1,724 matches
-
Teatrul pentru copii ! Paul: - Stați ! La plecare ați pus în rucsac și câte-o surpriză. Hai, hai, repede copiii s-au plictisit ! Gigel: - Eu am...luat câteva pocnitori rămase de la revelion pentru a speria animalele dacă ne atacă. scoate din rucsac pocnitorile) Sunt bune ! Paul: - Nu ! Nu ! Le păstrăm pentru revelion... Aventură cu pocnitori !... Aplauze copii ! Tu, Alina... Alina ( scoate din rucsac o pungă cu aptibilduri și figurine din ouăle Kinder ) Cu ajutorul lor am marcat drumul, să nu ne rătăcim
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
plictisit ! Gigel: - Eu am...luat câteva pocnitori rămase de la revelion pentru a speria animalele dacă ne atacă. scoate din rucsac pocnitorile) Sunt bune ! Paul: - Nu ! Nu ! Le păstrăm pentru revelion... Aventură cu pocnitori !... Aplauze copii ! Tu, Alina... Alina ( scoate din rucsac o pungă cu aptibilduri și figurine din ouăle Kinder ) Cu ajutorul lor am marcat drumul, să nu ne rătăcim la întoarcere... Paul: - O mare aventură cu pocnitori și aptibilduri ! Mă întreb, cum de-am reușit să ne întoarcem sănătoși acasă
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
murit înghețat. Nu avea lemne pentru foc. Casa lui rece era plină de cărți. Dar nu a îndrăznit să ardă niciuna. Ele erau moștenirea lui, singura dovadă că a fost în viață, singurii martori au fost cuvintele. Copilul, cu un rucsac mai mare decât el Sună la ușă. -Cine-i? întreb, nici un răspuns. Scara zace în liniște. Mai întreb o dată. Nimic. S-a dus, mă gândeam în sinea mea. De când avem poarta închisă, cu telefon instalat, nu prea ne mai deranjează cerșetorii
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
niște prune. Copilul nu protestează, ascultă cuminte indicațiile mamei. Când mă observă în balcon, o întreb: -Câți ani are copilul? -Opt. -Și cum îl cheamă? -Spune Marine cum te cheamă! Spune mă, săru` măna. -Săru` mâna, îmi zice, în timp ce trage rucsacul în spinare, unul voluminos, dar când să se ridice și el în picioare, rucsacul fiind mai mare decât el, îl trage înapoi, căzând pe bagaje. -N-am ce face, râde femeia dezinvolt, el vrea să care rucsacul, l-a primit de la
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
o întreb: -Câți ani are copilul? -Opt. -Și cum îl cheamă? -Spune Marine cum te cheamă! Spune mă, săru` măna. -Săru` mâna, îmi zice, în timp ce trage rucsacul în spinare, unul voluminos, dar când să se ridice și el în picioare, rucsacul fiind mai mare decât el, îl trage înapoi, căzând pe bagaje. -N-am ce face, râde femeia dezinvolt, el vrea să care rucsacul, l-a primit de la o doamnă cu o pereche de ghete, de aceea. Și copilul nu lasă rucsacul
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
îmi zice, în timp ce trage rucsacul în spinare, unul voluminos, dar când să se ridice și el în picioare, rucsacul fiind mai mare decât el, îl trage înapoi, căzând pe bagaje. -N-am ce face, râde femeia dezinvolt, el vrea să care rucsacul, l-a primit de la o doamnă cu o pereche de ghete, de aceea. Și copilul nu lasă rucsacul de pe spate, ori de câte ori îl trage înapoi pe pământ. Zâmbește numai și transpirând de efort, încearcă din nou să se ridice. Oare băiețașul
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
rucsacul fiind mai mare decât el, îl trage înapoi, căzând pe bagaje. -N-am ce face, râde femeia dezinvolt, el vrea să care rucsacul, l-a primit de la o doamnă cu o pereche de ghete, de aceea. Și copilul nu lasă rucsacul de pe spate, ori de câte ori îl trage înapoi pe pământ. Zâmbește numai și transpirând de efort, încearcă din nou să se ridice. Oare băiețașul din vecini ce făcea în locul lui, căra rucsacul după el sau mânca înghețata? Și mai trage odată rucsacul
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
o pereche de ghete, de aceea. Și copilul nu lasă rucsacul de pe spate, ori de câte ori îl trage înapoi pe pământ. Zâmbește numai și transpirând de efort, încearcă din nou să se ridice. Oare băiețașul din vecini ce făcea în locul lui, căra rucsacul după el sau mânca înghețata? Și mai trage odată rucsacul pe spate și din nou cade, femeia îl ajută în sfârșit, să se ridice și el în picioare, apoi i-l așează rucsacul în spinare. Dispare silueta copilului, numai un
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
rucsacul de pe spate, ori de câte ori îl trage înapoi pe pământ. Zâmbește numai și transpirând de efort, încearcă din nou să se ridice. Oare băiețașul din vecini ce făcea în locul lui, căra rucsacul după el sau mânca înghețata? Și mai trage odată rucsacul pe spate și din nou cade, femeia îl ajută în sfârșit, să se ridice și el în picioare, apoi i-l așează rucsacul în spinare. Dispare silueta copilului, numai un rucsac mare văd, mergând în două picioare! Castelul de sticlă
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
din vecini ce făcea în locul lui, căra rucsacul după el sau mânca înghețata? Și mai trage odată rucsacul pe spate și din nou cade, femeia îl ajută în sfârșit, să se ridice și el în picioare, apoi i-l așează rucsacul în spinare. Dispare silueta copilului, numai un rucsac mare văd, mergând în două picioare! Castelul de sticlă -Mamă, tată, zise Prințesa, am crescut mare și vreau să văd lumea și cu alți ochi decât fiică de împărat! Am de gând
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
după el sau mânca înghețata? Și mai trage odată rucsacul pe spate și din nou cade, femeia îl ajută în sfârșit, să se ridice și el în picioare, apoi i-l așează rucsacul în spinare. Dispare silueta copilului, numai un rucsac mare văd, mergând în două picioare! Castelul de sticlă -Mamă, tată, zise Prințesa, am crescut mare și vreau să văd lumea și cu alți ochi decât fiică de împărat! Am de gând să cutreier lumea până găsesc acel pământ, unde
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
din Omaha se Înecase. În timpul zilei se antrenau jucând fotbal pe plajă În bocanci de armată, ca să-și Întărească picioarele, și apoi noaptea aveau instrucție. Extenuat, cu rău de mare, Milton stătea Înghesuit ca o sardină, cărând În spate un rucsac greu. Întotdeauna Își dorise să fie american, iar acum avea ocazia să vadă cum erau confrații lui americani. În cazărmi, le suporta lubricitatea de provinciali și conversațiile de tăntălăi. Stăteau ore În șir Împreună, În bărci, aruncați de colo colo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Milton se uita În sus, Încercând să ia o gură de aer curat. Barca se apleca și se legăna. Aluneca pe valuri și se prăbușea, zguduindu-și carena. Se apropiau de țărm, unde se spărgeau valurile. Ceilalți bărbați Își potriviră rucsacurile și se pregătiră de asaltul simulat, iar marinarul Stephanides Își abandonă singurătatea din cască. ― L-am văzut la bibliotecă, Îi spunea marinarul de lângă el altuia. Pe panoul de afișaj. ― Ce fel de test? ― Un fel de examen de admitere. Pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
pe spate, mi-am ridicat salopeta și m-am grăbit să ies afară, spre plimbarea noastră În pădure. Mă așteptau sub un felinar galben de pe verandă. Jerome avea În mână o lanternă argintie. Pe umărul lui Rex se afla un rucsac militar plin cu bere Stroh’s. Am coborât treptele până pe gazon. Terenul era neregulat, plin de rădăcini, dar cetina era moale sub picioare. Pentru câteva clipe, În ciuda proastei mele dispoziții, am reușit s-o simt: Încântarea proaspătă pe care ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
băltoace argintii și pânze de păianjen. Se reflectau din părul roșcat al Obiectului, care Înainta rapid În fața mea. Înaintam stângaci, haotic, prin mlaștină. Rex imita sunete de animale care nu sunau ca nici un animal. Cutiile de bere Îi zăngăneau În rucsac. Picioarele noastre dezrădăcinate bâjbâiau prin noroi. După douăzeci de minute am găsit-o: o cabană cu o singură Încăpere, făcută din scânduri nevopsite. Acoperișul nu era cu mult mai Înalt decât mine. Fasciculul circular al lanternei dezvălui hârtia gudronată care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Un om în fugă nu vede prăpastia în care se aruncă, nici piatra de care se împiedică. M-am dus la geam și m-am uitat la oamenii care începeau să aglomereze trotuarele. Mulți dintre ei cărau ceva în spinare. Rucsacuri și ghiozdane. Câțiva aveau chiar și sacoșe. Erau elevi. În ghiozdane aveau, probabil, sacii de dormit pe care i-am recomandat, iar în sacoșe... nu știu. Poate haine de schimb. Nu erau grăbiți. Mergeau chiar încet. Nu cred că știau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
mă adori. ― Desigur, faimosule, spun eu. Ben nu știe, firește dar eu deja îl respect și-l ador. Capitolul paisprezece La prânz, Jemima îl privește pe Ben cum merge pe stradă cu colegii lui de la știri. Stă la colț, cu rucsacul pentru sală în brațe, și își simte inima plină de tristețe. A fost invitată să li se alăture la prânz - prânzul de dinainte de petrecerea de rămas-bun la care Ben va fi forțat să bea mult mai mult decât ar trebui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
Împreună? Să ne luăm schiurile și să luăm trenu’ spre un loc cu piste bune și după aia prin cârciumi, să mergem chiar peste drum, la Oberland, sau sus, la Valais, prin tot Engadine, și să nu ne punem În rucsac decât echipamentul, mai multe pulovere și pijamale și să nu ne pese de școală sau mai știu eu ce. — Da, și să trecem așa prin Schwarzwald. Doamne, toate locurile mișto. — Acolo ai fost toamna trecută la pescuit, nu? — Da. Mâncară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Întredeschise a maiorului. Ciocăni În ușa Întredeschisă: — Signor maggiore? — Intră, Îl auzi adjutantul pe maior, și Închide ușa după tine. În cameră, maiorul stătea Întins pe pat. Pinin rămase În picioare lângă patul de campanie. Maiorul stătea cu capul pe rucsacul pe care-l umpluse cu haine ca să fie ca o pernă. Își Întoarse fața prelungă, arsă și unsă cu alifie către Pinin. Își ținea mâinile deasupra păturilor. — Câți ani ai, nouășpe? — Da, signor maggiore. — Și ai fost Îndrăgostit vreodată? — Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
continuă, fără să zâmbească: — Și de fapt, nu vrei cumva... Apoi se opri. Pinin se uita-n continuare la podea. — Adică, marea ta dorință nu este cumva... Pinin stătea cu ochii fixați În podea. Maiorul Își lăsă iar capul pe rucsac și zâmbi. Se simțea ușurat - viața În armată era prea complicată. — Ești un băiat de treabă, spuse. Ești un băiat bun, Pinin. Da’ nu mai fi condescendent și ai grijă să nu apară careva și să te ia de-aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
În vale chiar și dis-de-dimineață, tot era cald. Soarele topea zăpada de pe schiurile pe care le purtam pe umeri și usca bețele. În vale era primăvară, dar era deja foarte cald. Străbăteam drumul spre Galtur cu schiurile pe umeri și rucsacurile-n spate. Tocmai se Încheia o Înmormântare când trecurăm pe lângă o biserică. În clipa În care preotul trecu pe lângă noi, ieșind din curtea bisericii, Îi spusei „Grüss Gott“. Preotul făcu o plecăciune. — Ciudată treabă și cu preoții ăștia care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
primăvara nefirească de pe munte, În dimineața asta de mai din vale. Hangiul stătea pe verandă, cu spătarul scaunului rezemat de peretele din spate. Bucătarul stătea lângă el. — Schi-heil! ne strigă hangiul. — Heil! Îi răspunserăm, rezemând schiurile de zid și lăsând rucsacurile din spate. Cum a fost sus acolo? — Schön. Cam mult soare totuși. — Da. Pe vremea asta e mereu prea mult soare. Bucătarul stătea pe scaunul lui. Hangiul intră cu noi, Își deschise biroul și ne aduse scrisorile primite Între timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
pe mâini. Îngrozitor! Slavă Domnului că nu se Împărtășise din festin. Nici Heidi nu se Înfruptase din picnicul de la marginea drumului. Apucase deja să mănânce unul dintre batoanele de soia bogate În proteine pe care le căra cu ea În rucsac, alături de o sticlă de apă și fierbătorul pe care-l folosise ca să dezinfecteze apa În acea dimineață. În același compartiment al rucsacului ținea și două sticluțe de dezinfectant antibacterian, vreo zece șervețele cu alcool, un ac și o seringă luate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
deja să mănânce unul dintre batoanele de soia bogate În proteine pe care le căra cu ea În rucsac, alături de o sticlă de apă și fierbătorul pe care-l folosise ca să dezinfecteze apa În acea dimineață. În același compartiment al rucsacului ținea și două sticluțe de dezinfectant antibacterian, vreo zece șervețele cu alcool, un ac și o seringă luate pe rețetă de la medic În caz că ar fi fost victima unei coliziuni frontale și ar fi fost operată, propriile ustensile de mâncat fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
găsea câte un jgheab prin care curgea un firicel de apă fără a reuși Însă să Îndepărteze depunerile. Heidi și-a acoperit nasul și gura cu o mască, a dat drumul la aparatul de purificat aerul și a scotocit În rucsac după diferite produse Împotriva microbilor. Celelalte femei s-au așezat pe vine și și-au Îngropat nasul În mânecă Încercând să nu vomite. În latrina pentru bărbați, Moff a emis un jet atât de puternic că ar fi putut dezlipi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]