1,850 matches
-
cu-o roză sângeroasă - Vino, floare somnoroasă, Cât pe zări e violet. Plâns de ape se repetă, Încă totu-i adormit - Ca în vise s-a pornit Roata morii - violetă. Gol e-al sânului buchet, Floare goală, somnoroasă... Trist, cu roza sângeroasă, Bat la geamul violet. Aurora violetă Se pătează de culori - Venus, pală de fiori, Pare-o stinsă violetă... În parc Acum, stă parcul devastat, fatal, Mâncat de cancer și ftizie, Pătat de roșu carne-vie - Acum, se-nșiră scene de
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
Și plouă cu-o părere de rău. Am uitat dacă merg... încă tot mă iubesc... Am ajuns la timp, ocup și un loc. Dar gândul apasă cu greul său bloc... E numai vedere... nu mai pot să vorbesc... Romanță Parfumul rozelor ude, Tomnatic suspin, În zori, în tăcutele trude, Te cheamă pe tine, puțin. O tristă poemă de foi Îmi spune-o poveste de noi... - Adio, pustiu, și fior. Va fi poate-odată, amor. SFÎRȘIT George Bacovia " Ștanțe burgheze (1946) " * SIC TRANSIT
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
fost încă întreg. Mai mult, dacă l-ar fi lovit unde trebuie, putea să-i zboare capul. M-am cocoțat pe brațul unui scaun. —Candelabrul era ținut acolo de un sistem întreg de pârghii și scripeți. Ai văzut cumva Războiul rozelor? Dar nu avea rost să folosesc asta pentru Planeta plutitoare, cântărea prea puțin, iar, pe lângă asta, ideea era să atârne acolo ca și când ar fi plutit în spațiu. Aș fi aranjat cu cineva pe care-l cunosc să facă un scripete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
din muțenia În care intrase. Ca să-l scoată din sărite, inginerul Edward tot aranja sub nasul lui cărțile de joc, Întinzându-le În evantai și strângându-le, cât ai clipi din ochi, În pachetul pe care se afla imprimată o roză a vânturilor de culoare aurie. Buzunarele, buzunărașele și mânecile, manșetele de la cămașă și cele de la pantaloni, ciorapii și maioul erau doldora de cărți. Fața sa pătrată, cu umerii obrajilor ieșiți În relief, Încadrată Într-un fir de bărbuță neagră care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Avram, mama lui Niculăeș, fostă colegă de școală cu 99 povestitorul (Un om năcăjit) - Procedeu industrial de fabricare a glicerinei pe cale fermentativă. 5) Lezat - Localitate în Egipt. 6) Țara de origine a călugărului papistaș Geronimo della Roverre, din „Frații Jderi” - Roza Axinte. 7) Mama Marușcăi Hudici, soția lui Iațco, o femeie frumoasă (Frații Jderi) - Perioadă de timp - Rând. 8) Dânsa - Ajutorul de primar de la Vascani, un uriaș violent, care‐și terorizează nevasta, pe Tarsița, împreună cu cele șase fiice (Floare ofilită) - Apare
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
cufundată ... Iar când din plânset încetă ‐ Strigându‐ i: „mamă”, în simțire, Prin farmec ea se deșteptă. Astfel și‐ o țară în pieire Mormânt și lanțuri le sfărâmă Călcând pe‐a soartei îndârjire Pe loc ce‐ i strigă fiii: „Mamă”. RONDELUL ROZELOR CE MOR E vremea rozelor ce mor Mor în grădini, și mor și‐n mine ș‐ au fost atât de viață pline, și azi se sting așa ușor. În tot, se simte un fior, O jale e în orișicine. E
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
încetă ‐ Strigându‐ i: „mamă”, în simțire, Prin farmec ea se deșteptă. Astfel și‐ o țară în pieire Mormânt și lanțuri le sfărâmă Călcând pe‐a soartei îndârjire Pe loc ce‐ i strigă fiii: „Mamă”. RONDELUL ROZELOR CE MOR E vremea rozelor ce mor Mor în grădini, și mor și‐n mine ș‐ au fost atât de viață pline, și azi se sting așa ușor. În tot, se simte un fior, O jale e în orișicine. E vremea rozelor ce mor, Mor
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
MOR E vremea rozelor ce mor Mor în grădini, și mor și‐n mine ș‐ au fost atât de viață pline, și azi se sting așa ușor. În tot, se simte un fior, O jale e în orișicine. E vremea rozelor ce mor, Mor în grădini, și mor și‐n mine. Pe sub amurgu‐ntristător Curg vălmășaguri de suspine, și‐ n marea noapte care vine Duioase‐ și pleacă fruntea lor... E vremea rozelor ce mor. Al. Mateevici (1888 - 1917) Poetul preot Al
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
un fior, O jale e în orișicine. E vremea rozelor ce mor, Mor în grădini, și mor și‐n mine. Pe sub amurgu‐ntristător Curg vălmășaguri de suspine, și‐ n marea noapte care vine Duioase‐ și pleacă fruntea lor... E vremea rozelor ce mor. Al. Mateevici (1888 - 1917) Poetul preot Al Mateevici s‐a născut în Cainar, sat vecin cu Căușenii. Ca poet el s‐a impus prin poezia „Limba noastră”, cu care începe volumul „Poezii”, București, 1926. Publi cate cu o
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Si n-auzi strigat de sitar. O, triste cavaler, ce dor te poartă, Cu chipul slab și-ndurerat? Cotlonul veveriței-i plin, Si cîmpul este secerat. Îți văd un nufăr pe sprinceana, De febră mare umezita; Iar pe obraz o roza pala, Prea grabnic vestejita. Domnită asta 'ntr-o poiana, Am întîlnit-o-n prag de zori, Calcă ușor, cu lunge plete, Iar ochii-i îmi dădeau fiori. Din flori ghirland-am împletit, În păr să-i pun, si cingătoare; Cu ochi suavi ea mă
Roze, crini, metafore by Procopie P. Clonţea [Corola-publishinghouse/Imaginative/901_a_2409]
-
Dar iată... A mea nu e vina... Chiar eu, în gentil trubadur, Visînd, lîngă-al apei susur, Mă schimb, asteptîndu-mi regina... De roze e beata grădină. (1920) Alexandru Macedonski Rondelul cascadelor de roze Urcînd pe pomi, zîmbind pe casa, Se surpa rozele grămadă, Sau întocmesc cîte-o cascadă Pe vreo alee mai retrasă. Parfumul lor purtat în stradă, Întinde-a lui subțire plasă... Urcînd pe pomi, zîmbind pe casa, Se surpa rozele grămadă. De-oricîte stavili nu le pasă: Sînt un torent, sînt o
Roze, crini, metafore by Procopie P. Clonţea [Corola-publishinghouse/Imaginative/901_a_2409]
-
cascadelor de roze Urcînd pe pomi, zîmbind pe casa, Se surpa rozele grămadă, Sau întocmesc cîte-o cascadă Pe vreo alee mai retrasă. Parfumul lor purtat în stradă, Întinde-a lui subțire plasă... Urcînd pe pomi, zîmbind pe casa, Se surpa rozele grămadă. De-oricîte stavili nu le pasă: Sînt un torent, sînt o cascadă, Ce-n voia soarelui se lasă, Dar ce, de cum sfîrșesc să cadă, Reurcă-n pomi, zîmbesc pe casa. (1920) Alexandru Macedonski Rondelul rozelor de august Mai sînt încă roze
Roze, crini, metafore by Procopie P. Clonţea [Corola-publishinghouse/Imaginative/901_a_2409]
-
pomi, zîmbind pe casa, Se surpa rozele grămadă. De-oricîte stavili nu le pasă: Sînt un torent, sînt o cascadă, Ce-n voia soarelui se lasă, Dar ce, de cum sfîrșesc să cadă, Reurcă-n pomi, zîmbesc pe casa. (1920) Alexandru Macedonski Rondelul rozelor de august Mai sînt încă roze, mai sînt, Și tot parfumate și ele Așa cum au fost și acele Cînd ceru-l credeam pe pămînt. Pe-atunci eram falnic avînt... Priveam, dintre oameni, spre stele; Mai sînt încă roze mai sînt
Roze, crini, metafore by Procopie P. Clonţea [Corola-publishinghouse/Imaginative/901_a_2409]
-
crini e beția cea rară: Sînt albi, delicați, subțiratici. În moartele vremi mă-mbătară, Cînd fragezi, si primăvărateci, În ei mă sorbiră, extatici, Si pe aripi de răi mă purtară În crini e beția cea rară. (1927) Alexandru Macedonski Rondelul rozelor ce mor E vremea rozelor ce mor, Mor în grădini, și mor și-n mine S-au fost atît de viață pline, Și azi se sting așa ușor. În tot, se simte un fior. O jale e în orișicine. E
Roze, crini, metafore by Procopie P. Clonţea [Corola-publishinghouse/Imaginative/901_a_2409]
-
Sînt albi, delicați, subțiratici. În moartele vremi mă-mbătară, Cînd fragezi, si primăvărateci, În ei mă sorbiră, extatici, Si pe aripi de răi mă purtară În crini e beția cea rară. (1927) Alexandru Macedonski Rondelul rozelor ce mor E vremea rozelor ce mor, Mor în grădini, și mor și-n mine S-au fost atît de viață pline, Și azi se sting așa ușor. În tot, se simte un fior. O jale e în orișicine. E vremea rozelor ce mor Mor
Roze, crini, metafore by Procopie P. Clonţea [Corola-publishinghouse/Imaginative/901_a_2409]
-
mor E vremea rozelor ce mor, Mor în grădini, și mor și-n mine S-au fost atît de viață pline, Și azi se sting așa ușor. În tot, se simte un fior. O jale e în orișicine. E vremea rozelor ce mor Mor în grădini, și mor și-n mine. Pe sub amurgu-ntristător, Curg vălmășaguri de suspine, Și-n marea noapte care vine Duioase-și pleacă fruntea lor... E vremea rozelor ce mor. (cca 1927) Tablă de materii Traducătorul la maturitate
Roze, crini, metafore by Procopie P. Clonţea [Corola-publishinghouse/Imaginative/901_a_2409]
-
simte un fior. O jale e în orișicine. E vremea rozelor ce mor Mor în grădini, și mor și-n mine. Pe sub amurgu-ntristător, Curg vălmășaguri de suspine, Și-n marea noapte care vine Duioase-și pleacă fruntea lor... E vremea rozelor ce mor. (cca 1927) Tablă de materii Traducătorul la maturitate (Ștefan Avădanei) / 5 Dincoace de oglindă Sonetul XVIII / 9 Trăia-n umbrar de codru des / 10 Din Balada Bătrînului Marinar / 11 Frumoasă Doamna fără milă /12 Din Norul / 14 Bătrînă
Roze, crini, metafore by Procopie P. Clonţea [Corola-publishinghouse/Imaginative/901_a_2409]
-
Evening (Frost) / 46 Fire and Ice (Frost) / 47 Veneția (Eminescu) / 48 Pe lînga plopii fără soț (Eminescu) / 49 Trecut-au anii... (Eminescu) / 51 La steaua (Eminescu) / 52 Rondelul beat de roze (Macedonski) / 53 Rondelul cascadelor de roze (Macedonski) / 54 Rondelul rozelor de august (Macedonski) / 55 Rondelul crinilor (Macedonski) / 56 Rondelul rozelor ce mor (Macedonski) / 57 CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în sprijinul dumneavoastră ajutîndu-vă să economisiți timp și bani. Titlurile dorite unele căutate îndelung prin
Roze, crini, metafore by Procopie P. Clonţea [Corola-publishinghouse/Imaginative/901_a_2409]
-
48 Pe lînga plopii fără soț (Eminescu) / 49 Trecut-au anii... (Eminescu) / 51 La steaua (Eminescu) / 52 Rondelul beat de roze (Macedonski) / 53 Rondelul cascadelor de roze (Macedonski) / 54 Rondelul rozelor de august (Macedonski) / 55 Rondelul crinilor (Macedonski) / 56 Rondelul rozelor ce mor (Macedonski) / 57 CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în sprijinul dumneavoastră ajutîndu-vă să economisiți timp și bani. Titlurile dorite unele căutate îndelung prin librarii pot fi comandate acum direct de la Editură! Consultați oferta
Roze, crini, metafore by Procopie P. Clonţea [Corola-publishinghouse/Imaginative/901_a_2409]
-
ca să mă ridici? Fiindcă acum 6-7 ani te-am bătut la palmă? De ți-a dat sângele?» « Nu numai de asta; și fiindcă ai vrut să mă spânzuri - uite semnul, pe gât; și fiindcă ai necinstit-o pe soră-mea, Roza - de s-a-necat În iaz, acum un an; și fiindcă i-ai zmuls tatei barba, după ce ai spart geamurile casei; fiindcă... - las’, că găsim noi, n-ai grijă... Noi găsim tot...» Mă uitam la el - Îmi Înghețaseră picioarele. Știam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Scoate și predă puterii sovietice liberatoare toate cărțile burgheze!» « Cum așa, burgheze?», fac eu. «Doar și tu ai citit burghezele acelea - și nu te-ai Îmburghezit, din contra! Le-au citit și mama ta și surorile toate, mai cu seamă Roza, cea pe care am necinstit-o eu și s-a-necat În iaz...» «Să nu ne-mpiedicăm În amănunte...» face Sapșa. «Mersul istoriei mereu-nainte...» Dar eu nu mă las. Zic: «Ce au burghez cărțile de Creangă și de Sadoveanu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Să nu ne-mpiedicăm În amănunte...» face Sapșa. «Mersul istoriei mereu-nainte...» Dar eu nu mă las. Zic: «Ce au burghez cărțile de Creangă și de Sadoveanu și de Tolstoi și de Pușkin și... dealtfel acum câteva zile a fost Roza pe la noi, știa că am primit de curând cărți de la Orhei...» « Nu face pe deșteptul cu mine, că cu noi nu-ți merge!», mă repède Sapșa. «Ce-ai primit acum, de când ne-a liberat puterea sovietică, În rusește și În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
credea, iar prin Sapșa mă și condamnase - doar spusese, limpede: «Nu contează că n-ai spus că aș fi jidan Împuțit, nu contează că nu m-ai bătut până la sânge, nu contează că n-ai omorât-o pe soră-mea, Roza, că nu l-ai tras de barbă pe tata - contează că ești un Învățător de tip burghez, deci reacționar; contează că ești român, deci antisemit - fiindcă toți Românii sunt antisemiți și burjui reacționari» - punct! Logică? Probe? Să fim serioși, cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
și mare bolșevic - după unirea Basarabiei cu România; a fost unul din cei mai Îndrăciți dușmani ai „actului”; până să-l belească Stalin și pe el, a hălăduit o vreme la Odesa, unde s-a ținut de mână cu una Roza, din cartierul Moldovanka - dimpreună au inventat ei doi „limba moldovenească”... Pe când depaaarte, la naiba, În Extremul Orient... - Cunosc cântecul, iar ai s-o citezi pe prietena ta, Ludmila Calverde!, râde tata. - N-o citez pe Ludmila, fiindcă o cheamă Tamara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
schimbându-și infinitezimal direcția cu fiece clipă, s-ar fi lărgit din ce În ce mai mult În formă de breșă, de șanț, lăsând să se ghicească o simetrie cu raze - ca scheletul unei mandale, ca structura invizibilă a unui pentaculum, o stea, o roză mistică. Nu, mai degrabă o istorie, Înregistrată pe Întinderea unui deșert, a urmelor lăsate de nesfârșite caravane rătăcitoare. O poveste despre lente și milenare migrații, poate așa se mișcaseră atlanții continentului Mu, Într-o peregrinare tenace și posesivă, din Tasmania
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]