879 matches
-
de câini: cățelușul permanent. „Perma-Cățelușii lui Kumnick nu vor crește niciodată“, conform spuselor purtătoarei de cuvânt Lynn Kumnick. „Atunci când vei cumpăra un Perma-Cățeluș, acesta va rămâne pui tot timpul“. Fima lucrează pentru eliminarea comportamentului nedorit al cățeilor, cum ar fi rosul pantofilor, care îi calcă pe nervi pe proprietarii de câini. „Odată ce le cresc dinții, acest comportament dispare“, spune Kumnick. „Din nefericire, în acest moment intervențiile noastre genetice împiedică total creșterea dinților, dar vom rezolva asta“. Ea spune că zvonurile conform
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
arid, nisipos, În vânt neavând ce să-și frângă, Trăia cea mai jalnică....ciungă! Nu știți ce este o ciungă? Cea mai hâdă, cea mai nătângă, Dintre multele neamuri, De copaci! Fără frunze și...ramuri, Scurtă și...groasă, Bolnavă și roasă, Până mai ieri cioturoasă, Noduroasă, Azi total găunoasă, De-a dreptul...hidoasă! Distrusă încet de-o omidă periculoasă, Veninoasă și...păroasă. Ciunga umilă ceruse odat' Marelui stejar de stat, Ce-adunase atâta ,,osânză'', Umbră pentru ultima-i...frunză, Încheind: ne
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
ei Își tot repetau Îndemnurile reciproce, Însoțite de bătăi prietenești pe umăr, de mici bancuri libidinoase la care coborau glasul, alăturându-și burțile de toate mărimile, cheliile, negii, zâmbetele prefăcute, lingușitoare, lașe, dinții de acrilat, măselele de viplă, servietele-diplomat, mapele roase, Înțelepciunea maturității. Și, odată bancul sfârșit, aceeași privire Îngrijorată În jur, cine i-a putut auzi, cine i-a văzut, ăla de la poartă, secretarul de partid, aia de la contabilitate, securistul nostru? Ai fi putut să Îi iei pachet cu Salvarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
avocat purta semnele a mai mulți ani petrecuți în închisoare. În temniță se considerase un bărbat care-și păstrase o înfățișare demnă, dar acum razele soarelui îi cercetau înfățișarea cu meticulozitatea unui negustor de haine vechi și-i arătau stofa roasă, nasturii lipsă și aspectul general mizerabil. Singura consolare a lui Charlot era că întregul Paris arăta mizerabil. În buzunar avea o lamă de ras, o bucățică de săpun și trei sute de franci; nu avea acte, dar avea ceva mult mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
noastre suișuri... Penitenciarul Suceava, 1948 Eminescu O-ntrupare a minunii de-a fi cel mai dintre poeți, pe care-l au de dușman unii hrăniți cu otrăviți burețifrustrați, sarcastici și nervoși că nu ncepe cu ei cultura, de patimi și invidii roși, li-i plină de colți negri gura cum este-un spermatozoid, eșuat, de strâmb, în fața porții, că seamănă mai mult cu morții de agurid și de livid plin de al viperei venin, este în viață cum e pata prinsă la
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
Cristian Toma strâmbă din nas la vederea gunoaielor și se întoarse cu spatele la ele. Ileana se plimba pe malul apei, privind curioasă în jur. Se aplecă și ridică de jos un obiect. Era o farfurie adâncă din plastic cafeniu, cu marginile roase și fundul crăpat. E un taler pentru spălat nisipul, spuse inspectorul din spatele ei. Ileana dădu din cap fără să se întoarcă spre el. I-am văzut data trecută când am fost aici cum procedează, îi explică Cristi, luându-i talerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
porunci ss se deretice grajdurile domnesti, în care aveau armăsarii de soi, aduși, pe căi ocolite, de geambași zaporojeni, fiind ingrijiți de robi țigani, deprinși cu acest vrednic mestesug. Pe la mijlocul lunii aprilie, pe când creștinii catolici din ținut ciocneau ouăle cele roși, închinând și căni cu vin galben de Cotnar, un alai se cobora dinspre vechea mănastire a lui Zagavei. Prostimea se înghesuia să primească binecuvântarea mitropolitului, care ținuse slujba mare, împaratească, la schitul vestitului calugar. Toată suflarea astepta, cu infrigurare, sosirea
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
pensionari, vorba mamei. Eu era să trec nesimțitor pe lângă coada formată la agenția loto, pentru tragerea cu un pot fabulos, de nu mi-ar fi atras atenția colonelul Teșu, vecinul de pe alee, într-o ținută destul de proletară, cu căciula cam roasă, bocancii vechi ostășești. Iar vorba mamei: De ce să-l știe, dragă, toată lumea că-i miliardar, mi-li-ar-dar? Așa cum îl vezi tu, cu bocancii ăia, Teșu și-a căpătuit copiii, pe amândoi cu firme, ei au făcut iarna cu tot ce trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
pe Costică, poetul famelic care-și expunea aici producțiunea, o recita, improviza catrene la minut pentru niște bani. Își scotea în felul ăsta masa unică a zilei, cina adormită cu vodcă populară. Vânzătorul de ziare, bătrânul cu căciulă de iepure roasă și cu dinții mâncați de plumb, e singurul care știe că pe-aici trecuse unul care-și citea poeziile, dar nici el nu l-a mai văzut de niște săptămâni. La privatizat, o fată drăguță cu trăsături de asiatică clipește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
drumul care duce la cucerire, după cum filozofia nu-i decât drumul până la aflarea adevărului. De aici încolo, se sfârșește lupta și urmează supunerea. S-a dus farmecul necunoscutului, necunoscutul devine pe zi ce trece tot mai cunoscut și dragostea sucombă roasă de repetiție, obișnuință, saturație. Nu știu de ce, dar cu celelalte fete nu mi-au trecut deloc prin minte asemenea gânduri. Probabil pentru că nu le dădeam nici o importanță. Repet: îmi părea rău că Mihaela se dăduse pe brazdă atât de repede
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
de înzestrat ai fi, oricât de tare ți-ar putea străluci talentul la lumina viitoarelor tale mari opere, nu este niciun dubiu că ai să fii sărac. Zău așa, chiar dorești să-ți petreci toată viața în genunchi, cu hainele roase, în odăița ta modestă, scriind? Uite, dacă aș avea puterea s-o fac, crede-mă că ți-aș interzice pentru totdeauna să mai scrii! Păi, treabă-i asta? De altfel, te invit să privești în istorie, te rog, și să
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
la atingere, te apuci de îndată de treabă, din crengi de baobab-bătrân-capricios construiești degrabă o scăriță foarte înaltă, cu care te poți deplasa lejer prin toată coroana, începi să explorezi curioasă, atentă, fiecare rămurică, fiecare frunzuliță, le găsești pe toate roase, mâncate, aripi de fluturi te lovesc peste față. dudele mari-de-aur, din care când una cade se transformă în taur, nu te tentează să le culegi, ce să faci tu cu ele, mai bine aștepți să se producă, treptat, încă o
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
statornicia ta fantastică te-a adus până aici și te poți bucura pe deplin, conducătorul vremelnic spune o mică predică, parcă și aceea e de bine, el poartă niște pantofi vechi și rupți, are pantaloni de sac, o pălărie neagră roasă și o cravată roșie, foarte scurtă la gât, se vede burdihanul mare și păros înaintea lui, nu te gândi prea mult la predica acestui conducător vremelnic, oricum ai noroc și e cu adevărat timpul să te unești pentru totdeauna cu
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
mă simțeam exact ca un robot, ca o rețea electrică zornăind din cauza călătoriei cu avionul, din cauza fuselor orare traversate în goană și a mahmurelii. Din întâmplare, telefonul era o vechitură: un exemplar cu disc. Degetele îmi erau deja atât de roase și îndurerate, încât fiecare vârâre în găoacele discului mă ardea cu tăria plumbului topit... Așa că la jumătatea drumului m-am oprit, formând numărul, cu degetul mic de la stânga. — Numărul camerei, vă rog, a spus telefonista cu bâzâitul ei de bondar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
penumbrele aburului slinos, cu ochiuri de lumină în care se distingea doar întunericul și tivul de ceață și unsoare, aerul atârna m spatele și în fața mea ca o chiuvetă veche, plină cu vase murdare. Distrusă, terminați, astmatică, Londra, cu obrazul ros de vărsat, își ispășea condamnarea sub cerul mustind de apă. La intrarea ornamentată a unui magazin de la parterul unui bloc, stătea un bătrân cu un palton închis cu nasturi și pantofi mari, lustruiți, vorbind ploii. Era încadrat de alți bătrâni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
spuse ea, ce ți-e și cu suferința asta a ta. — Știu. Te face să te tăvălești de râs. Cu o mișcare rapidă am scos portmoneul din buzunarul de la inimă. Dar Martina prinsese deja cu vârful degetelor (cu unghiile puțin roase, nevopsite, nu ca unghiile Selinei) nota de plată. — S-a rezolvat, spuse ea. Mai departe de-atâta n-am ajuns. Ea nu știa nimic. Și poate că nici nu avea nevoie să știe. Totul se reducea la bani - totul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
așezasem acolo lângă ea, că și eu sunt mișcat și sufăr din pricina durerii foarte speciale a celui înșelat, tăcerea suferinței... Da, înțelegi? Numai sentimente omenești, în toate felurile posibile. I-am privit unghiile și am văzut cât de mâncate și roase erau: Durerea umană ajunsese până în vârful degetelor, doar eu nu eram în stare să văd acest lucru. — Martina, am spus eu. Scumpo. Eu... — Hai că începe. — Trebuie să mă duc la budă. — Nu mai e timp. Du-te. Repede. — Unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Sunt mort? Nici eu nu mai știu... -5- Stingher, m-așez într-un ungher și-aștept; o cucuvea mai veche îmi scurmă în piept; tușesc pe ascuns, aș vrea să nu vadă lumea că-s tuns și că-n hainele roase duc niște oase. -6- Nu-mi dau seama cum văd ca prin fum un drum prin paragini fără margini, fără capăt: enigmă cu lacăt închis pe-o aripă de vis. -7- Zbor, născut din mări de dor, ca să luminezi în
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
Roverului, încât ți-era milă s-o risi pești. Odată stinse și farurile, am ieșit din mașină sub cel mai fantastic cer înstelat pe care l-am văzut vreodată. De fapt, cred că scriu paginile astea nu pentru povestea amo roasă (și nu prea) care urmează - nu cu una dintre poete sau cu amândouă la un loc, cum poate vă imaginați, nu, ferească sfântul! - ci ca să am bucuria și nebunia să mai descriu o dată acel cer de noiem brie, acel cer
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
TITLURI DE POEZII] eco? 2286, Surori Dumnezeu și om Înger și demon Ideal și real Codru și salon Proletar și împărat 1873-1874 ca unda zvîcnindu-se cu greu 2255, 293 v martir încoronat 1876 gurile câte le-astup' acum pământul ochii roși de porumbiță {EminescuOpXV 1068} arzătorul mijloc al vremei, căci cei ce mor sunt martori muți*: Nemuritorii Preotul-rege. miște universul. 1883 același tic de moderațiue * Inedit. 1068 {EminescuOpXV 1069} {EminescuOpXV 1070} {EminescuOpXV 1071} {EminescuOpXV 1072} {EminescuOpXV 1073} Ofensiva de Crăciun a
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
să înlăture vrăjile egiptene, iar capul preoților fetiales declarase: „Vrăjile Cleopatrei se împrăștie precum ceața“. Spre norocul lui Augustus și al preoților, evenimentele le-au dat dreptate. După câțiva ani, pentru mai multă siguranță, Tiberius pusese să fie arse mobilele roase de cari rămase în templul închis; o splendidă statuie a zeiței fusese aruncată în râu, de pe malul cel mai apropiat. Amintindu-și toate acestea, Manlius bombăni: — Puțini vor fi încântați că mergem să scoatem la lumină ruinele acelea. De fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
pe bancheta din spate. Mâini soioase de mecanic expun fesele fetei panourilor publicitare ce gonesc pe lângă ei. Autostrăzile ude zboară în strălucirea farurilor și-n scrâșnetul plăcuțelor de frână. Tija penisului sclipește deasupra fetei pe când lovește în acoperișul de plastic ros al mașinii, însemnând materialul galben cu smegma sa. Ultima ambulanță plecase. Cu o oră mai devreme, actrița de film fusese condusă la limuzină. În lumina serii, cimentul alb al coridorului de coliziune de sub podul rutier aducea cu o pistă aeriană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
penis. Probabil că urmele acestea fuseseră făcute în contextul unei drame imaginare puse în practică de diversele companii care foloseau mașina, de actorii care jucau roluri de detectivi și criminali mărunți, de agenți secreți și moștenitoare puse pe fugă. Volanul ros purta în manșonul lui urmele unsuroase a sute de mâini ținute acolo în pozițiile dictate de regizori și cameramani. Înaintând în traficul de seară de pe Western Avenue, mi-am imaginat cum ar fi să mor în acea uriașă acumulare de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
I-ai văzut penisul? În timp ce i-l descriam pe Vaughan, mi-am ascultat vocea cum se ridică ușor deasupra sunetelor corpurilor noastre. Am trecut în revistă elementele care alcătuiau în mintea mea imaginea lui Vaughan: fesele tari acoperite de jeanșii roși pe când se lăsa pe-un șold ca să iasă din mașină; pielea subțire de pe abdomen, aproape expunând triunghiul pubisului când stătea întins în spatele volanului; cornul penisului pe jumătate erect apăsându-se de cadrul inferior al volanului prin prohabul umed al pantalonilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
pompând fără rost în vulva ei învinețită, Vaughan se lăsă să cadă pe banchetă. Își pierduse deja interesul pentru tânăra femeie care, în timp ce-și trăgea hainele pe ea, plângea cu suspine. Mâinile lui pline de cicatrice explorau materialul ros al banchetei, desenând din spermă o diagramă misterioasă: un semn astrologic sau poate o intersecție rutieră. Când am ieșit din spălătorie, rulourile continuau să se scurgă tăcute în întuneric. În jurul mașinii, o baltă imensă de clăbuci albi se făcea una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]