1,483 matches
-
din străinătate, activitatea lui Dimitrie Gusti a rămas elocventă în memoria cunoscătorilor. Omagiul adus academicianului și sociologului Dimitrie Gusti a fost marcat de Academia Română prin ample manifestări. Pe 23 februarie 2005, în Amfiteatrul „Heliade Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române au fost rostite alocuțiuni ale unor figuri marcante ale societății românești. Astfel, cuvântul de deschidere a aparținut acad. Gheorghe Vlăduțescu, vicepreședinte al Academiei Române, urmat de prof. Cătălin Zamfir, membru corespondent al Academiei Române, directorul Institutului de Cercetare a Calității Vieții, prof. Ilie Bădescu, directorul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
creat pentru un anume scop”); advocatus diaboli (lat., „avocatul diavolului” - un fel de procuror ce punea la Îndoială În fața Papei meritele persoanei propuse pentru canonizare și trecerea acesteia În rândul sfinților); Alea iacta est (lat., „Zarurile au fost aruncate” - cuvinte rostite de Cezar la trecerea Rubiconului În anul 49 Î.H.); alma mater (lat., „mama care te hrănește”); alter ego (lat., „alt eu”, „al doilea eu”); Amicus Plato, sed magis amica veritas (lat., „Mi-e prieten Platon, dar mai prieten mi-
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
și Albert Sechehaye. Un curs despre Eminescu al regretatei Ioana Em. Petrescu a fost publicat ulterior de Ioana Both, pe baza Însemnărilor de la curs: Cursul Eminescu, text stabilit de Ioana Both, Cluj-Napoca, 1991. Desigur, aici apare problema fidelității transcrierii textului rostit, despre care vom discuta cu alt prilej. 13. Teza de doctorat Reprezintă lucrarea pe care cineva o prezintă unei comisii, În vederea obținerii titlului de doctor În specialitatea respectivă. Instituția doctoratului are o istorie foarte interesantă la noi. Ar merita scris
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
totuși o posibilitate de vindecare, grație următoarei formule, cu rol de îndepărtare a răului: „Dar mai bine să nu ne mai gândim la asta, hai să mâncăm și mai vorbim după aceea”. În mintea sa, această frază, dacă era perfect rostită, avea darul de a face să dispară boala. Dar întrucât perfecțiunea nu era niciodată atinsă, el se vedea obligat să repete fraza la nesfârșit. Freud a notat imposibilitatea pacienților de a realiza cum ar dori vorbirea sau actul până la obținerea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Progresul Asistenței Sociale, nr. 2, 1936 259 45. Maria Bârzan, „Inovațiuni ale Noului Cod Penal pentru protecțiunea femeii și a familiei”, Ziarul nostru, nr. 4-5, aprilie-mai 1936 264 46. „A V-a conferință profesională a Partidului Național-Țărănesc. Problema feminismului. Cuvântările rostite”, Dimineața, nr. 10545, din 4 mai 1936 269 47. „Apel pentru pace șlansat de Frontul Femininț”, 10 iunie 1936 271 48. „De la «Cercul feminin». În jurul unui front comun funcționăresc”, Dimineața, nr. 10591, din 19 iunie 1936 273 49. „Marele congres
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
2 iunie 1930, „Pacea prin educație. 8. Articolul „Faceți politică!”, semnat de Michaela Catargi în Tribuna femeii, anul I, nr. 1 din 5 octombrie 1930. 9.Articolul programatic „Scopul nostru.” publicat în Femela Muncitoare, nr. 1, mai 1931. 10. Discurs rostit de Alexandrina Cantacuzino la a XV-a adunare a Asociațiilor pentru Societatea Națiunilor, Budapesta, mai 1931. 11. Articolul „Rezultatul alegerilor”, publicat în Femeia muncitoare, nr. 3, iulie 1931. 12. Discurs rostit de Alexandrina Cantacuzino la Conferința pentru dezarmare și pace
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
în Femela Muncitoare, nr. 1, mai 1931. 10. Discurs rostit de Alexandrina Cantacuzino la a XV-a adunare a Asociațiilor pentru Societatea Națiunilor, Budapesta, mai 1931. 11. Articolul „Rezultatul alegerilor”, publicat în Femeia muncitoare, nr. 3, iulie 1931. 12. Discurs rostit de Alexandrina Cantacuzino la Conferința pentru dezarmare și pace de la Geneva, pe 4 septembrie 1931. 13. Moțiunile Congresului al X-lea al Federației „Uniunea Femeilor Române”, ținut la Craiova în zilele de 6, 7 și 8 septembrie 1931. 14. Articolul
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Asistenței Sociale, nr. 2,1936. 46. Inovațiuni ale noului Cod Penal pentru protecțiunea femeii și a familiei, articol semnat de Maria Bârzan în Ziarul nostru, nr. 4-5, aprilie-mai 1936. 47. A V-a conferință a Partidului Național-Țărănesc. Problema feminismului. Cuvântările rostite, în Dimineața, nr. 10545 din 4 mai 1936, p. 3. 48. Apel pentru pace, lansat de Frontul Feminin pe 10 iunie 1936. 49. De la „Cercul feminin”. În jurul unui front comun funcționăresc, în Dimineața, nr. 10591, din 19 iunie 1936. 50
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
organizată, vom învinge. Maria Bârzan, Profesoară și avocată Ziarul nostru, nr. 4-5, aprilie-mai 1936, pp. 5-6. 46TC "46" A cincea conferință profesională a Partidului Național-Țărănesc. Problema feminismului. Cuvântările rostitetc "A cincea conferință profesională a Partidului Național‑Țărănesc. Problema feminismului. Cuvântările rostite" Ieri ș3 mai 1936ț, la ora 5 d.a., a avut loc, în cadrul întrunirilor profesionale organizate de Partidul Național-Țărănesc, a cincea conferință. S-a dezbătut pe larg problema feminismului în lumina noului program de luptă al Partidului Național-Țărănesc. D-l Mihalache
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
adolescentin, situat în 1903, când îi apare schița Lunaticii în „Universul ilustrat”, B. publică într-o primă perioadă mai cu seamă versuri și proză. Ulterior se manifestă și în formula ubicuă a foiletonului sau în cea a eseului scris ori rostit, ca în cazul nenumăratelor conferințe și intervenții la Radio România, încă de la înființarea, în 1928, a postului. Om dăruit ideii de cultură și educație socială, redactează în 1910 publicația „Antialcoolul”, din 1919 scrie asiduu la „Ideea europeană”, din 1921, la
BUCUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
Robert Dahl, Giovanni Sartori sau Raymond Aron, care avea un cult pentru Montesquieu și Își Începea cartea clasică, Les Étapes de la pensée sociologique, considerându-l unul dintre fondatorii sociologiei moderne. Acest lucru Îmi amintește că În 1990, Într-un discurs rostit fie la Galați, fie la Brăila, Ion Iliescu vorbea despre caracterul vetust al Însuși principiului pluralismului. El spunea că pluralismul politic aparține unei perioade de dezvoltare a democrației, dar putem avea o democrație „lărgită și intensificată”, menționată mai devreme sub
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
întoarcă, femeia îl strânge la piept și-l împiedică să vorbească. Peste umărul ei, izbutește să vadă un grup de oameni. Apariția lor îl lasă într-o stare de neînțelegere totală. Inconștient, spune: „oamenii...“ Cuvântul pe care-l auzise acasă, rostit întotdeauna cu o ușoară ezitare de neliniște. Oamenii, ceilalți, ei... Acum îi vede, în carne și oase, există. Lumea se lărgește, forfotește, distruge singularitatea celor ce-l înconjurau mai înainte: mama, tata, femeia cu păr alb. Spunând „oamenii“, crede că
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
mai fidelă, în acel adevăr al tăcerii care urmează eșecului pretenției noastre de a înțelege. Sub îngrămădirea de măști, grimase, alibiuri din care se compunea viața mea, o singură zi părea să răspundă adevărului tău. Șovăind, de parcă abia învățasem cuvintele rostite, am început să vorbesc despre copilul care adormea în străfundul unei păduri din Caucaz. Într-o zi, într-un alt oraș, într-un alt război, am surprins din nou la tine acea reculegere tăcută. Geamurile terasei fuseseră spulberate de o
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
totodată din fața celor care-i urmăreau. Dădeam peste câte un baraj, mă lăsam percheziționat, încercam să parlamentez. Și-mi spuneam că, dacă nu mă ucideau, era din pricina zgomotului infernal ce domnea în oraș, soldații nu mă auzeau, altfel primul cuvânt rostit le-ar fi declanșat furia. Mă întorceam, vedeam casa goală, fereastra care dădea către grădină având, în mijlocul cadrului, imaginea păunului înfipt ca într-o frigare și țintuit la pământ... Erai pe undeva prin oraș. Îți ghiceam în mod dureros prezența
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
coșurile, indicând locurile unde fuseseră case. Pavel se ghemui, trase ușița din fontă a cuptorului - scârțâitul balamalelor era unicul zgomot care evoca prezența umană în liniștea aceea vegetală. Vorbi cu voce tare, mergând încet de-a lungul uliței principale. Cuvintele, rostite chiar la întâmplare, dădeau acelor minute un dram de logică. Recunoscu fierăria: înnegrită de rugină, nicovala își înălța capetele ascuțite printre urzici. Vorbind mereu, făcu această socoteală simplă: satul fusese ars în timpul ofensivei germane din toamna anului l94l, așadar de
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
buzunarul hainei. Bombănind, își extrase trupul din fotoliu și se îndepărtă câțiva pași. Fără el, conversația se fărâmiță pe perechi, se pierdu în vacarmul sălii. Am străbătut mulțimea, încercând să mă scutur de dezgustul că spusesem prea multe. Dar vorbele rostite reveneau necontenit, cu o intonație tot mai iremediabilă: „Fără artilerie... Cu mâinile goale... Scuturile umane...“ În privirile pe care le întâlneam, mi se părea că ghicesc soiul acela de înțelegere ironică, pe care cineva o poate avea pentru o stângăcie
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
este echivalent cu tot ceea ce cunoaștem și recunoaștem în noi. Altfel spus, numai conștientul este cunoscut, reperabil și identificabil în mod direct. Ceea ce este conștient corespunde lucrurilor ce pot fi gândite în mod deschis și clar, exteriorizate și, mai ales, rostite. Capacitatea de a spune (de a verbaliza) este revelatoare pentru calitatea conștientă a conținuturilor mentale. Vorbim, din aceste motiv, de reprezentare de cuvinte. Dacă tot ceea ce poate fi spus, verbalizat, numit este conștient, prin opoziție, ceea ce nu poate fi spus
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
imaginează bărbierirea vorbește despre relația subiectului cu pulsiunile sale, dorința de a le stăpâni, dar și faptul că le refulează, le ascunde, le mutilează, le «castrează». Gură, limbă Simbolistica gurii și a limbii este strâns legată de cea a cuvântului rostit (vezi A vorbi), dar și de ingerarea alimentelor (vezi A mânca). În analiza psihologică, gura este zona care ține de oralitate. Ea este implicată în registrul afectiv, în pulsiunile canibale, în mecanismele de introiecție. Dată fiind funcția fundamentală a gurii
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
obiectele sunt / O scară cu treptele ferme / o lume fără praf”. Obsedanta temă a Timpului revine, însă aureolată de noblețea traseului ezoteric, de al cărui instrument magic, cuvântul și Cuvântul, poetul, ca și eseistul, devine tot mai conștient. Odată cuvântul rostit, „Lumea poate începe”. El este prima și ultima treaptă a creației / Creației: „Iată, îți dau un cuvânt / și cu el îți dau lumea/ și nu-ți cer nimic / numai să ții minte Cuvântul”. Rostirea poetică, spune și eseistul, are o
BALTAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285591_a_286920]
-
și o serie de ipostaze ulterioare modelează în roman gesticulația existențială, ca și pe cea creatoare - Metopolisul fiind un spațiu propice înfăptuirii artistice, de la spectacolul teatral și orfevrărie la sculptură, croitorie, arhitectură sau literatură. În piatră, în cuvântul scris sau rostit, în lână și în stofă sau în metale prețioase, metopolisienii lucrează harnic, confecționând „falsuri exacte” ale unor prototipuri mai mult sau mai puțin faimoase. Cronica metopolisiană a personajului-autor numit generic Milionarul consemnează minuțios faza finală a procesului de degradare a
BANULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
sau, cu o vorbă a lui Marosin, „caută oul de sub cuvânt, întinzându-l altuia să scoată pui din el.” Există într-una dintre Scrisorile din provincia de Sud-Est o reflecție care rezumă apodictic fascinația constantă și rodnică pentru puterile cuvântului rostit sau scris. Nu întâmplător textul - Cerneală mai avea, dar nu mai avea nisip - figurează în capitolul cu nume sugestiv Loc pentru fiecare în Comedia cuvintelor: „Poveștile și cuvintele sunt ca florile cu fruct, nu se mestecă în dinți, cu gura
BANULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
voastră, oameni buni? Morrison se gândi doar o clipă. ― Problema noastră, răspunse el, sunteți voi. Și apoi dispăru. „Problema noastră sunteți voi.“ De câte ori n-am auzit replica asta În copilărie? Rostită de Milton cu așa-zisul lui accent de negru, rostită ori de câte ori vreo somitate liberală vorbea de cei „privați de cultură“ sau de „clasa de jos“ sau de „zonele protejate“, formulată din credința că această afirmație singură, cum Îi fusese ea expusă În timp ce negrii Înșiși dădeau foc unei porțiuni semnificative din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
A... Cred că ar fi mai bine ca tu să conduci oamenii, măcar pentru bucata asta din plan, spuse el, codindu-se. Și asta era o parte din planul meu, nu din planul celorlalți. Colegii mei, care au auzit cele rostite, își vor da seama de importanța prezenței mele în școală și în plan pentru ca acesta să reușească. Ceea ce urechile aud și ochii văd, mintea crede. Cuvintele și replicile pe care le-am servit lor atât de subtil și de insesizabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
eu m-am simțit așa de ușurată că am găsit un aliat, pe cineva care, în ciuda părului lung și închis la culoare și a accentului de britanic de East End, îmi amintea cumva din ce în ce mai tare de Geraldine, la fiecare cuvânt rostit. ― Chiar e superb, nu-i așa? am spus și am zâmbit ca o pisică ce a primit smântână gândindu-mă la dinții lui albi și strălucitori, la cât de moale este părul lui și ce mușchi puternici are. ― Uau, normal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
cheamă. Era o stare binecuvântată de a locui în cuvânt, de a percepe în fragmentarium-ul citadin adevăruri pe care le spuneam pe de o parte, dar și pe care le înțelegeam doar pe de alta. Era un paradox între cuvântul rostit și colocviile cu interlocutorii noștri, prin intermediul cărora pătrundeam definitiv în cunoașterea culturală, civică și morală, determinantă de inexplicabile inhibiții și zdrobitoare porniri de desprindere individuală, pe care-l acceptam și, de ce nu, îl cultivam ca atare. Ani în șir am
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]