882 matches
-
cu brâuri verticale bogat cioplite ce se unesc peste tocul ușii printr-o funie arcuită cu o cruce în mijloc. Crucea încadrată de două rozete laterale pare a fi o chintesență a temei calendarului creștin, crucea semnificând comemorarea Patimilor iar rozetele cele două solstiții solare. Compoziția portalului de la intrare trebuie păstrată în memorie atunci când dorim să mergem pe urmele meșterului itinerant de la Bălan Josani. Pe acesta îl putem identifica cu "meșterul Popa Toader" care a semnat un portal aproape identic în
Biserica de lemn din Bălan Josani () [Corola-website/Science/309767_a_311096]
-
-lea. Forma este dreptunghiulară, cu absida nedecroșată, poligonală, cu trei laturi. Dimensiunile sunt de 9,30 / 4,10 m. Ancadramentul ușii intrării de pe latura de sud are un chenar din "frânghie" și altul din pătrate străbătute de trei linii, precum și rozete lângă prag. Cheia de boltă de pe grinda-meșter a naosului este decorată cu un cerc în torsadă. Bolta semicilindrică a altarului își păstrează structura originală, cu suprafețe plane către pereți și un timpan la est. Biserica are însemnate cărți de cult
Biserica de lemn din Ileanda () [Corola-website/Science/309786_a_311115]
-
Probabil că anul 1739 se referă la aceasta importantă intervenție, căci proporțiile inițiale clasează biserica la începutul secolului al XVII-lea. Ancadramentul ușii de intrare este ornamentat cu două chenare în "frânghie" și un vrej, iar la bază are o rozetă. Pe motivul "frânghiei" este împletit și brâul median al pereților, cel de pe latura de sud a vechii nave fiind însă însoțit, în partea de sus, de un chenar din linii frânte (dințișori). Ultimele reparații au adus schimbări regretabile, o dată cu refacerea
Biserica de lemn din Chichișa () [Corola-website/Science/309791_a_311120]
-
cinci laturi. Pereții de dimensiuni reduse, prezintă la îmbinările absidei iscusite perechi de console, ce coboară în trepte, până la brâul median alcătuit din „frânghie” și chenare de linii frânte. Ancadramentul intrării este un adevărat poem al sculpturii în lemn: cu rozete, „frânghii”, motive geometrice, semicercuri cu spițe și vrej cu ghindă. În mijlocul cadrului de sus, amplei compoziții decorative ce susține crucea i se adaugă, de o parte și de alta, o inimă. Cel de al doilea ancadrament, al trecerii în naos
Biserica de lemn din Păușa, Sălaj () [Corola-website/Science/309790_a_311119]
-
împodobit cu chenare în „frânghie”, linii frânte și alte linii dispuse în V întors. Arcul transversal al bolții semicilindrice a naosului este străbătut de o „frânghie”, intersectată de șase suprafețe dreptunghiulare pe axul arcului, în care sunt sculptate câte o rozetă în spirală sau cu petale. Din pictura exterioară, care cuprindea scene cum ar fi: „Adormirea Maicii Domnului”, „Maria Împărăteasă” înconjurată de Apostoli, o scenă din viața Sfântului Nicolae, salvarea corăbierilor, se mai păstrează urme doar pe peretele de sud. Pictura
Biserica de lemn din Păușa, Sălaj () [Corola-website/Science/309790_a_311119]
-
este de 15,50 m), biserica are un plan dreptunghiular, cu absida decroșată cu cinci laturi, remarcându-se la aceasta dimensiunile reduse ale laturilor de colț. Intrarea în biserică se face pe latura de sud. Aceasta este frumos decorată cu rozete formate din romburi și triunghiuri incizate în lemn, așezate în cruci sau în linie. Aceste decoruri, ce se regăsesc și la portalul trecerii din pronaos în naos, prin dispunerea lor în formă de cruce amintesc de portalele bisericilor din Calna
Biserica de lemn din Măgura () [Corola-website/Science/309789_a_311118]
-
decorarea ancadramentului ușii de intrare de pe latura de sud. Pereții stau pe tălpi masive de lemn, așezate la rândul lor pe un strat de piatră. Arcul transversal al bolții naosului, pornit din console profilate, este decorat cu o salbă de rozete, însoțită de chenare din linii frânte. Grinda-meșter are, la mijlocul fiecărei travei a naosului, câte o cheie de boltă de formă dreptunghiulară, cu un bulb central sculptat. Biserica nu are abside laterale. Absida altarului este vizibil marcată de retragerea pereților față de
Biserica de lemn din Bozna () [Corola-website/Science/309822_a_311151]
-
poate fi considerată una de dimensiuni mijlocii spre mari. Planul bisericii este dreptunghiular, având în partea de răsărit o absidă decroșată, cu cinci laturi. În partea de vest, biserica are un pridvor cu patru stâlpi masivi decorați cu crestături și rozete. Consolele care leagă stâlpii pridvorului descriu un arc de cer, fiind împodobite cu o dungă decorativă ce urmărește curbura. Această dungă decorativă nu este simplă, fiind compusă din decorațiuni incizate sub formă de dinți de fierăstrău sau crestăruri diagonale, decorațiuni
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
formă de dinți de fierăstrău sau crestăruri diagonale, decorațiuni ce se termină sub forma unor spirale. Un element decorativ deosebit apare la baza stâlpului dinspre latura de sud a biserici. Spre deosebire de ceilalți trei stâlpi, care au incizate diferite tipuri de rozete, acesta are reprezentat un cerb. Decorația sculptată a bisericii nu se limitează doar la pridvor. Cosoarba prispei precum și grinda pridvorului sunt la rândul lor decorate. Apar motive precum cel al frânghiei sau incizii în zig-zag, întrerupte în partea centrală de către
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
suspendat o sferă cu o masă de 28 kg, prevăzută cu un vârf ascuțit, de domul Panthéonului, la capătul unui fir lung de 67 m. Pe podea este presărat un strat de nisip fin, pe care vârful pendului trasează o rozeta și revine în locul de unde a pornit după 32 de ore. La latitudinea de 30°, o rotație completă durează 48 de ore. Corpurile care se rotesc își păstrează planul de rotație, fenomen fizic utilizat la construirea giroscoapelor și girobusolelor. Cum mișcarea
Pendul Foucault () [Corola-website/Science/309918_a_311247]
-
din nordul Italiei, din cărămidă aparentă (exterior și interior), cu acoperiș din olane turcești, la început, acum țiglă. DIMENSIUNI: lungime - 25 m; lățime - 14 m; înălțime - 16 m; campanila (turnul), înălțime - 32 m; absida bisericii, la interior - 7 m; rozasa (rozeta), diametru - 5 m. BAZILICA are trei navate, cu empore pe navele laterale; pe crucieră se ridică cupola, hexagonală la exterior, cu interiorul circular având un diametru de 7 m. CTITORUL Bazilicii „Sfântul Anton de Padova” (anul 1938): PR. EMANOIL KREIS
Biserica Sfântul Anton de Padova din Constanța () [Corola-website/Science/309355_a_310684]
-
din fontă și are două balustrade metalice formate din 8 panouri cu cercuri cu decor radial, goticizant. Podul prezintă o singură deschidere de 10,40 m, formată din patru traverse metalice arcuite, asamblate la cheie prin bulonare și decorate cu rozete și cu câte un brâu de elemente înscrise în cercuri. Arcele au secțiune constantă (circa 50x10 cm) cu ornamente vegetale sau geometrice de factură neogotică. Traversele metalice arcuite din partea de sud au cercurile cu diametru maxim decorate cu stema Sibiului
Podul Minciunilor din Sibiu () [Corola-website/Science/306329_a_307658]
-
pereni din familia Asparagaceae, subfamilia Agavoideae. Acest gen cuprinde circa 40 - 50 de specii, vivace, originare din America de Nord, America Centrală și Indiile de Vest. are o tulpină caracteristică, lemnoasă, groasă și aspră, la extremitatea căreia se formează una sau mai multe rozete de frunze. În mediul natural atinge chiar 12 m înălțime. Originară din America Centrală (Mexic și Guatemala), Yucca era folosită de populația maya în urmă cu 2000 de ani ca medicament și hrană. Indienii consideră Yucca cel mai frumos arbust al
Yucca () [Corola-website/Science/306353_a_307682]
-
în familia "Plantaginaceae". le sunt plante ierbacee scunde, rareori arbustive semifrutescente, entomofile sau anemofile. Au tulpini scapiforme (excepție face "Plantago indica", cu tulpina ramificată și foliată), florifere, lipsite de frunze, terminate cu inflorescențe. Frunzele sunt de cele mai multe ori grupate în rozetă bazală din mijlocul căreia se ridică tulpina; cele tulpinale alterne (opuse), toate sunt simple, întregi sau divizate, sesile, fără stipele. Inflorescențele dispuse la vârful tulpinii sunt spiciforme (spic) sau capituliforme, pedunculate, rareori solitare, mai mult sau mai puțin alungite. Florile
Plantaginacee () [Corola-website/Science/303428_a_304757]
-
bisericii și turnul elansat contrastează cu volumele masive ale clădirilor laterale. Contraforturile de la baza turnului au și o funcție estetică, conferind turnului un aspect inedit, cu linii curbe și lungi. Turnul este prevăzut în partea mediană cu câte o rozasă (rozetă) ce are în centru un spațiu în formă de cruce. Celor patru rozase le corespunde în partea superioară patru balcoane false ce se continuă cu câte o fereastră alungită terminată în arc treflat. Portalul de la intrare este format dintr-un
Liceul Piarist din Timișoara () [Corola-website/Science/313023_a_314352]
-
de eleganță interiorului absidei. Stâlpii pridvorului, fixați în partea superioară în cunună și prevăzuți cu contrafișe, formează arcade semicirculare similare celor din galeria turnului clopotniță, iar ușa de intrare din pridvor, in pronaos este exemplar decorată cu motive specifice zonei: rozete, dinți de lup, cruci. Pictura interioară a bisericii de lemn din Agârbiciu este opera meșterului zugrav Dumitru Ispas din Gilău, conform unei inscripții din naos, deasupra ușii de ieșire în pronaos: „S-a zugrăvit prin mâna mea, zmeritul zugrav Dimitrie
Biserica de lemn din Agârbiciu () [Corola-website/Science/313195_a_314524]
-
Ridicării topografice iozefine (între 1764-1785), este deja figurată aici o biserică. După 1863, din dorința înnoirilor, bârnele lăcașului au fost tencuite, răpindu-i-se astfel înfățișarea originară. Se poate remarca însă aici singurul exemplu de decor țărănesc realizat în tencuială. Rozete și flori, soare cu chip omenesc, cruci, reprezentări datate: 1873, 1871, 1878, sunt închipuite în stuc pe fațadele edificiului. Uși și ferestre, perete despărțitor, au fost suprimate prin lucrările de renovare. Tencuită și învelită cu tablă, construcția permite însă aprecierea
Biserica de lemn din Arieșeni () [Corola-website/Science/313513_a_314842]
-
dinspre pronaos a naosului se putea ajunge chiar din prispă urcând o scară. Intrarea în biserică, datorită importanței sale recunoscute, a fost tratată cu maximă atenție. Ancadramentul ușii, ce era în partea superioară rotunjit avea o frumoasă decorație sculptată: cruci, rozete, motivul frânghiei fiind și el prezent. Se presupune că portalul acestei biserici semăna cu portalul bisericii din Stâna. Corul bisericii a fost refăcut în anul 1923. Peretele dintre naos și pronaos aveau spațiile caracteristice ce permiteau urmărirea slujbei bisericești din
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]
-
ce ne determină să presupunem, că inițial a susținut clopotnița, pridvorul fiind adăugat ulterior (poate pe la 1844, an înscris cu vopsea albă pe cadrul ușii de intrare). Bolta naosului este pe plan poligonal, din fâșii curbe, ce pornesc dintr-o rozetă sculptată și pictată (cheie de boltă). Fâșiile de est sunt intersectate de bolta, îngustă, semicilindrică a altarului, racordată, la linia pereților, prin panouri curbe. Tavanul pronaosului ca și suprafețele din naos, ce fac trecerea de la planul poligonal al bolții la
Biserica de lemn din Tulgheș () [Corola-website/Science/314117_a_315446]
-
fiecare piesă este unicat. Unele au forma unor stâlpi de marmură, altele au forme brâncușiene sau asemănătoare sculpturilor lui Henri Moor (v. Victor Pop, Sabin Șainelic, 2002). În ciuda miniaturizării, colecțiile de prescurnicere alcătuiesc veritabile galerii de artă, grație formelor superioare: rozetă solară (Cuhea), troițe, spic de grâu, obeliscul „1877”, clepsidră (Rona de Jos), piramidă aztecă în trepte (Săcel), turn thailandez, arborele vieții, „Pasărea Măiastră” a lui Brâncuși (asemănare izbitoare), Coloana Infinitului, Regele Regilor (sec. al XVIII-lea), „Scaunul nobilului Mariș din
Pecetar () [Corola-website/Science/314168_a_315497]
-
dar și la bisericile de lemn (din Botiza, Sat Șugatag, Șurdești, Coruia, Vălenii Șomcutei etc). Efectul obținut este unul de monumentalitate, indiferent că baza are formă piramidală, că partea superioară este structurată pe mai multe nivele, că simbolizează cruci, troițe, rozete sau imită forma de „zurgălăi”, precum prisnelul fusurilor. Un pecetar din Moisei a fost cioplit ca un coif cu patru turnulețe, asemănător turlelor gotice ale bisericilor din Maramureșul istoric. Există pecetare cu cele trei brațe unite de un semicerc, asemănătoare
Pecetar () [Corola-website/Science/314168_a_315497]
-
Iar pentru apărarea averii și a casei, pe stâlpi se incizau figuri antropomorfe, protectoare. Motivele sculptate aveau substraturi magice (unele), însă decodificarea celor mai frecvente elemente utilizate de meșterii populari ne permit incursiuni într-un univers mitologic, antecreștin: funia, nodurile, rozetele solare - cu variațiile: cerc simplu, cercuri concentrice, soare cu chip omenesc, toate având la origine un ancestral cult solar -, apoi pomul vieții („simbolul vieții fără de moarte și al rodniciei nesfârșite”), motivul șarpelui (păzitorul gospodăriei), chipul omenesc, păsările, dintele de lup
Poartă maramureșeană () [Corola-website/Science/314166_a_315495]
-
putea înconjura”", ceea ce sugerează un altar decroșat, adică mai îngust decât biserica. Intrarea în biserică se făcea lateral, adică de pe latura dinspre miazăzi, prin tindă, așa cum era obiceiul cel vechi. Fetzer suprinde motive decorative semnificative din portalul de la intrare precum rozete și trei brâuri paralele cioplite în relief, probabil asemănătoare celor de la Sârbi, Tusa, Mal și Ban. Tinda joasă era tăvănită pe sub tălpile puternice ale unui turn montat deasupra ei. Printr-un portal scund se intra mai departe în biserica bărbaților
Biserica de lemn din Bănișor () [Corola-website/Science/314332_a_315661]
-
Gloria muncii" este confecționat din pinchbeck (aliaj similar tombacului, format din 83% cupru și 17% zinc) de culoare aurie și are o formă de stea pentagonală de culoare azurie, mărginită de extremități aurii, care sunt legate între ele printr-o rozetă pentagonală roșie, având la partea din interior lauri de culoare auriu închis. În secțiunea centrală a ordinului este un cerc cu margini interioare și exterioare aurii, având gravat pe un smalț de culoare roșie inscripția cu litere convexe: "ПМР. Орден
Ordinul de Onoare (Transnistria) () [Corola-website/Science/313337_a_314666]
-
dintre cerbi, chiar până în luna mai. La viței, atunci când împlinesc vârsta de 1 an, în luna mai, începe creșterea primului rând de coarne, creștere care se termină în septembrie. Aceste coarne sunt, de regulă, sulițe lungi de 20-30 cm, fără rozete. Longevitatea cerbului este apreciată în libertate la circa 18-20 ani, însă în natură cerbii ajung rar la această vârstă. La vârsta de 12-14 ani cerbii ajung la maturitate. Vârsta exemplarelor vii se apreciază în funcție de aspectul exterior și trofeu, iar cea
Cerb () [Corola-website/Science/313452_a_314781]