73,404 matches
-
în vara 2002 - în SUA și Anglia (la Ed. Atlantic Books), a fost distins cu Premiul Commonwealth, ce recompensează cea mai bună carte publicată în țările fostului Imperiu britanic. Reînnodînd tradiția literaturii penitenciare, în vîna celebrului Papillon de Henri Charrière, romanul relatează viața picarescă a deținutului William Buelow Gould, un hoț și escroc din sec. al XIX-lea, condamnat la 49 de ani de închisoare pe o insulă-penitenciar din Tasmania. Peștii pe care Gould îi pictează în mod obsesiv devin figuri
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
W. B. Gould, dar e mai mult decît simpla biografie romanțată a acestuia, fiind și o reflecție despre artă, istorie și natură, despre consecințele dramatice ale colonialismului și despre moștenirea ambivalentă a Iluminismului. Spre deosebire de critica engleză care n-a agreat romanul, considerîndu-l pretențios și excesiv, "The New York Times" îl recomandă ca pe "o carte uluitoare care dovedește că minunile, extraordinarul, miracolul inexplicabil al universului n-au alte limite decît cele ale imaginației noastre". I Orice viitor are o mare virtute: niciodată nu arată
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
prin excelență), Adriana Babeți și Mircea Mihăieș (Femeia în roșu). Nume la fel de grele se pare că vor urma, printre ele Ștefan Agopian, Norman Manea și Matei Călinescu (cu celebrul său Viața și opiniile lui Zacharias Lichter). Probabil cel mai celebrat roman postmodernist românesc, ajuns chiar la gloria de a figura în manuale, Femeia în roșu circulă acum prin lume la a treia ediție (prima, în 1990, la Cartea Românească, a doua, în două tiraje, la ALL), ușor modificată și amendată, prin
Autopsie (Trafic de critică) by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14001_a_15326]
-
al copertei a patra din ediția de la ALL citează mîndru și copios) e, în fapt, cea de pe urmă tresărire de ludic a celor trei autori, un încîntător și senzațional fals. Senzaționalul e chiar cuvîntul cheie pentru Femeia în roșu, un roman care-și cuprinde nu numai propriul mecanism de alcătuire, ci și propria critică, sau, mai curînd, un alambicat sistem de apărare față de traficanții frontierelor critice: dacă ceea ce fac cei trei este o anchetă pe urmele altei anchete (asupra morții banditului
Autopsie (Trafic de critică) by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14001_a_15326]
-
apărare față de traficanții frontierelor critice: dacă ceea ce fac cei trei este o anchetă pe urmele altei anchete (asupra morții banditului John Dillinger, în a cărui trădare e implicată femeia în roșu, românca Anna Sage, fostă Ana Persida Cumpănaș din Comloș), romanul rezultat este el însuși susceptibil de anchetare critică, ca rod al delictului de încălcare a convențiilor senzaționalului (infracțiune asumată, de unde titlurile capitolelor, împrumutate din terminologia juridică - Iter spectrorum, Animus narrandi, Animus corrigendi etc.). Într-un anume fel, Femeia în roșu
Autopsie (Trafic de critică) by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14001_a_15326]
-
cele mai bune instrumente de lucru, să nu eziți în a folosi vreunul, dacă el îți poate dezvălui adevărul." (p. 23) Ar fi o foarte bună definiție a criticii, dacă n-ar fi, în realitate, descrierea mecanismului de alcătuire a romanului - descompunerea cu precizie chirurgicală a "corpului", a poveștii arhicunoscute (deci perfect necunoscute) a Anei Cumpănaș (Sage, adică Suciu), studiul la microscop al organelor și recompunerea întru expunere publică a zisului corp. Numai că " Funcționalitatea tăieturii e diferită (...) la un măcelar
Autopsie (Trafic de critică) by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14001_a_15326]
-
Mircea Nedelciu, Tratament fabulatoriu) presărate pe-alocuri, și autoironia babețiană a "personajului A.". Singura problemă cu amprentele e că, deși crezute infailibile, printr-o operație chirurgicală de transfer între trei persoane, urmele lor se pot pierde, cum se întîmplă în romanul lui Nedelciu, Babeți și Mihăieș cu "adevăratul" John Dillinger, (procedeu autogenerativ de relansare a senzaționalului), ceea ce nu e deloc o piedică pentru cel care vrea să pipăie și să urle "Este!". Medicul legist care este criticul ori cititorul nu se
Autopsie (Trafic de critică) by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14001_a_15326]
-
debutat în 2000, cu, după cum spune el, "un volum de povestiri bune, cu un titlu prost și o copertă oribilă", Cuiburi de vîsc. A devenit apoi redactor la revista ieșeană Timpul (din păcate, aproape fantomatică pentru bucureșteni), iar acum un roman al său e pe cale să apară la Editura Polirom. Între timp însă, Editura LiterNet i-a publicat un volum - sau, mai curînd, un volumaș - de povestiri: Șase moduri de a-ți aminti un cal sau șase povestiri (Pulp Fiction, Poveste
Autopsie (Trafic de critică) by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14001_a_15326]
-
mai târziu, grecii pornind de la începuturi epice au dezvoltat toate genurile literare pe care le cunoaștem azi: însă atât apariția acestora, cât și subiectele și imaginile adoptate poartă pecetea lui Homer, căci genurile, multe necunoscute Orientului antic genul dramatic și romanul, de pildă - se nasc datorită mentalității și inventivității pe care eroii Iliadei și Odiseii au dezvoltat-o, realizând o adevărată revoluție spirituală majoră în istoria omenirii; în același timp subiectele și imaginile, întâlnite pentru prima oară în poemele legendarului aed
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]
-
o tipologie culturală caracteristică; în chip similar universul cultural se îmbogățește cu toposuri noi, iubirea dintre Enea și Didona, creanga de aur, moartea cosmosului, virtutea romană. Indiferent de curentele și preferințele culturale apărute de-a lungul veacurilor, toposurile grecești și romane se regăsesc nu numai în literatura cultă a popoarelor europene, ci și în folclor, Alesandria de exemplu sau originea romană a popoarelor europene. Să nu uităm că pentru noi, românii, conștiința romanității a fost o idee forte de-a lungul
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]
-
de cultură populat de constelații specifice, toposurile culturale amintite, așa cum alte universuri de cultură cuprind alte cosntelații, Buda, lampa lui Aladin, înțelepciunea lui Confucius. În cosmosul european constelațiile sunt ținute în frâu de forța centripetă a raționalismului grec, a spiritului roman și a sensibilității creștine. Izbucnit la lumină odată cu Homer undeva pe coasta de vest a Asiei Mici ( atunci s-a produs un adevărat Big Bang cultural), cosmosul european se află din acel moment într-o permanentă expansiune geografică cuprinzând, mai
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]
-
incorporat cetatea eternă. Poetul german Ștefan George simte cum în vine îi clocotește sângele roman: "Vorbiți de apropierea Sărbătorii, a Împărăției,/ vorbiți de vinul nou în burduf nou/ abia atunci când prin tot sufletul vâscos/ va zvâcni sângele înfocat, suflul meu roman" ( "Mein feurig Blut sich regt, mein romischer Hauch" Maxime Renane). Englezul T. S. Eliot, un britanic a cărui țară aparent nu are afinități cu Roma, exclama sentențios: "Trei sau patru romancieri mari încă nu înseamnă o literatură, cu toate că Război și
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]
-
sich regt, mein romischer Hauch" Maxime Renane). Englezul T. S. Eliot, un britanic a cărui țară aparent nu are afinități cu Roma, exclama sentențios: "Trei sau patru romancieri mari încă nu înseamnă o literatură, cu toate că Război și pace este un roman din cele mai mari. Dacă am înlătura toate influențele istorice ale Romei tot ce am primit din partea societății normando-franceze, de la biserică, de la umanism, pe orice cale directă sau indirectă - ce ar mai rămâne? Câteva rădăcini și învelișuri teutone. Anglia este
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]
-
Antichității transpar volens, nolens chiar și în operele cele mai futuriste (Hurmuz, de pildă, nu știa că "Aristotel/ nu mâncase ostropel"). Un autor atât de modernist la vremea sa, cum a fost James Joyce, și-a intitulat cel mai cunoscut roman al său după numele legendarului rege al Itacăi, Ulise, iar Lampedusa era atras irezistibil de o sirenă, o încarnare a Greciei clasice, care se lasă cucerită numai de cei înzestrați cu capacitatea de a percepe și de a fi pătrunși
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]
-
nu poate funcționa cum trebuie fiindcă volumul nu a fost tradus încă în limba română, deși despre el s-a vorbit și în presa scrisă și în cărți. Cum resimțiți, în calitatea de autoare, această situație? După ce v-am citit romanul am resimțit dorința absolut legitimă de a-l vedea cît mai urgent, pe loc chiar, tradus în română... F.T.: Da, aceasta a fost și dorința celorlalți români pe care i-am cunoscut. Numai că, nevinovată cum sunt, mi-a fost
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
cartea, pe cînd bărbații au întîmpinat-o cu rezerve, ba chiar cu spirit critic și polemic. Cum vă explicați această segmentare a reacțiilor? F.T.: Dacă-mi este îngăduit, aș preciza că doamna Eleonora Cioran a fost și ea încîntată la lectura romanului deși în cuprins, la un moment dat, Cioran făcea într-una din scrisori o afirmație cam "nerăbdătoare". Dar mai important este că a fost de la sine înțeles că atîta vreme cît Simone Boue trăia, aceste scrisori nu aveau voie să
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
-i dă cîștig de cauză femeii. Așa ceva îi poate necăji pe unii bărbați. R.B.:V-ați referit la o superioritate. Dar vîrsta nu este nici merit, nici dezavantaj. Să revenim la receptarea diferențiată a cărții. In ziarul italian "LA REPUBBLICA", romanul a fost favorabil întîmpinat chiar de un filozof! F.T.:Da. Mi se pare că în Italia există mai mulți fani ai lui Cioran decît în Germania. Am fost încurajată de articolul lui Franco Volpi publicat în "LA REPUBBLICA", o cronică
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
și frumoasă. Faptul că o femeie tînără și frumoasă poate fi și plină de spirit,și cu aplecare spre filozofie, așa ceva nu i s-a părut din păcate nici lui, demn de remarcat. R.B: Știu că scrieți un nou roman. Își află amintirile călătoriei în România un loc în paginile lui? F.T.: Cu certitudine. Relația mea cu Cioran și vizita pe care am făcut-o locurilor sale natale, Rășinari și Sibiu, vor fi evocate în cartea mea. R.B.:Pînă cînd
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
află amintirile călătoriei în România un loc în paginile lui? F.T.: Cu certitudine. Relația mea cu Cioran și vizita pe care am făcut-o locurilor sale natale, Rășinari și Sibiu, vor fi evocate în cartea mea. R.B.:Pînă cînd noul roman va fi lansat în Germania, nu ne rămîne de sperat decît ca prima carte, O iubire a lui Cioran, să fie totuși tradusă în română, publicată, și să devină accesibilă publicului larg. Cartea merită acest lucru. P.S. Cine are la
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
fost profesor la Universitatea București cu două decenii înainte de anul 1967 care apare în SRS; unii autori nu sînt trecuți strict alfabetic, de ex. Nechit este înregistrată după Negrici și Negruzzi; la Ionel Teodoreanu este omis din lista cărților sale romanul Crăciunul de la Silvestri ( 1934) ( rămînînd în spiritul criteriului "totalității" operei adoptat în SRS); la Sorin Titel se notează ca an al apariției romanului Lunga călătorie a prizonierului, 1972, în timp ce în Dicționarul esențial al scriitorilor români ( 2000) este indicat anul real
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
ex. Nechit este înregistrată după Negrici și Negruzzi; la Ionel Teodoreanu este omis din lista cărților sale romanul Crăciunul de la Silvestri ( 1934) ( rămînînd în spiritul criteriului "totalității" operei adoptat în SRS); la Sorin Titel se notează ca an al apariției romanului Lunga călătorie a prizonierului, 1972, în timp ce în Dicționarul esențial al scriitorilor români ( 2000) este indicat anul real, 1971. Evident însă că astfel de amănunte, pe lîngă că sînt inerente într-un asemenea Dicționar, sînt, poate, discutabile și nu pot întuneca
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
el s-a născut mai devreme. Acest scriitor se poate revendica foarte bine de la new journalism, curentul literelor americane de la finele anilor ’60 care a dat scriitori de talia lui Thomas Wolfe. Acesta scria într-un articol de atunci că romanul este o formă de artă moartă. Scriitorii adevărați experimentau în acea vreme nonficțiunea, reportajul fierbinte de pe stradă își apropria uneltele literaturii. Schimbarea literaturii venea ca un epifenomen al schimbării lumii. ( Citiți-l și pe Robert Kaplan, jurnalistul de bon ton
Despre război și alți demoni by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14048_a_15373]
-
intriganta zonă balcanică și cea a Orientului Mijlociu.) La fel ca în new jouralism, Merrill pare a fi convins de posibilitățile nelimitate ale reportajului în redarea unor experiențe decisive. Așa s-ar explica și lipsa de construcție elaborată a acestui „roman", ( îi spun roman în lipsă de altceva; e, de fapt, doar un imens reportaj), zecile de figuri umane ce nu se încheagă în personaje, lipsa semnificativului și a particularului în această carte unde totul este semnificativ dar nu în ordinea
Despre război și alți demoni by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14048_a_15373]
-
și cea a Orientului Mijlociu.) La fel ca în new jouralism, Merrill pare a fi convins de posibilitățile nelimitate ale reportajului în redarea unor experiențe decisive. Așa s-ar explica și lipsa de construcție elaborată a acestui „roman", ( îi spun roman în lipsă de altceva; e, de fapt, doar un imens reportaj), zecile de figuri umane ce nu se încheagă în personaje, lipsa semnificativului și a particularului în această carte unde totul este semnificativ dar nu în ordinea estetică a lucrurilor
Despre război și alți demoni by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14048_a_15373]
-
stoicism. Cu toate astea, replicile naționaliste mușcă dur de pe buzele celor cultivați. Spațiul balcanic este prin excelență unul al eterogeniei și conflictului, aproape ca variantă a normalității. Merrill reușește să intre în mentalitatea celor cu care stă de vorbă, deși romanul este un imens happening, la limita dintre literatură, film, tratat despre război.
Despre război și alți demoni by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14048_a_15373]