1,007 matches
-
sale puse la uscat În fața căminului. Respirația i se acceleră, buzele i se desfăcură și Începură să tremure. Nina observă și spuse: Numai o clipă, Fima. Lasă-mă să termin țigara. Nu durează mai mult de un minut-două. Dar Fima, rușinat și arzând de dorință și de milă, nu luă În seamă cuvintele ei, Îngenunche și Începu s-o tragă de picior până reuși să o așeze lângă el, pe covor. La picioarele mesei se declanșă o luptă stângace cu hainele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
datoria lui să se scuze pentru comportamentul său. Sau cel puțin s-o Întrebe ce face. Cine știe, poate soțul ei se plictisise deja de opereta sa italiană și se Întorsese pe neașteptate după miezul nopții, trăgând cele două valize, rușinat, vinovat, căzându-i la picioare și sărutându-i-le. Era oare posibil ca ea să-i fi mărturisit ce se Întâmplase Între ei? Era oare posibil ca el să apară aici cu un pistol În mână? Din obișnuință și din cauză că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
un sânge Întunecat. În timp ce se lupta În zadar cu el Însuși să alunge imaginea, să nu vadă, să nu audă, să nu ghicească, Tamar Îi spuse Încet: —Ajunge. Liniștește-te. S-a terminat deja. Dar Fima Începu să se simtă rușinat. Fără să Înțeleagă de ce, avea totuși senzația că nici el nu era chiar nevinovat. Că era și el responsabil pentru suferința din spatele ușii Închise. Că exista o legătură Între umilința pe care i-o provocase Annettei azi-dimineață, apoi Ninei, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
colecția de timbre a tatălui său și din atlasul german greoi prin care naviga ore și ore În șir, Întins pe covorul din salon, mai ales În serile de iarnă. Răspunsul ăsta l-a făcut pe domnul Danzig să zâmbească rușinat și să mormăie ceva În germană, care se termina cu cuvintele mein Kind1. Dintr-un motiv necunoscut ochii mamei sale i s-au umplut de lacrimi, i-a prins deodată capul În mâini, l-a strâns la piept și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Fără să simtă nici un fel de dorință, dar ce conta? Mai era oare vorba despre dorință? Dar despre ce e vorba, În fond? Cele trei femei dispărură după colț, dar Fima continuă să stea În același loc, nemișcat, excitat și rușinat. Adevărul era că azi-dimineață nu avusese nici un chef de trupul slab al Yaelei, ci simțise nevoia vagă a unei altfel de uniri, nu sexuală, nici maternă, poate nici măcar unire, ci de ceva pe care nu era În stare să și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
O cronică la filmul Jurnalul Annei Frank de Bosley Crowther „Chiar e nevoie ca doamna van Daan să îmi spună că sunt un «sfânt»? Înțeleg că vreți să o portretizați drept o persoană isterică și excesivă, dar mă simt puțin rușinat.“ Otto Frank în notele pentru scenariști 14tc "14" M adeleine agățase fotografia cea mare pe peretele din sufragerie, cu un prosop de bucătărie pus în spatele ramei aurii de lemn ca să nu zgârie peretele. O ajutasem să aleagă poza, dar aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
cu un buchet de lalele stacojii, arzătoare, între ei. Un bărbat se lovi de spatele meu, își ceru scuze și merse mai departe, dar eram deodată conștient de prezența altor trecători. Se uitau la mine, apoi repede în altă parte, rușinați, dar nu surprinși. Suntem la o aruncătură de băț de casa Annei Frank. Turiștii care plâng nu sunt o raritate. Dar eu nu plângeam pentru ceva din casa aceea. Plângeam pentru inocența acelui tată care mergea spre casă în seara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
Până atunci, bărbatul așteptase un semn lipsit de echivoc din partea Jinei și numai Dumnezeu știa de ce nu putea să considere că acea cerere în căsătorie era tocmai semnul așteptat. Și Jina își pierduse partenerul, iar Mike și-a dat seama rușinat că niciodată n-o luase în brațe și nici nu-i spusese că-i părea rău. Poate că el era cea de-a doua sau poate chiar a treia variantă aleasă de Jina, dar n-ar fi fost mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
a întrebat el. Nu încă. Da’ alea ? Taci din gură, ciudatule, i-a retezat-o Charlie. Jina s-a întors către băiatul cu păr nisipiu de lângă ea. Cum i-ai zis ? Charlie a început să dea din colț în colț rușinat. Nu, doar căNu-i nimic, mamă, a intervenit Danny. Lasă-mă să vâslesc. Drew i-a întins o vâslă, dar Jina a refuzat-o. Nu încă. Întâi trebuie să se deprindă cu barca. Ma-mă. Dacă n-ai observar, pe-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
iertase pe Mika-Le, când crezuse ea de cuviință. Nu era căderea lui ci a ei, ea fusese cea ofensată. Elena, așa de mia-dră, își cunoștea datoria către bărbatul ei și către fostul logodnic vinovat. Elena era infailibilă, și el, Drăgănescu, rușinat acum de mișcarea de gelozie ce-și permisese atunci. Cum era un om de treabă, primea anevoie dovezile răului. Ca o fată pipernicită și sfiicioasă cum părea Mika-Le să fi comis faptele ce se spuneau despre ea, era lucru ce
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
nu găsește tonul potrivit nici când se adresează iubitei: „E nevoie de tine ca esență umană / Ce îmi soarbe ființa dintr-o zonă precară, / Îndreptând-o cu grijă spre mărețul real / Unde omul renaște devenind social.“ (Apel la iubire) Trecem, rușinați, peste referirea, involuntar echivocă, la îndeletnicirea iubitei: „îmi soarbe ființa dintr-o zonă precară“. Dar nu putem trece peste aspectul pompos-oficial al ultimelor două versuri: „Îndreptând-o cu grijă spre mărețul real / Unde omul renaște devenind social.“ Dacă ai o
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
glumesc, că este o avere În bani În casă. Nu o să se lase până nu o găsește. N-ar fi o dovadă de răutate din partea vărului Elya dacă... — Dacă ar muri fără să spună unde este? — Da. Shula păru puțin rușinată, acum că spusese lucrurilor pe nume. — E alegerea lui. Elya o să facă așa cum dorește. Presupun că Wallace te-a rugat să Îl ajuți să găsească această comoară secretă. — Da. — Și ce-a făcut, ți-a promis o recompensă? — Da. — Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Îl edulcorezi, care va să zică, pentru a-ți fi mai familiar. Însă Uninomi-ul mi-a rămas familiar numai la acest nivel, întrucât n-am priceput și pace cu ce se mănâncă variantele lui. Ceea ce m-a făcut să mă simt și mai rușinat, obligându-mă să gândesc că, de când am lăsat baltă preocupările politice, mi s-a șters din minte și capacitatea de a înțelege niște lucruri care, altfel, sunt la degetul cel mic al oamenilor cu minim interes pentru această zonă. Am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
gări, cu o rolă spațioasă în care puneam la copt mere voluptoase, ce crăpau zemos de căldură și durere... Ă, da, oarecum prevăzător, îmi procurasem de la anticariat Cultura speciilor forestiere, lucrare meticuloasă și încântătoare. Desigur, ea nu rezolvă ignoranța mea rușinată. Dacă stau și judec (și am făcut-o neîntrerupt de ieri până aziă, cred că foloseam lemn de fag. Dar numai uneori. Trăiam într-o regiune cu dealurile împădurite bogat. Exista un Ocol silvic cu salariați de operetă (impresia se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
o jucărie cu care nu e obișnuit. Habar n-are ce e, s-a gândit ea și a adăugat: E ceva aparte și de foarte mare valoare. El n-a răspuns, doar a privit-o cu un fel de dispreț rușinat, pe care Margaret l-a recunoscut drept semnal al incapacității lui de a Înțelege. E un lucru de mare preț pentru poporul indonezian, a adăugat ea. — V-aș ruga să nu ne spuneți nouă pe ce pune preț poporul indonezian
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Închise, lumina forma un cadru de dungi ca aici. Uneori, când era bolnav, când leșina sau când Îl apuca tremuratul, era transportat În Încăperea aia. Băiatu’ ăla iar are ceva, ziceau cei din jur, iar el se simțea rău și rușinat. Se socotea anormal. Nu-și dădea seama de ce Își amintea amănuntul acela din viața de la orfelinat, nici de ce Îi reveneau În minte alte imagini, În căutarea unui adăpost În memorie, ca și cum și-ar fi pretins locul de drept, multă vreme
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
ei, cu biata Lina, înghesuită grăsun în umerii ei și a cărei viață era o abnegație permanentă către păcatele altora: la spital, la dispensării, în clientela ei, iar traiul cu doctorul Rim, o unire cam ridicolă și searbădă, care izgonea, rușinate, orice idei de împerechere, fie ea consfințită de lege, timp și obicei. Nu! Mini nu-și putea deloc închipui mobilul dramei - și, totuși, palpitul și mirosul de came crudă rămăsese în nările ei fine, care căutau zadarnic să dovedească urmele
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
mării a ieșit din spuma albastră, mi-a vegheat somnul. Dar pentru că eu nu mă trezeam, s-a gândit să se joace cu gândurile mele. Pe cele negre le-a așezat pe raftul din față, iar cele violete se ascundeau rușinate. Atîta muncă distrusă de o joacă de copil! Nu m-am supărat pe El. Îi strălucea soarele pe frunte, iar din inima lui se hrăneau doi nuferi. Mâine dacă mă veți căuta, n-am să fiu acasă. Plec pe o
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
își dădu cu părerea Vlad. Și lapte de unde? întrebă Virgil. Stați! strigă deodată Tomiță, fulgerat de un gînd salvator. Își întoarse privirile spre Vlad, implorîndu-l: Ce-ar fi dacă... am mulge vaca ta? Eu nu știu să mulg! se feri rușinat Vlad. O mulg eu! sări bucuros Bărzăunul. Ești grozav, Ticule! îl lăudă Ilinca. Îți mulțumesc! Haidem cu toții în poienița unde-i vaca și o mulg în pălărie, dădu soluția tot Bărzăunul. Nimeni însă n-a îndrăznit nici măcar să zîmbească în fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Tu nu știi pe unde-i intrarea în prăvălie, fetițo? Ia caută-mă pe-afară! Urgent! S-a stropșit stăpânul casei înainte ca fata să le fi adresat rugămintea pentru care a îndrăznit să le tulbure tihna prânzului. Umilită și rușinată, cu mirosul de tocăniță aburindă încă în nări, Vasilica s-a trezit numaidecât în mijlocul curții și apoi în stradă, ținând cu toată forța de cănița pe care o avea în mână. Vezi că pun câinii pe tine și-i spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
am continuat nebunește: rolele de sub scaunul meu zburau înainte, abia lăsîndu-mi timp să-mi pregătesc spatele și umerii pentru bătaie. David, care niciodată nu făcea vreun comentariu, a strigat furios: "Calmează-te, pentru Dumnezeu. Folosește-ți capul!" M-am simțit rușinat, înjurînd în sinea mea. Dacă și David își pierduse încrederea în mine, cum mai aveam să-mi fac brațele și picioarele să mă asculte? Cu îndrăzneala disperării am recuperat, și cînd ceva mai tîrziu David a spus " Da, ține-o
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
și pe postavul prăfuit al surtucelor. Guri lacome, buze-nsângerate, dinți gălbejiți. Era ceva violent și impudic în această devorare, ca de sfârșit de lume, pe care oamenii locului obișnuiau s-o practice public și festiv. Se ascundeau în schimb, rușinați, atunci când se împreunau cu femeile lor prin cotloane umede și întunecoase. Târgoveții prizau, mestecau sau duhăneau tabac ținut la brâu în chisele brodate, dând pe gât ca aldămaș ulcele de vin d-ăl prost și ieftin, stricat cu apă și
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
albastre ce se prelungeau pe ciorapi până în pantofi. Acolo îi gâdilau tălpile ca niște ecuații de matematică. Trenul coti brusc la dreapta și toți se înclinară peste umeri, atingându-și involuntar brațele și coapsele, apoi reveniră în poziția inițială puțin rușinați. Fata cu fusta foarte scurtă își ridică ochii spre garoafele Deliei, iar când ajunse cu privirea spre chipul ei văzu că i se zâmbește. Îngheță. Închise repede ochii, ca nu cumva garoafele din buchet să îi zâmbească ca și Delia
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
al treilea păhărel, Îl umplu și pe al treilea sau al patrulea sau al câtelea o fi fost, apoi, ridicându-l până-n dreptul ochilor săi neașteptat de triști, Îi cercetă conținutul. Când dădu cu ochii de Mașa, Își coborî parcă rușinat, ca un câine prins cu mâța-n sac, privirea. „Ce-o fi În capul lui?“, se Întrebă Mașa, apoi, apropiindu-se de masă, spuse cu voce tare: - Am uitat să aduc pâinea. Zicînd aceasta, Mașa se foi În dreptul oaspetelui. Fusta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
un costum de mire, Înarmat cu o lunetă subțire ca un bețigaș, arătându-i pe tablă cifra unu, o Întreba ce stea e aia și tot el, răsucindu-și mustăcioara, răspundea În locul ei: „E steaua Alpha!“. „Dar asta?“ Mașa ridică rușinată din umeri. „Asta e Sirius“ „Și asta?“ Mașa, spuse, lăsându-și capul În pământ: „Nu știu...“. „Dar asta?“ „Asta e Omega“, se grăbi să spună Învățătorul. Auzise Mașa de astfel de stele? Mașa clătină din cap că nu. „Dar steaua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]