1,867 matches
-
ce-o determina să fie atât de încordată și de îngrijorată? Poate că reținerea de a mă invita la ei era lesne de înțeles, într-adevăr foarte lesne de înțeles. „Ești atât de mare și de celebru!“ Poate că se rușina cu casa și cu soțul ei. Asta nu însemna că nu-l iubește. Dar îl iubea oare? Trebuia să aflu. Era într-adevăr fericită? Trebuia să aflu. Și vechiul, oribilul gând dulceag începu să-mi dea iar târcoale: „Probabil că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
uman. E timidă, e stingherită, probabil că se simte prea nepotrivită și insignifiantă și plicticoasă, când după viața pe care a dus-o ea te întâlnește pe tine, după viața pe care ai dus-o tu. Probabil că se simte rușinată de soțul ei neinteresant, ceea ce-i stârnește un sentiment protector față de el și un resentiment față de tine. Folosește-ți imaginația! Și te-ar plictisi, dragule, te-ar plictisi până la exasperare, și o știe prea bine, biata de ea. E o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
atât de grijulie întotdeauna și am evitat să-i spun minciuni și acum va crede... E îngrozitor, oh, cât sunt de proastă, proastă, ce să mă fac? — Rămâi aici, nu-i nevoie să te duci înapoi. Eram tulburat și puțin rușinat când am văzut cât de îndurerată și de îngrozită era, dar, în același timp, mi-am spus: „Să se suprapună dezastru peste dezastru, criză peste criză, n-are decât să se prefacă totul în praf și pulbere! Mie o să-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Da, o să-l ajut, o să-l îndrăgesc pe Titus, îmi voi face din el o ocupație și o preocupare; numai că, în prezent, amândoi evitam să ni se întâlnească privirile. Plutea, asupra noastră, un soi de jenă. El se simțea rușinat de părinții lui, de nefericita lui mamă bătrâncioasă, de tatăl lui obtuz și bădăran. Eu mă simțeam rușinat că nu izbutisem să o rețin pe Hartley, să fusesem forțat să o las să se întoarcă, ba chiar să o duc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
în tren, într-un compartiment. Acolo... nu-mi mai amintesc exact, erau deja acolo, sau au venit ulterior... dar erau două doamne care văzându-mă însângerat la mâini și ținut în condițiile ăstea au protestat: Se poate domnule...! S-a rușinat și m-a dezlegat. Am ajuns la Gara de Nord, am schimbat trenul, am ajuns la Brăila, și m-a dus la Securitate. Când ați ajuns acolo? Vă mai amintiți data? Cred că era ultima zi din luna iulie, pentru că din ziua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
și pe ele, ci să le ducem curate În fața Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Să spălăm păcatele noastre cu sângele nostru”. Acela a fost momentul suprem de slujire și ascultare față de Învățătura Sfintei Scripturi, care ne atenționează că dacă ne vom rușina de Hristos și ne vom lepăda de El În această lume păcătoasă și El se va rușina de noi Înaintea Tatălui din ceruri. Acest răspuns al Voievodului l-a Înfuriat rău pe sultanul Ahmet care a dat o poruncă groaznică
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Țandea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92315]
-
cu sângele nostru”. Acela a fost momentul suprem de slujire și ascultare față de Învățătura Sfintei Scripturi, care ne atenționează că dacă ne vom rușina de Hristos și ne vom lepăda de El În această lume păcătoasă și El se va rușina de noi Înaintea Tatălui din ceruri. Acest răspuns al Voievodului l-a Înfuriat rău pe sultanul Ahmet care a dat o poruncă groaznică, ca să fie decapitați prima dată fiii săi În fața Voievodului și a Domniței, pentru a amplifica suferința și
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Țandea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92315]
-
din ce în ce mai comercială (Sabri, Hayhoe și Ai, 2006). Mulți oameni au sentimente puternice față de bani, sentimente ce pot îngreuna luarea de decizii raționale când vine vorba de bani. Unii oameni se simt vinovați pentru că au prea mulți bani, alții se simt rușinați că nu au destui, pe de altă parte sunt persoane cărora le este frică să gestioneze bani în orice fel pentru că au senzația că vor fi corupți de bani în vreun fel, în timp ce alții se preocupă în mod constant din cauza
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
mulțimea de produse electronice ultramoderne și de mare performanță, de ce să nu încercăm să preluăm și ceva din organizarea și mentalitatea lor? Până când ne vom complace în situația de codași pe lista civilizațiilor europene? Până când vom accepta fără să ne rușinăm că în majoritatea țărilor europene, autoritățile ca și majoritatea populației, când aud că cineva provine din România, îl tratează cu respingere, refuz, antipatie și uneori chiar cu dușmănie (în special în Italia, Franța, Olanda). Asta este situația, dar ea trebuie
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
îmblânzit pe nimeni. Sunteți așa cum era și vulpea mea. Nu era decât o vulpe, aidoma cu altele o sută de mii. Eu însă miam făcut din ea un prieten, iar ea acum nu are în lume seamăn. Și florile se rușinară. Sunteți frumoase, dar sunteți deșarte, le mai spuse el. Nimeni n-ar avea de ce să moară pentru voi. Floarea mea, firește, un trecător de rând ar crede că e asemeni vouă. Ea însă singură e mai de preț decât voi
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
popularizate și transmise la televizor pe canale generale sau speciale (Animal Planet, Geografic Planet, Discovery) filme care arată inteligența, spiritul de familie și de sacrificiu al animalelor și păsărilor, viața lor pură și decentă care adesea ar trebui să ne rușineze pe noi oamenii. Așa apare în lumea animală realitatea parteneriatului pe viață, a creșterii și îngrijirii puilor cu devotament și cu sacrificii nelimitate, uneori cu prețul vieții lor. Animalele ucid doar ca să se apere sau împinse de foamea lor și
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
altora detalierea de amănunt, reiterarea unei experiențe a omenirii la fel de veche, fixată În tradiții, adesea tratate ca eresuri - chiar și 131 Biblia interzice pe undeva astfel de lucruri -, mă mărginesc să punctez câteva, cu al căror protocol experimental nu mă rușinez nici În lumea științifică. Cred În magie - desfidând pe cel ce-ar Încerca-o asupra mea - dar atâta vreme cât ritualul și mai ales Însușirile native ale oficiantului sunt capabile a realiza un transfer de biocâmp spre sau dinspre “adrisant”. În fond
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
au perindat pe sub el? Cam așa au degenerat Împărații romani, precum Nero: plumbul din vinul fabricat din must concentrat În cazanul spoit cu plumb... Dar, à propos de ceai, unul cu certe calități sedative: Poate că acei - și nu mă rușinez să-i cataloghez altfel - criminali vor să-și adoarmă astfel remușcările. Dacă le au... Nu mă lasă inima totuși să le aplic tratamentul de odinioară, ba și de astăzi prin Orient: retezarea barem a unui deget; se bucură de drepturile
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
spun că și profitul - deja experimentat de Natura Însăși - devine, În forma lui curentă, tot un produs al acelui copil al Naturii, implicit cunoscut ei. Și să merg mai departe, căutând scopul În care Natura a Îngăduit asta. Ca și rușina de asta, căci Între noi, eu și animal, diferența e doar de câțiva cromozomi, cel mai adesea În minus... Și, dacă de negentropie e vorba, fie că asta Înseamnă perfecțiune, primordialitate, ordine sau bogăție energetică, să observăm că și oamenii
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
or fi dat romanii cuvântului „barbar“ prin care defineau, coborând o barieră, pe aceia care trăiau dincolo de hotarele imperiului. Înclin să cred că era vorba doar de barba lor, antiteza cea mai evidentă a spânoșeniei sudice. De aceea nu mă rușinez, bucurându-mă că microfonul nu mă vede... Acum, barbaria are doar o conotație comportamentală. Și, cum nimic nu poate fi creat de novo, ci doar transformat, câștigarea acestei conotații s’a făcut treptat, În absența acelui imperiu, În detrimentul conotației păroase
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
iubire pentru întreaga omenire“. Mama lui Petruș îi zicea mereu: „Dacă mă iubești, fugi și adu o găleată cu apă de la canal“. Sau: „Dacă mă iubești, ia note mai mari“. O verișoară cam spurcată la gură îl făcea să se rușineze, când pomenea de vreo colegă zicând: „Ți-o fi venit și ție, mă, puțoiule!“. Toate astea, plus faptul că în anul doi de facultate prietena sa, Roxana, cu care credea c-o să se însoare, l-a părăsit pentru Târnoveanu, un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
repede trece. Pleacă și nu se mai întoarce. Unele idei mă mai caută și a doua oară, ca să mă mustre că nu le-am dat atenție, că nu le-am scris undeva, dar majoritatea pleacă, și duse sunt. Cândva, mă rușinam să scot carnetul în trafic, să mă opresc și să mă las privit cum scriu. Deși nu făceam nimic rușinos. Acum nu-mi mai pasă, cum nu-i pasă nici vacii când se oprește în mijlocul uliței și-și crăcănează picioarele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Amir-ului Habibullah a uzurpat tronul prin înlăturarea unchiului său și a fratelui său mai mare, cu sprijinul unor ofițeri corupți și al soldaților simpli gânditori; corupția, proasta administrare și hărțuirea poporului erau caracteristice situației generale din Afganistan; nimeni nu se rușina de luarea de mită și nici chiar regele și regina. Bacha E Saqao (fiul sacagiului) împreună cu corupții regelui l-au înlăturat pe rege și s-a instalat în locul său. Amanullah a abdicat în favoarea fratelui său mai mare Sirqan Enayatullah Khan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
față de cele două ființe dragi aflate în sicriele din fața noastră. Și atunci m-am luminat și eu în interiorul meu și i-am dat dreptate mamei că mi-a aplicat o corecție într-o asemenea manieră "pedagogică". Și astăzi, încă, mă rușinez și mă încriminez că am calificat o stare de fapt printr-o vocabulă de la periferia lexicului civilizat și care, în niciun caz, nu-și avea locul atunci și acolo. Recunosc: am fost un copil foarte rău. Dar am convingerea că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
a uitat din nou la mine, cu deplină încredere, ca și cum m-ar fi luat drept martorul unei descoperiri uluitoare. A întins brațul către mine cu infinită precauție și, brusc, a desfăcut degetele. În palma bunicului se odihnea, stingher și parcă rușinat de această prezentare neprotocolară, un cartof. Un simplu cartof, pe suprafața căruia se vedea limpede un muguraș, ceea ce demonstra, fără putință de tăgadă, starea lui de germinație. "...Auzi? Cartofii sunt lehuzi. Au rămas grei ca mâțele Umflându-li-se țâțele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
suntem, chemați, măi vere, Stâncă să o ridicăm Și pe umeri s-o purtăm. Poate să nu fie așa, Că eu , nu m-oi supără. Un țăran: Dacă stau și mă socot Roată nu e prost deloc. Povestitorul: Iar boierul rușinat Cu glumă a încercat Să nu lase de ghicit Că gălușca a-nghițit. Și acum mai frățioare Să-ntindem o hora mare. OPȚIONAL ,,POVEȘTILE LUI CREANGĂ ÎN INTERPRETAREA COPIILOR’’ JOC DRAMATIZARE Educ.Mariana Mologheanu Liceul Teoretic ,,Vasile Alecsandri’’ Săbăoani Grupa: Mare
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
comisă de naziști nu sunt lagărele de concentrare, ci steaua galbenă. E mai puțin grav să fii ucis decât să fii umilit” <endnote id="(890, p. 236)"/>. Chiar și un ofițer german aflat În Parisul ocupat de Wehrmacht se simțea rușinat când vedea evrei purtând pe piept steaua galbenă. „Pe Rue Royale am Întâlnit pentru prima dată În viață steaua galbenă, purtată de trei fete tinere”, Își nota el În jurnal, pe 7 iunie 1942. „Consider că lucruri de felul acesta
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
purtat astfel. Cu siguranță, nu mulți. Dar cel puțin unul. Numele său a devenit celebru : Ernst Jünger. Se pare că sentimente asemănătoare au trăit și alți europeni În epocă. La București, de exemplu, În 1941, diplomatul și politicianul Constantin Vișoianu - rușinat de reglementările antisemite promulgate de guvernul mareșalului Ion Antonescu - Îi declara următoarele prietenului său Mihail Sebastian : „De câte ori văd un evreu, sunt ispitit să mă apropiu de el, să-l salut și să-i spun : Domnule, vă rog să credeți că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Traista, sunt de o cuprinzătoare valoare pedagogică și socială: „Mamă, să nu mai vii cu traista pe umăr la mine, că mă râd colegii” i-a spus fiul, elev la Liceul Pedagogic, mamei care l-a vizitat. „Să nu te rușinezi, mamă, de traistă! Cu ea te-am crescut!”, i-a răspuns mama, „prompt și magistral”, susține pedagogul. Acest text-scenă al întâmplărilor vieții pus alături de cel referitor la plimbarea fiului universitar cu mama sa pe Bulevardul Copou, „gătită cu ie, catrință
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
suficient de tare ca să fie auzit, băiatul i-a reproșat mamei că a venit cu traista și, vezi Doamne, acest fapt ar face o impresie defavorabilă colegilor, martori la eveniment. Răspunsul femeii a fost prompt și magistral: „Să nu te rușinezi, mamă, de traistă! Cu ea te-am crescut!” M-am prefăcut că nu am auzit frântura de dialog dintre ei, apreciind, în sinea mea, valoarea de discurs educativ a puținelor cuvinte rostite de mamă. Faptul aparent banal mai sus relatat
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]