1,492 matches
-
Jeux d'échelle, Gallimard, Paris. REY P.-P., 1971 Colonialisme, néo-colonialisme et transition au capitalisme. Exemple de la Comilog au Congo-Brazzaville, Maspéro, Paris. REY P.-P., 1973 Les alliances de classe, Maspéro, Paris. REY P.-P., 1976 Capitalisme négrier, Maspéro, Paris. RUBIN G., 1998 L'économie politique du sexe: transaction sur les femmes et systèmes de sexe/genre, Cahiers du CEDREF nr. 7, Université de Paris 7 (text original engl., 1975) SAHLINS M., 1976 Age de pierre, âge d'abondance. L'économie
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Les marabouts de l'arachide, op. cit. 20 C. Meillassoux, "Essai d'interprétation du phénomène économique dans les sociétés traditionnelles d'auto-subsistance", Cahiers d'études africaines, nr. 1, 1960 (in Terrain et théories, op. cit.) 21 Pentru a reda expresia lui Gayle Rubin, L'économie politique du sexe: transaction sur les femmes et systèmes de sexe/genre, Cahiers du CEDREF nr. 7, Université de Paris 7, 1998. 22 M. Augé, Symbole, fonction, histoire, Hachette, Paris, 1979. 23 A se vedea, în afară de M. Augé
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Z. Dicționar enciclopedic de filosofie, Editura ALL, București, 2000. Dragomir, Otilia; Miroiu, Mihaela (coord.), Lexicon feminist, Editura Polirom, Iași, 2002. Durkheim, Émile, Education et sociologie, PUF, Paris, 1966. Grünberg, Laura (coord.), Mass-media despre sexe, Editura Tritonic, București, 2005. Hewstone, Miles; Rubin, Mark; Willis, Hazel, „Intergroup bias. Social prejudice”, în Annual Review of Psychology, 2002, p. 53. Jodelet, Denise, „Représentations sociales : phénomènes, concepts et théorie”, în Moscovici, Serge, Psychologie sociale, PUF, Paris, 1984. Kite, Mary, „Gender stereotypes”, în Worell, Judith (coord.), Encyclopedia
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
contractele cu clienții, la stabilirea comisioanelor pe baza valorii și nu a timpului. Cartea discută și despre greșelile comune pe care consultanții le fac la stabilirea prețurilor, în probleme de etică, de asociații în participațiune și altele. Soloing, de Harriet Rubin. Harper Business, 1999. Această carte este o povestire autobiografică a drumului parcurs de autoare pentru a deveni practician independent. Achiziționarea unei francize Franchise Bible: How to Buy a Franchise or Franchise Your Own, de Erwin J. Keup. PSI Successful Business
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
Borisov, Roza Clasberg, I. Sanicov, P. Ivanov. B. Vronsk i ș.a., alături de nume mai cunoscute auzului nostru: Ion Cărare, Ștefan Ștefan, Ichim Chiriac, Vasile Ciocârlan, Gh. Chiriac, P opa Radu, Elena Prisecaru, Elena Grigoriu, Alice Palmaciu ș.a. Redactor șef era Rubin Sulimson iar secretar de redacție Gh. Chiriac. La săptămânalul de la Bârlad se puteau citi în anii 1950‐ 1952: „Se întărește gospodăria agricolă colectivă zădărnicind uneltirile chiaburești” , de I. Cărare; „Lampa lui Ilici” s‐ a aprins la S.M.T. Moara Grecilor”, de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
redactorul șef și secretarul general de redacție mai făceau pa rte șefii de secții: viața de partid și organizații de masă, informații, economică, agrară, politică internă și externă, cultural‐ științifică ‐ sportivă, documentare, scrisori și corespondență, adminis trativă. Redactor șef rămâne Rubin Schulimsohn, secreta r general de redacție - Lupșa Anatolie iar secretari Ouatu Alice și I. Pârâianu, șef al secției economice C. Zarzalin cu C. Tănase, Oct. Gâlea - redactori, la viața de partid - Vasile Chelaru - șef iar redactori Elena Prisecaru, Alex Miu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Sfatului popular orășenesc și raional Bârlad, cu format micșorat, bisăptămânal, cu sediul în strada M. Kogălniceanu nr. 5 iar de la 3 ianuarie 1957, în strada Republic ii nr. 18 ‐20. Au loc, cu această ocazie, alte mari mișcări de personal. Rubin Schulimsohn, împreună cu Alice Ouatu, Vasile Israte și Gh. Ghindă merg la Flacăra Iașului, primul ca redactor șef adjunct. Ion Codreanu pleacă la ziarul Înainte Brăila. Părăsesc Bârladul majoritatea celor veniți de la Calea n ouă Focșani ori de la Înainte spre socialism
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
un taciturn. Fusese, probabil, lovit de prea multe, ca să aibă încredere și să vorbească ori cui... * În fotografia de mai jos: La 22 ianuarie 1956 la predarea...‐ gestiunii Steagul roșu : de la stânga la dreapta: N. Constantinescu rămâne adm inistratorul ziarului; Rubin Schulimsohn mulțumit că pleacă în Capital a Moldovei - Iași la Flacăra Iașului; Anatol Lupșa - parcă îngrijorat că primește ștampila ziarului și rămâne redactor șef la Bârlad; Melic Grinberg are în buzunar trusa cu creioanele pentru a fi... secr etar de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
1961, o întâlnire de plăcere: Ion N. Oprea, redactor la „Rulmentul” și „Flacăra Iașului” cu Emil Iancu , directorul economic al Teatrului Victor Ion Popa Bârlad. * Și o precizare din activitatea autorului aceste i lucrări: „Iată certificatul de calificare prezentat tovarășului Rubin Suhlimsohn, redactorul șef, la angajarea mea la Steagul roșu în 190 noiembrie 1954. Și promisiunea că sunt candidat a P.M.R. - fără să‐i spun că la unitatea militară de anti‐aeriană Someșeni - Cluj fusesem acceptat cu jumătate plus unul din
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Podul Pogor” la lansarea volumului „Bucovina pământ românesc - presa din Cernăuți (1893‐ 2004). În dreapta lui Ion N. Oprea, scriitorul Const.Ostap, iar în stânga scriitorul Gh.Giurcă, cu cărțile lor. * La 31 decembrie 2007, în „Revista mea” de la Te l Aviv, Rubin Schulimshon (fost gazetar în Bârlad și Iași) acordă un interviu ziaristului I. Știru intitulat „Mai multă unitate și mai mult spirit patriotic!” Redăm textul: Un pensionar cu inima tânără și cu lăudabile preocupări în domeniul cunoașterii, locuiește la Petah Tikva
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în Bârlad și Iași) acordă un interviu ziaristului I. Știru intitulat „Mai multă unitate și mai mult spirit patriotic!” Redăm textul: Un pensionar cu inima tânără și cu lăudabile preocupări în domeniul cunoașterii, locuiește la Petah Tikva. Este fostul ziarist Rubin Schulimshon, doctor în drept 191 internațional, șef de gazete în Moldova, care semna cronici externe cu pseudonimul Radu Simionescu și care, în Israel a izbutit să se recalifice și să fie apreciat. Când ați sosit în țară? Am sosit în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cerc. Memorialistica lui Dimitri Panin și a lui Lev Kopelev pe de o parte și ficțiunea soljenițiană pe de altă parte comunică aceeași atmosferă a discuțiilor cu autoritățile, a anchetelor și a discuțiilor secrete dintre deținuți. Grupul de prieteni Lev Rubin, Dimitri Sologdin și Gleb Nerjin reface, de fapt, grupul real de prieteni Lev Kopelev, Dimitri Panin, respectiv A. Soljenițîn. În calitate de biograf al lui Soljenițîn, având acces la arhiva personală a scriitorului și discutând direct cu acesta pentru redactarea biografiei, Ludmila
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
șarașka tocmai Panin i-a predat primele lecții de ură față de regim. În aceste memorii, Panin face o clasificare a personajelor soljenițiene prezente în roman, pe criteriul apropierii de prototip: Aproape toate personajele romanelor lui Soljenițîn au prototipurile lor. Nerjin, Rubin, Kondrașov, Priantcikov, Spiridonov sunt descriși parcă după natură. Agnia, Bobînin, Innokenti sunt modelați din persoane diferite. Iakonov, Reutmann, Șikin, Gherasimovici, Stalin și alții au fost supuși prelucrării creatoare făcute de autor 166. (trad. a.) Pictorul Kondrașev-Ivanov din acest roman este
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
se interesează personal Stalin și Beria este cât se poate de real, ca și echipa care lucrează în laboratorul de acustică (din care fac parte Kopelev și Soljenițîn). A avut loc în realitate și discuția despre front dintre Nerjin și Rubin, cu amintirile despre locurile pe unde au luptat. Discuțiile între cei trei deținuți, elemente importante în alcătuirea romanului, sunt confirmate și de Panin, cel care atrage atenția, în același timp, asupra diferenței dintre realitatea extratextuală și realitatea operei: Nu ca
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
care atrage atenția, în același timp, asupra diferenței dintre realitatea extratextuală și realitatea operei: Nu ca un reproș adus autorului Cercului, care nu a fost obligat să ofere o imagine fidelă a realității, trebuie spus că disputele dintre Sologdin și Rubin, descrise acolo, sunt doar o umbră palidă a ceea ce a fost de fapt168. (trad. a.) A avut loc în realitate și discuția lui Kopelev cu directorul proiectului. Acesta i-a propus o nouă misiune, care ar fi condus la dezvoltarea
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
alții permit identificarea principiilor în viață și justifică toate conflictele ideologice care apar între ei. Nucleul șarașkăi are structură concentrică, întrucât diferite elemente se învârt în jurul grupului de personaje format din cei trei prieteni (Dimitri Sologdin, Gleb Nerjin și Lev Rubin). Fiecare deținut din această închisoare-laborator are povestea lui referitoare la modul în care a ajuns în detenție și fiecare trăiește această experiență în felul său, dovadă că individualitatea nu poate fi nimicită atât de ușor cum se dorea. Toți sunt
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
ele. Pentru ministrul Abakumov, Stalin este "Stăpânul", perspectivă ce dovedește sentimentul de frică, dominant în cazul ministrului. În schimb, Poskriobîșev i se adresează familiar lui Stalin, cu apelativul Iosarionîci, dovedind apropierea și încrederea, consecințe ale devotamentului nelimitat. Mamurin, vorbind cu Rubin, îl numește, cu respect, Iosif Visarionovici. Din partea deținuților, se exprimă două puncte de vedere opuse asupra lui Stalin. Lev Rubin crede sincer că Stalin este un om valoros, un înțelept și un novator. Comparându-l cu personalități istorice marcante, Rubin
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
i se adresează familiar lui Stalin, cu apelativul Iosarionîci, dovedind apropierea și încrederea, consecințe ale devotamentului nelimitat. Mamurin, vorbind cu Rubin, îl numește, cu respect, Iosif Visarionovici. Din partea deținuților, se exprimă două puncte de vedere opuse asupra lui Stalin. Lev Rubin crede sincer că Stalin este un om valoros, un înțelept și un novator. Comparându-l cu personalități istorice marcante, Rubin îl vede pe Stalin ca pe un Robespierre și un Napoleon al revoluției ruse. Însă Gleb Nerjin nu împărtășește deloc
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Rubin, îl numește, cu respect, Iosif Visarionovici. Din partea deținuților, se exprimă două puncte de vedere opuse asupra lui Stalin. Lev Rubin crede sincer că Stalin este un om valoros, un înțelept și un novator. Comparându-l cu personalități istorice marcante, Rubin îl vede pe Stalin ca pe un Robespierre și un Napoleon al revoluției ruse. Însă Gleb Nerjin nu împărtășește deloc această percepție. El consideră că Stalin este "un tâmpit", cu minte obtuză și îl numește în mod repetat cu porecla
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
vede pe Stalin ca pe un Robespierre și un Napoleon al revoluției ruse. Însă Gleb Nerjin nu împărtășește deloc această percepție. El consideră că Stalin este "un tâmpit", cu minte obtuză și îl numește în mod repetat cu porecla "Pahan". Rubin compune o baladă despre Moise, care i-a călăuzit timp de patruzeci de ani pe evrei în deșert, făcând în acest fel o aluzie la menirea lui Stalin de a conduce poporul rus. În discuția pe care o are cu
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
La fel și Rusia, mai întâi zburând spre o libertate nemaipomenită, pe loc, și imediat, cade în cea mai neagră tiranie 339. (trad. a.) În ce privește romanul Primul cerc, ierarhia personajelor este greu de stabilit. Grupul de prieteni Gleb Nerjin, Lev Rubin și Dimitri Sologdin pare privilegiat. Între aceste personaje se creează un oarecare echilibru, dar, la o examinare mai atentă a distribuției, Nerjin apare drept personaj principal, prezent în majoritatea scenelor petrecute în șarașka. Așa cum procedează cu toate personajele sale, Soljenițîn
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
1948, și rămas neterminat. Nerjin este prezentat aici într-o perioadă anterioară, foarte tânăr, în etapa în care dorea cu ardoare să lupte pe front. Ajunge să facă aceasta, iar experiența frontului îl îndreptățește să afirme, într-o dispută cu Rubin, că războiul poate fi considerat frumos doar privit de departe. În unele pasaje din romanul Primul cerc, în care este vorba despre trecutul lui Nerjin, regăsim episoade prezente în Iubește revoluția!. În etapa respectivă din viața sa, tânărul Nerjin a
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
se dovedește neîndemânatic până și la bătut cuie. Portretul moral al lui Nerjin este dominat de o profundă interioritate, fascinantă pentru ceilalți. Îl cunoaștem pe Nerjin urmărind discuțiile pe care le poartă cu diferite personaje. Discuțiile sale cu Sologdin, cu Rubin și cu bătrânul Spiridon, precum și cea esențială pentru destinul său, cu Iakonov, luminează personajul din diferite unghiuri. Prietenia cu Sologdin se întemeiază pe o relație în care Nerjin, aflat în cursul unui proces de dezvoltare spirituală, învață să-și apere
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
în zămislirea neîntinată... Dar cu ce ar suferi credința mea, deismul meu filosofic, dacă aș afla că nici o minune evanghelică nu a avut loc? Cu nimic!341. (trad. a.) În același sens, relevante sunt disputele filosofice și ideologice cu Lev Rubin, un marxist fanatic, filolog germanist, care crede că un stat nu poate exista fără un sistem penitenciar organizat. În ciuda deosebirilor dintre ei, Rubin îl prețuiește pe Nerjin, considerându-l un sovietic, ale cărui "derapaje" de judecată politică se datorează lecturilor
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
loc? Cu nimic!341. (trad. a.) În același sens, relevante sunt disputele filosofice și ideologice cu Lev Rubin, un marxist fanatic, filolog germanist, care crede că un stat nu poate exista fără un sistem penitenciar organizat. În ciuda deosebirilor dintre ei, Rubin îl prețuiește pe Nerjin, considerându-l un sovietic, ale cărui "derapaje" de judecată politică se datorează lecturilor sale și experienței de detenție. Între cele două personaje există diferențe importante de înțelegere a lucrurilor. Disputele lor sunt amicale, în ciuda divergențelor clare
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]