3,663 matches
-
în spații culturale, iar cea de-a doua făcând tot mai dese referiri la familie și sistemul parental din societățile complexe, postindustriale. Se poate releva, de asemenea, preocuparea pentru sociologia și antropologia aplicată și în domeniul spațiului familial și de rudenie (parental), acordându-se o atenție sporită problemelor pe care le înfruntă familia contemporană (vezi 1.2. și 1.3.). Capitolul 2tc " Capitolul 2" Strategii metodologice în studierea familieitc "Strategii metodologice în studierea familiei" 2.1. Particularități ale aplicării chestionaruluitc "2
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
menționat în tabel prin marcaje diferite. Gradul de obiectivitate în interpretare sporește prin consultarea mai multor observatori care cunosc bine subiecții vizați. De reținut în legătură cu observația că ea este aplicată ca metodă principală în studierea familiilor și a relațiilor de rudenie în antropologia culturală și sociologia rurală, atât ca observație din exterior, cât și ca observație participativă, „din interior”. În acest fel, trăind în mijlocul unei comunități, cercetătorul (antropolog sau sociolog) are acces direct la varietatea manifestărilor familiei, a obiceiurilor legate de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
research), finalizată în notițe de teren (field notes), bazată în principal pe observație, dar cuprinzând inevitabil și interviuri și convorbiri (provocate sau spontane), practicată mai cu seamă în antropologia culturală, iar în sociologie, în cea rurală, au în familie și rudenie puncte investigaționale centrale nu doar ca interes în sine, în calitate de elemente fundamentale ale vieții sociale, ci și ca realități ce reflectă și condensează alte componente ale socialului, economia, religia, educația. 2.2.4. Aportul și limitele metodelor indirectetc "2.2
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ca intelect și cultură. Depinde foarte mult, dacă nu crucial, și de arta de a intervieva. De aceea, reușita interviului de profunzime, indiferent ce formă ar cunoaște el, presupune abilități deosebite și o bogată experiență. În studierea familiei și a rudeniei se recomandă și folosirea interviului de grup, în locul juxtapunerii unor interviuri individuale având loc realizarea de interviuri în colectiv, în care în sinteza finală apare starea de spirit - rezultat al dinamicii proprii grupului, al ambiției, și nu doar o listă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
nevoie de o cercetare de tip calitativ, cu tot arsenalul ei epistemico-metodologic (teorie emergentă în procesul investigației, eșantioane contrastante și teoretice, triangulație etc.). O problemă ce se pretează la un asemenea tratament ar fi și modul cum funcționează relațiile de rudenie (parentalitate) în migrația definitivă și circulatorie din România. O metodă prin excelență calitativă este studiul de caz. Acesta înseamnă studierea intensivă și complexă, pe o perioadă mai îndelungată de timp, a unui număr (mic) de familii. Grupul familial este abordat
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
abordată pe larg problema cadrului pe care îl constituie satul pentru familie, fiind studiată influența mediului fizic, influența factorilor biologici și psihologici, influența formelor vieții trecute a satului respectiv asupra familiei. Sunt apoi examinate pe larg sistemele și rețeaua de rudenie din sat și tipurile de familii. Multe dintre aceste rezultate apar condensate în lucrarea Xeniei Costa-Foru: Cercetarea monografică a familiei, contribuție metodologică (București, 1945), lucrare ce prezintă și astăzi importanță mai ales pentru cei ce se interesează de evoluția familiei
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
există o direcție de cercetare bine conturată pe această problematică, numită etnoștiință (pe care unii antropologi au supranumit-o noua etnografie). Având ca exemplu cercetările clasice de etnobotanică, etnomuzicologie și cu deosebire cele de relații și denumiri de familie și rudenie, reprezentanții etnoștiinței au ca program epistemic - utilizând în principal tot o metodă de împrumut din lingvistică, analiza componențială - descoperirea metodelor de organizare a materialului cognitiv la nivelul diverselor colectivități culturale; astfel încât, descrierile și teoriile etnologului (antropologului) nu vizează acum numai
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
studiul. În încercarea de a teoretiza și sistematiza pe un plan mai cuprinzător problematica perspectivelor, am propus conceptul metodologic de analiză multiperspectivală. El se referă la abordarea oricărei realități socioumane, dar se potrivește de minune în studierea familiei și a rudeniei. De altfel, ideea a încolțit odată cu lecturarea celebrei cărți a lui Oscar Lewis intitulată Copiii lui Sanchez (1961/1978). În urma unei riguroase cercetări de teren pe tema adaptării țăranului mexican la viața metropolitană a capitalei din anii ’60, antropologul american
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Malinowski (1926), potrivit căruia funcția mariajului și a familiei este de a identifica bărbatul responsabil pentru protecția femeii și a copiilor și pentru plasamentul acestora în societate. Prin tată, biologic sau doar social, se asigură poziția copilului în sistemul de rudenie în societate, iar prin familie în general, reproducția valorilor, a normelor, cunoștințelor. Teoria cooperării și a schimbului (Lévi-Strauss, 1973) - care explică mai mult endogamia și tabuul incestului (vezi 3.3.2 și 3.3.3) - insistă asupra faptului că mariajul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și legitimează tatăl social al copiilor. O altă cauză de prim ordin a interdicției incestului este considerată nevoia familiei de a avea și de a menține legături cu alte familii. Relațiile cele mai trainice sunt cele stabilite prin alianțe de rudenie. Interdicția de sex și mariaj între frați-surori trimite la căsătorii în afară. Extinsă la nivelul comunității (tribului), această regulă duce la exogamie. Explicația cea mai „tare” și mai des întâlnită este însă cea a degenerării biologice. Se consideră că reproducerea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
desfășurării nunții. De asemenea, nășitul are ca principală funcție tot ajutorul (economic și afectiv), pe care nașii îl acordă nu doar cu ocazia nunții, ci prezumtiv, toată viața. Legătura nași-fini este atât de puternică, încât ea poate fi denominată ca „rudenie fictivă” (Mihu, 2002). Bineînțeles, cuvântul „fictiv” nu are aici o conotație peiorativă, ci spune doar că e un alt gen de rudenie decât cea consangvină sau prin alianță. 3.4. Evoluția structurilor și a funcțiilor familiei. O comparație sintetică tradițional-moderntc
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ocazia nunții, ci prezumtiv, toată viața. Legătura nași-fini este atât de puternică, încât ea poate fi denominată ca „rudenie fictivă” (Mihu, 2002). Bineînțeles, cuvântul „fictiv” nu are aici o conotație peiorativă, ci spune doar că e un alt gen de rudenie decât cea consangvină sau prin alianță. 3.4. Evoluția structurilor și a funcțiilor familiei. O comparație sintetică tradițional-moderntc "3.4. Evoluția structurilor și a funcțiilor familiei. O comparație sintetică tradițional‑modern" Familia nu s-a transformat în sensul că au
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
tot parcursul istoriei, dar mutația fundamentală este socotită și în cazul familiei cea de la tradițional la modern. Distincția crucială dintre familia modernă și tradițională privește primordialitatea obligațiilor și a afecțiunii. În sistemul tradițional al familiilor extinse, legăturile de sânge și rudenie sunt sursa principală a drepturilor și obligațiilor, dar și obiectul privilegiat al afecțiunii. Ceea ce s-a întâmplat cu familia modernă nu este atât ruptura ei din rețeaua parentală (de rudenie), cât mutarea focalizării de pe această rețea pe membrii din interiorul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
În sistemul tradițional al familiilor extinse, legăturile de sânge și rudenie sunt sursa principală a drepturilor și obligațiilor, dar și obiectul privilegiat al afecțiunii. Ceea ce s-a întâmplat cu familia modernă nu este atât ruptura ei din rețeaua parentală (de rudenie), cât mutarea focalizării de pe această rețea pe membrii din interiorul familiei nucleare. Respectiva schimbare de focalizare este însoțită și determinată de transformări și în alte dimensiuni ale grupului domestic familial, al locului și rolului lui în structura societală de ansamblu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
copiilor, și cea nucleară modernă, cu o mai mare apropiere între rolurile din cadrul grupului familial (Mihăilescu, 1993). Tabelul 1. Familia în societățile tradiționale și în societățile moderne Capitolul 4tc " Capitolul 4" Parentalitate și descendență. Sistemul terminologic parental (al relațiilor de rudenie)tc "Parentalitate și descendenȚĂ. Sistemul terminologic parental (al relațiilor de rudenie)" 4.1. Precizări terminologicetc "4.1. Precizări terminologice" Parentalitatea desemnează grupul de rude, mamă, tată, frați, surori, unchi, mătuși, verișori, bunici, nepoți, din care face parte individul. Este vorba
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
rolurile din cadrul grupului familial (Mihăilescu, 1993). Tabelul 1. Familia în societățile tradiționale și în societățile moderne Capitolul 4tc " Capitolul 4" Parentalitate și descendență. Sistemul terminologic parental (al relațiilor de rudenie)tc "Parentalitate și descendenȚĂ. Sistemul terminologic parental (al relațiilor de rudenie)" 4.1. Precizări terminologicetc "4.1. Precizări terminologice" Parentalitatea desemnează grupul de rude, mamă, tată, frați, surori, unchi, mătuși, verișori, bunici, nepoți, din care face parte individul. Este vorba despre rude de sânge, dar și prin alianță. Parentalitatea nu este
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Primul este principiul afilierii (affinity), sau al relațiilor prin mariaj. Al doilea este principiul descendenței (descent). Toate persoanele ale căror relații una față de alta pot fi descrise în termeni de combinații ale afilierii sau descendenței ori ai combinației amândurora sunt rudenii (kin) una cu alta. Domeniul de idei constituit din crezurile (beliefs) și așteptările pe care rudeniile le au una față de alta se numește kinship. Kinship este ideologia supremă a vieții domestice”. Nu am tradus imediat termenul kinship - unul central în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Toate persoanele ale căror relații una față de alta pot fi descrise în termeni de combinații ale afilierii sau descendenței ori ai combinației amândurora sunt rudenii (kin) una cu alta. Domeniul de idei constituit din crezurile (beliefs) și așteptările pe care rudeniile le au una față de alta se numește kinship. Kinship este ideologia supremă a vieții domestice”. Nu am tradus imediat termenul kinship - unul central în sociologia și antropologia familiei - fiindcă el spune mai mult decât „înrudire” sau „relații de rudenie”, corespondentele
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
care rudeniile le au una față de alta se numește kinship. Kinship este ideologia supremă a vieții domestice”. Nu am tradus imediat termenul kinship - unul central în sociologia și antropologia familiei - fiindcă el spune mai mult decât „înrudire” sau „relații de rudenie”, corespondentele cele mai apropiate în românește. Plusul în literatura de specialitate anglo-americană - și nu neapărat și în limbajul cotidian - vine pe linia cuprinderii în conținutul său, pe lângă rudeniile propriu-zise, și a componentei descendenței și a celei ideologice. Să precizăm totuși
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
antropologia familiei - fiindcă el spune mai mult decât „înrudire” sau „relații de rudenie”, corespondentele cele mai apropiate în românește. Plusul în literatura de specialitate anglo-americană - și nu neapărat și în limbajul cotidian - vine pe linia cuprinderii în conținutul său, pe lângă rudeniile propriu-zise, și a componentei descendenței și a celei ideologice. Să precizăm totuși că și în demersurile antropologilor americani, atunci când se vorbește expres despre relațiile pe verticală dintre rude, termenul folosit este descendență (descent). Antropologii sociali britanici utilizează descent pentru relațiile
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
se extind pe mai mult de două generații, iar filiation pentru relațiile de descendență din sânul familiei nucleare. La francezi se utilizează termenul de „descendență” și filiation ca echivalente (Segalen, 1987). Pentru o discuție mai extinsă privind conceptul „relații de rudenie”, cititorul poate consulta lucrarea lui C. Harris (1998) dedicată acestei problematici, tradusă în românește și având o pertinentă introducere, datorată profesoarei bucureștene M. Voinea. Așa cum se poate remarca ușor, în tratarea problemei relațiilor pe verticală și orizontală din cadrul grupului familial
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
datorată profesoarei bucureștene M. Voinea. Așa cum se poate remarca ușor, în tratarea problemei relațiilor pe verticală și orizontală din cadrul grupului familial și dintre generații am adoptat termenul de „parentalitate”, echivalent în mare măsură cu cel de kinship și „relații de rudenie”, iar „descendență” îl utilizăm atât în înțelesul de descendență în familia restrânsă (nucleară), cât și descendență între generații. 4.2. Descendența uniliniarătc "4.2. Descendența uniliniară" În societatea modernă, „neamul” - clanul din care se trag indivizii - nu are o importanță
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
însă că numele de familie este de obicei patronimic, adică urmează linia paternă. 4.4. Sistemul terminologic parental. Caracterizare generală și tipologiitc "4.4. Sistemul terminologic parental. Caracterizare generală și tipologii" În orice cultură și societate funcționează o rețea de rudenie recunoscută ca atare, rețeaua și elementele ei având termeni specifici. Termenii care desemnează tipurile de rudenie împreună cu regulile lor de folosire formează sistemul terminologic parental (al relațiilor de rudenie, kinship) al unei culturi. În descrierea și analiza sistemelor terminologice parentale
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
terminologic parental. Caracterizare generală și tipologiitc "4.4. Sistemul terminologic parental. Caracterizare generală și tipologii" În orice cultură și societate funcționează o rețea de rudenie recunoscută ca atare, rețeaua și elementele ei având termeni specifici. Termenii care desemnează tipurile de rudenie împreună cu regulile lor de folosire formează sistemul terminologic parental (al relațiilor de rudenie, kinship) al unei culturi. În descrierea și analiza sistemelor terminologice parentale trebuie făcute toate eforturile pentru a evita traducerea termenilor dintr-un sistem cu termeni din sistemul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și tipologii" În orice cultură și societate funcționează o rețea de rudenie recunoscută ca atare, rețeaua și elementele ei având termeni specifici. Termenii care desemnează tipurile de rudenie împreună cu regulile lor de folosire formează sistemul terminologic parental (al relațiilor de rudenie, kinship) al unei culturi. În descrierea și analiza sistemelor terminologice parentale trebuie făcute toate eforturile pentru a evita traducerea termenilor dintr-un sistem cu termeni din sistemul propriu. Pentru a reduce posibilitatea impunerii categoriilor propriei culturi sau etnii asupra unor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]