1,505 matches
-
ca, în comparație cu prietenia, care este mai echilibrată, rațională și așezată, dragostea să se manifeste mai dinamic, tumultuos, sinusoidal, fiind în general mai pândită de tensiuni și conflicte. O problemă ce a primit răspunsuri științifice, în special prin cercetările lui Z. Rubin, a fost aceea a legăturii dintre simpatie („a-ți plăcea de cineva”, „a-l prețui”, liking, în engleză) și dragoste. Este dragostea o formă mai intensă de simpatie și prețuire sau reprezintă ea ceva diferit calitativ, astfel încât e posibil să
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
se înscriu pe același continuum al atractivității - ce ar cuprinde grade diferite de intensitate, de la oarecare simpatie la simpatie puternică -, există deci o singură dimensiune, sau dragostea este o altă dimensiune a spațiului atractivității? Pentru a decide acest lucru, Z. Rubin (1970, 1973) a colectat mai întâi din reflecțiile filosofice, producțiile literare și înțelepciunea populară propoziții ce descriu cele două stări sufletești, simpatia (prețuirea) și dragostea. Propozițiile astfel culese au fost organizate în itemi pe următoarele teme mai importante: atracția fizică
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
iubit sau iubită și cât față de persoane de sex opus pe care le prețuiesc și le simpatizează. A reieșit o diferență semnificativă între itemii evaluați ca descriind dragostea și cei considerați caracteristici legăturilor de simpatie. Pe baza acestor diferențe, Z. Rubin a construit două scale, una a dragostei și cealaltă a simpatiei, care, aplicate la aproape 200 de cupluri de îndrăgostiți de la Universitatea din Michigan, s-au dovedit a discrimina puternic între relațiile de dragoste și cele de simpatie. Scorurile mari
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de dragoste și cele de simpatie. Scorurile mari obținute la Scala dragostei au corelat pozitiv și cu anumiți itemi testați în condiții experimentale de laborator, cum ar fi durata contactului vizual între cei doi parteneri. Studiile complexe ale lui Z. Rubin (apud Taylor et al., 1994, și Radu, coord., 1994), care cuprind date de anchetă și experimentale, dar, mai apoi, și observații pe cupluri de îndrăgostiți, au demonstrat distinctivitatea celor două dimensiuni - dragostea și simpatia -, dar și o substanțială apropiere a
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
manifestării dragostei și că subiecții umani obișnuiți sunt, în general, conștienți de existența și conținutul lor. Prima este cea cognitiv-atitudinală, care se referă la gândurile, credințele, atitudinile, părerile pe care îndrăgostitul le are față de partenerul său. Scala dragostei a lui Rubin este construită pe acest aspect. Ea cuprinde trei teme principale, și anume: a) atașamentul sau nevoia de celălalt, de iubit, exprimat, spre pildă, în itemul: „Ar fi foarte greu pentru mine să merg înainte în viață fără...” (este reflectată aici
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Rotariu, T. (1994), Metode și tehnici de cercetare sociologică, curs, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Rotariu, T.; Iluț, P. (1997), Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică, Editura Polirom, Iași. Roth-Szamosközy, M. (1999), Protecția copilului, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca. Rubin, Z. (1970), „Measurement of romantic love”, Journal of Personality and Social Psychology, 16. Rubin, Z. (1973), Liking and loving: An invitation to social psychology, Holt, Rinehart and Winston, New York. Rushton, J. (1989). „Genetic similarity, human altruism, and group selection”, Behavioral
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
T.; Iluț, P. (1997), Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică, Editura Polirom, Iași. Roth-Szamosközy, M. (1999), Protecția copilului, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca. Rubin, Z. (1970), „Measurement of romantic love”, Journal of Personality and Social Psychology, 16. Rubin, Z. (1973), Liking and loving: An invitation to social psychology, Holt, Rinehart and Winston, New York. Rushton, J. (1989). „Genetic similarity, human altruism, and group selection”, Behavioral and Brain Sciences, 12. Sandu, D. (2003), „Capital social”, în S. Chelcea, P. Iluț
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în cazul tumorilor infiltrante proliferate subpineal sau subependimar. VII.1.3. Infiltrarea de-a lungul fasciculelor de fibre nervoase (glioblastoamele). VII.1.4. Diseminarea la suprafață leptomeningelor (cazul a numeroase tumori) urmată de răspândirea în profunzime în jurul tecilor perivasculare WIRCHOW - RUBIN. VII.2. Tumorile cerebrale secundare (metastazele) Se extind prin: VII.2.1. Însămânțări intradurale. VII.2.2. Însămânțări extradurale (cele spontane, foarte rare, datorită lipsei limfocitelor în creier și protecției eficace datorată barierei hematoencefalice, fiind chiar imposibile atâta timp cât duramater și
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
Is isotropic imaging possible.? Radiology, 1995, vol. 197, p. 645-648. 50. Million R R. Cassisi I.: Management of head and neck cancer:a multidisciplinary approach, 2-nd ed, Philadelphia, Ed. J. B. Lippincott, 1994 p. 431-461. 51. Napel S., Marks M. P., Rubin G. D.: CT angiography with spiral CT and MIP. Radiology, 1992, vol. 185(20), p. 607-610. 52. Polacin A., Kalender W. A., Marchal C.: Evaluation of section sensitivity profiles and image noise în spiral CT. Radiology, 1992, vol. 185, p.
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
a pendulat între a fi ori prea îngustă, ori prea extinsă. Termenul, consideră trei americani specialiști în psihologia conflictelor sociale, # a ajuns să fie atât de larg aplicat, încât este în pericol de a-și pierde statutul de concept singular (Rubin, Pruitt, Kim, 1994, p. 5). # Transcriem câteva definiții care ilustrează cele de mai sus: # „Noțiunea de conflict denumește relația unor elemente care se caracterizează prin opoziții obiective („latente”) sau subiective („manifeste”)” (Dahrendorf, 1961, apud Bogáthy, 2002, p. 18); Conflictul este
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
două motive negative); atracție-respingere (apărut în situații antagonice). O definițe a conflictelor care condensează în ea toate „câștigurile” perspectivei psihoindividuale este următoarea: # conflictul însemnă divergența de interes percepută sau credința că aspirațiile curente ale părților nu pot fi îndeplinite simultan (Rubin, Pruitt, Kim, 1994, p. 5). # Autorii arată că au recurs la această definiție deoarece ea oferă, pe de o parte, posibilitatea explicării mai ușoare a „divergenței de interes percepută”, iar pe de altă parte, creează premisele înțelegerii impactului acestor percepții
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
El se poate referi la faptul că unul dintre participanții la conflict folosește tactici mai dure decât înainte, face presiuni asupra celuilalt participant. Sau se poate referi la faptul că are loc o creștere a intensității conflictului luat ca întreg (Rubin, Pruitt, Kim, 1994, p. 69). # Autorii citați arată că în timpul escaladării conflictului au loc o serie de transformări incrementale care, deși apar separate, de o parte sau de alta, afectează conflictul ca întreg, întrucât sunt urmate de o transformare similară
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
măsura intensificării conflictului. În felul acesta au apărut o serie de modele procesual-structurale ale escaladării conflictului. Pruitt și Galigan (1974) descriu trei asemenea modele: modelul agresor-apărător; modelul spiralei conflictului; modelul schimbărilor structurale. Prezentăm pe scurt în continuare aceste modele, apud Rubin, Pruitt, Kim (1998, pp. 73-81, 82-97). Modelul agresor-apărător Pornește de la distincția clară dintre parte și celălalt, unul fiind agresorul, iar celălalt apărătorul. Agresorul urmărește să creeze o schimbare care să-l plaseze în conflict cu apărătorul, adică scopul lui poate
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
secvențele cauzale în segmentele B și D). Modelul schimbărilor structurale Este nu doar o continuare a modelului spiralei conflictului, după cum s-ar putea crede la prima vedere, ci și o îmbogățire și o depășire a acestuia. Noul model, după cum arată Rubin, Pruitt și Kim (1994, p. 82), „permite o mai bună înțelegere a modulului în care se escaladează conflictul”, de asemenea, “ne ajută să înțelegem de ce escaladarea tinde să fie persistentă și să fie reluată cu ușurință”. Noul model postulează nu
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
dincolo de limitele de toleranță psihică, relația dintre indivizii aflați într-un conflict ascendent poate trece de un punct psihologic, de unde nu mai există cale de întoarcere și care poate transforma relația într-un conflict nou de intensitate și mai mare (Rubin, Pruitt, Kim, 1994, p. 99). # Cu toate acestea, de la escaladare se poate trece la de-escaladare și, deci, la soluționarea conflictelor. Literatura organizațională și managerială este generoasă în studii și cărți dedicate soluționării conflictelor (Pérez, Mugny, 1993; Deutsch, 1998; Deutsch
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
seama că un acord acceptabil este încă posibil, atunci ele vor căuta modalitățile concrete pentru a ajunge la un asemenea acord (vezi Touzard, 1977, pp. 83-86; 1987, pp. 801-802). Mai mult sau mai puțin asemănător explică necesitatea soluționării conflictelor și Rubin, Pruitt, Kim (1994). Pentru cei trei autori, momentul când părțile încep să se preocupe tot mai mult de soluționarea conflictului, renunțând la escaladarea lui, este acela în care conflictul este privit ca intolerabil. Este situația pe care autorii o caracterizează
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ajunge la concluzia că a fost atins un impas și că este mai nociv să continue conflictul decât să-l rezolve. Din realizarea acestui lucru emerg elementele reducerii conflictului sau rezoluția, mai ales dacă și celălalt ajunge la aceeași concluzie (Rubin, Pruitt, Kim, 1994, p.152). # Dar ce determină apariția impasului? Cel puțin patru motive, spun autorii: eșecul tacticilor contencioase (ceea ce în trecut s-a dovedit a fi eficient la un moment dat își pierde din forță, fie pentru că a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
acord; angajamentul pentru mediere sau în favoarea ei este scăzut; echilibrul puterilor părților este profund afectat; conflictele interne au atins un înalt nivel de escaladare; relația dintre părți se deteriorează/perimează (pentru detalii, vezi Fisher, 1997; Kressel, Pruitt, 1989; Kolb, 1994; Rubin, Pruitt, Kim, 1994, Stimec, 2005 ș.a.). Arbitrarea Arbitrarea este tot o formă de negociere care face apel la a treia parte, dar se deosebește de mediere prin cel puțin două caracteristici fundamentale: părțile aflate în conflict se lasă în seama
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
competiția, cooperarea etc. În anii ’60-’70, negocierea a reprezentat subiectul a nenumărate lucrări teoretice și empirice, chiar de ordinul sutelor, scrise de psihologi sociali pe tematica negocierii. Ele și-au găsit ilustrarea în sintezele tematice și bibliografice publicate de Rubin și Brown (1975), Deutsch (1988). Trei sunt, după opinia noastră, direcțiile pe care s-au angajat cercetătorii negocierii: 1) evidențierea rolului diferențelor individuale, a trăsăturilor de personalitate în procesul negocierii; 2) identificarea factorilor și caracteristicilor situaționale ale negocierii; 3) elaborarea
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
este deseori folosit de bijutieri pentru confecționarea bijuteriilor din trei culori, fiind formate din trei părți constructive de culori diferite, galben, alb și roz. Aurul roz, ca și cel galben, subliniază foarte bine monturile cu smarald, safire colorate (fanteziste) și rubine. Știați că...? Despre AUR - unul dintre cele mai bogate zăcăminte de aur din lume se află În bazinul Witwatersrand (Africa de Sud), de unde au fost extrase mai bine de 40.000 de tone de aur;cele mai vechi monede din lume au
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
utilizează frecvent minerale sub formă de pulberi, unele cu proprietăți hipnotice sau miraculoase, fiind Încărcate de simboluri și sentimente cum ar fi: - opalul= speranță, alungă spiritele și necazurile;calcedonie= milă, stimularea calmului; - smarald= puritate, afectivitate; - sardonix= nevinovăție, melancolie și echilibru; - rubin= patimă, puteri magice; - topaz= miracole, generozitate, frumusețe sufletească; - ametist= dragoste față de Dumnezeu, credință;magnetit= atrage sufletele; - cristal de stâncă= castitatea sufletului, perfecțiune, răbdare;crisolit= profunzime; - rodonit, rodocrozit= tandrețe, dragoste, fericire și onoare; - safir= perfecțiune, valori spirituale Înalte și nemurire. Pentru
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
dimineață, câinele era mort și porcul Însănătoșit.” Zodia Perioada Mineralul caracteristic Altă rocă și planetă Berbec 21.03-20.04 Safir albastru Diamant-Marte Taur 21.04-21.05 Smarald verde Închis Safir-Venus Gemeni 22.05-21.06 Agat Obsidian-Mercur Rac 22.06-22.07 Rubin Selenit- Lună Leu 23.07-23.08 Sardonix Piatra Soarelui-Soare Fecioară 24.08-21.09 Crisolit Carneol-Mercur Balanță 22.09-21.10 Aquamarin Opal-Venus Scorpion 22.10-21.11 Topaz galben Aqvamarin-Pluton și Marte Săgetător 22.11-21.12 Peruzeaua albăstruie Chihlimbar-Jupiter Capricorn 22.12-20
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
răsărise miraculoasa grădină plină de fantasme. Udată de Fluviul Vieții din ale cărui izvoare se desprindeau zgomotos patru râuri albastre, ca zei ai fertilității ținuturilor de vis, pline de bogăție. Aurul, chilimbarul, cristalele de cuarț, diamante, onix, safir, smarald și rubin, erau comorile acelor tărâmuri fantastice, atracție pentru hoți și cotropitori. Misterioasa și înfloritoarea civilizație, cu nemăsuratele-i bogății, metamorfoza viața într-un ținut al ambroziei și nectarului, al agoniei și extazului. Stăpânitorul acestor feerice meleaguri, era poporul ales, condus de
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
, revistă apărută la Iași, săptămânal, de la 28 noiembrie la 12 decembrie 1899; primul număr a fost intitulat „Rubinul”. Literatura publicată, puțină, este lipsită de valoare, ca și articolele în care un Della Codru divaghează pe tema lipsei de receptivitate a criticilor. Două traduceri, din Goethe (poezia Gânduri de noapte) și din Alphonse Daudet (schița O partidă de biliard
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290655_a_291984]
-
la pacienții cu boală renală cronică și HTA. Totuși, în SN severe, pot scădea proteinuria, cu efecte simptomatice favorabile. Bibliografie: Appel GB. Improved outcomes in nephrotic syndrome. Clev Clin J Med 2006; 73(2):161-167 Cherchi M. Glomerular pathologies. In Rubin E & Farber JL, Pathology, 3rd ed., Philadelphia, Lippincott-Raven, 1999 Dairou F. Lipid disorders and cardiovascular risk in nephrology. Nephrol Dial Transplant 1998; 13[suppl 4]:30-33 Hricik DE, Chung-Park M, Sedor JR. Glomerulonephritis. N Engl J Med 1999; 339(13
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]