicilor „Dumitru Mărtinaș” Bacău este o reprezentare înscrisă în cerc alcătuită din cruce sprijinită pe îmbinarea a două bogate ramuri de lauri dispuse simetric, purtând pe brațe medalion cu cap de bour, înconjurată de legendă circulară ASOCIAȚIA ROMANO CATOLICILOR „DUMITRU MĂRTINAȘ” BACĂU. Medalionul simbol al Arhivelor Naționale din Bacău, de fapt al Direcției județene, are în câmpul central scut, sprijinit pe inscripția semicirculară ARHIVELE NAȚIONALE BACĂU, având în tot câmpul două figuri încrucișate, faclă și pergament desfăcut. Medalionul
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]