3,212 matches
-
în amintirea bunicii - luna printre nori 38 Chilii luminate - pe marginea cărării lumânărele 39 Tichia tatei caldă ascunzătoare - greieri în duet - Ana Urma 40 roi de fluturi albi în ritm cu aspersorul - hora stacatto 41 găinat violet sub șforile de rufe - via în vecini 42 lacrimi secate - betonul din cimitir incinerează doina bogdan 43 ploaie de vară - peste râul revărsat pod curcubeul 44 știuleți de porumb - fetițele împletind părul păpușii 45 ograda mamei- doar ciorile și vântul bătând nucile Patricia Lidia
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356043_a_357372]
-
colorată, pictate cu motive florale, minarete și însemne heraldice ale Imperiului Otoman, motive florale. Celelalte erau realizate din scânduri subțiri ,tapetate cu hârtie coloratză sau plus. Lăzile erau folosite de insulari pentru depozitat . Ei le mai numeau și lăzi de rufe (se dădeau la nunta după 1908 după modelul românesc) De ademenea o măsuță specială MUM ISCHEMLESI adusă probabil din Turcia, pe care se punea sfeșnicul sau lampă .Pentru iluminat, până la înființarea centralei electrice pe insula s-au folosit lumânările. În
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, A FOST ODATĂ ADA KALEH de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354892_a_356221]
-
el, ce, erau căsătoriți?! dar s-a jenat de profesoară și apoi s-a luat cu treaba și a uitat, și, de fapt, ce contează numele?! important este dacă ești fericit sau nu ... și ea era pe deplin! Estera spăla rufe de cîteva zile, pentru că Mancuse umbla cu recensămîntul, îl luaseră și pe el în comisie, doar avea studii superioare, și ea ce era să facă toată ziua?! De cînd aflase că nu putea să rămînă gravidă, se consolase și își
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
nostru atît de glorios în el, ca să ținem morțiș să nu se piardă?! Vrei să-ți calculez cîți stră-străbunici au avut stră-străbunicii străbunicilor noștri? Du-te în casă și adu-mi calculatorul ... Și Estera rîdea de una singură, frecînd la rufe, pentru că Mancuse era tare nebun de se gîndise la una ca asta ... ce-i trecuse lui prin cap, amărîtul ... apoi a pus rufele pe bancă și s-a dus să golească apa din lighean. Venise vremea să le clătească și
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
noștri? Du-te în casă și adu-mi calculatorul ... Și Estera rîdea de una singură, frecînd la rufe, pentru că Mancuse era tare nebun de se gîndise la una ca asta ... ce-i trecuse lui prin cap, amărîtul ... apoi a pus rufele pe bancă și s-a dus să golească apa din lighean. Venise vremea să le clătească și să le întindă pe sîrmă, la soare, ca să le bată vîntul și să le usuce, ca să fie albe și curate ... Erau cămășile iubitului
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
grâu copt în arșița soarelui, de pâine coaptă în țest, de scaldă la gârlă pe când vipia pârjolea totul în jur, miros de praf fierbinte din drum strecurat printre degetele picioarelor, miros de razachie și porumb copt pe jărăgai, miros de rufe uscate în ger, toate adunate într-un mănunchi de amintiri cu arome ale copilăriei, pitite peste tot și-n toate.” Făcând o mică paranteză, amintim aici două lucrări, unice prin stilul lor inovator, dat fiind că sunt printre primele scrieri
O SCRIERE NECESARĂ RESTITUIRII ISTORICE A ÎNCĂ UNUI COLŢ DE ROMÂNIE – ŢIGĂNEŞTI, TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356721_a_358050]
-
flori dă vieții Noul sens începutului, nuanțelor, culorilor... Pe ici, pe colo, mai trece grăbit câte-un om Îl cheamă rostul lui, pâinea să-și câștige, Clipa sărind dintr-o oră în alta pare un atom Când vântul suflă-n rufe prinse cu cârlige. Femeie îngândurată trece pe sub geam ca o adiere, O trestie onduindu-se pe geana zorilor, Gândul visează la sărutul cu gust de miere, Doar râul s-aude lovind în roțile morilor Măcinând timpul cu gust amar de fiere
BUCURIA MERSULUI PE NOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356767_a_358096]
-
Un bâlci la cari, ehei Mergeam și eu, copil Prin anii blonzi ai mei În mai sau în april Semințe și sugiuc Batiste, pleduri, pături Păpuși de cauciuc Și cozi de lemn la mături Fitile, gaz de lampă, Cârlige pentru rufe Cu scamatori la rampă, Covrigi, gogoși și trufe Arome de gutuie, Mărar și leuștean Se plânge o duduie C-o-mpinge un golan Și-și tot rânjește buza Nerușinat cum cată Și-i șifonează bluza, Ei, de curând călcată Vrei
IARMAROC de ION UNTARU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355687_a_357016]
-
Destrămarea norilor însă spălăcește vopseaua cerului. Pentru a înțelege ideea a ceea ce face bătrînă trebuie să ne întoarcem în vremea ei și să aflăm ce este albăstreala. Este vorba de o substanță de culoare albstru-indigo care era folosită pentru albirea rufelor. Strămoșul unor produse de genul tide-ului din reclamele de azi. Folosind jocul de cuvinte în care albăstrește stă pentru albește, joc de cuvinte pe care uzul l-a erodat, autorul ne atrage atenția asupra sensului simbolic pe care i-l
HAIKU,REZULTATE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355709_a_357038]
-
aveau în bucătării o sobă pe lemne care în lipsa buteliilor de aragaz se recurgea la aceste sobe. În zilele când se distribuia apa caldă la robinete de la baie era mare zarvă, căci familia trebuia să facă baie și să spele rufele familiei. Cei care lucrau la mină sau la uzina de preparare se puteau îmbăia acolo. Sunt aspecte pe care mulți cetățeni ai României le-au trăit înainte de 1990. Cei care louiesc în orașe mai mari poate multe lucruri li se
VIAŢA ÎN CARTIERUL ORAŞUL NOU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346227_a_347556]
-
flori dă vieții Noul sens începutului, nuanțelor, culorilor... Pe ici, pe colo, mai trece grăbit câte-un om Îl cheamă rostul lui, pâinea să-și câștige, Clipa sărind dintr-o oră în alta pare un atom Când vântul suflă-n rufe prinse cu cârlige. Femeie îngândurată trece pe sub geam ca o adiere, O trestie onduindu-se pe geana zorilor, Gândul visează la sărutul cu gust de miere, Doar râul s-aude lovind în roțile morilor Măcinând timpul cu gust amar de fiere
ASCUNS ÎN CUVINTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356186_a_357515]
-
toți oamenii pe care i-am iubit, îi iubim sau îi vom iubi în viața asta. Și îi jignim. Și nu merită. Orice popor are eroi și trădători, tâmpiți și genii, leneși și harnici, sfinți și haimanale. Orice stat are rufe murdare și scheleți în dulap. A scoate la aerisit aceste zdrențe poate fi un exercițiu purgatoriu, cu condiția să se desfășoare scurt și la obiect. Dar a le scutura zilnic prin fața casei nu face decât să coboare standardele de caracter
STOP MANIPULĂRII ROMÂNIEI de BRAD FLORESCU în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369014_a_370343]
-
la bătaie toate armele de care este în stare. În unele zile, iese victorioasa! Rănile-i sunt abia perceptibile. În altele, îi vine să-și pună gâtul în ștreangul pe care îl ține încolăcit, ca un șarpe, în coșul cu rufe murdare din subsolul casei. Un imobil straniu, de neînțeles pentru citadinul grăbit și care preferă să-și pună termopane, la casa, în loc de vitralii. Mărțina Herseni nu se teme de viață, nu se teme de moarte, doar de clipă aceea că
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
de forfota orașului. Nici în vesmintele ei ciudate, mai potrivite pentru o diva, decât pentru negustorul sadea,care era, Mărțina nu se mai simte la fel. Bluză din mătasă, largă și cu volane uriașe la umeri, o strânge. Poartă pe sub rufe, parcă, două trupuri.Gemene. Un bărbat și o femeie. S-a prins cu vârful degetelor de unul dintre zecile de năsturași cusuți pe tighelul de catifea, care-i marchează talia cu elegantă nebănuita de creatorii de modă contemporani. Ceva s-
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
pătrați de blocuri în stil comunist, în formă de cutie de chibrituri, care lasă impresia permanentă că sunt în construcție - netencuite, etajele superioare începute și neterminate, fără geamuri. Dar dacă te uiți mai atent vezi antene parabolice și câte o rufă agățată. Cartierele vechi de la periferie, de exemplu Giza, localitate separată, unită ulterior cu Cairo, arată înfiorător. Paragina și igrasia sunt la ele acasă și poate le-ai găsi o scuză, dacă n-ar fi munții de gunoi. În Alexandria discrepanța
DESPRE BOGĂŢIE de DAN NOREA în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371028_a_372357]
-
și mizerie e maximă. Vezi pe faleză câte un hotel de 7 stele, strălucitor și la propriu și la figurat și, lipit de el, un bloc cu tencuiala cojită, cu igrasia ieșind prin toți pereții, cu geamuri sparte și cu rufe atârnând la ferestre. Ei bine, nu știu dacă ce vă spun dovedește o lipsă totală de compasiune din partea mea, dar m-am întors din Egipt plin de optimism. După raportul între cheltuieli și venituri Se zice: “Ești om bogat când
DESPRE BOGĂŢIE de DAN NOREA în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371028_a_372357]
-
scriu și să desenez, frații fiind la școală, mama venea înfuriată la mine când plângeam, pentru că mă împotmoleam la vreo propoziție greu de scris sau la desen. Suflecată până la coate, avea mâinile pline de spuma din albia în care spăla rufe ori de aluat și făină din covata în care frământa aluatul pentru pâine sau cozonaci. Este adevărat că s-a întâmplat câteodată să-i simt palmele pline de săpun sau de aluat pe ceafă. Mă durea sau nu, eu începeam
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
dar ce recolte excelente aveam acolo! Fratele mijlociu, mai mare cu trei ani ca mine, își amenajase inele în dud. Acolo am făcut eu primele exerciții de gimnastică la inele! Legase cu frânghie împletită în patru, din cea veche de rufe a mamei, două inele aproximativ rotunde, adică două mânere, de fapt, de la niște lăzi vechi în care se păstra mălaiul și făina, pe care le-a aruncat tata din magazie, înlocuindu-le cu altele noi lucrate chiar de mâinile lui
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
Cobora pe frânghii celeste În visul chircit că un fetus În poemul pe care tot aman să îl scriu. În rest, pe pagina zilei de azi Se văd ziduri de case în care Femeile spală și prind în cârlige de rufe Păpuși de naylon. RITRAGGO GEROGLIFICI Prospero è îl vino Precaria la tavola șu cui rotolavo Con mele d'oro. Di quel gioco și scuote la brina E îl mare și strappa l'anello di perla Dal dito con cui mi
POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370429_a_371758]
-
plătesc. Ba mai mult, mai ales copiii celor de care îngrijești, te pun să faci și alte treburi care nu-ți aparțin în contract, cu toate că și așa faci oricum mai mult decât ai stipulat în fișa postului. Să le calci rufele, să faci de mâncare pentru întreaga familie, curățenia în toată casa, exact ca o femeie de serviciu, sau mai bine spus, ca o servitoare oarecare. Alții sunt zgârciți la mâncare, îți fac socoteala și la ultimul cent. Apoi sunt cazuri
CAP. V de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369420_a_370749]
-
Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1371 din 02 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Orașul istoric, Buhuși, a ajuns să fie cârciumăresc, dughenizat, plin de cașcarabete și îngrădiri în jurul blocurilor, pentru straturi, copaci fructiferi, viță de vie, culmi cu expoziții de rufe, mai ales când se întorc acasă „italiencele”...! Răpus de jale și sărăcie, acesta-i Buhușiul cel cu o cultură furată, cu excelențe mistificate, cu o fabrică, furată și ea, orașul ciuntit, ca și statuia Fata cu ulciorul, emblemă a lui
ŞTEFAN ZAHARIA. VIAŢA, ÎN TREAPTA DE SUPERIORITATE A FIINŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369471_a_370800]
-
omenirea sporește! • Sub pojghița subțire a adevărului se strecoară mormane de minciuni transparente. Lumea pare un tot, dar nu sunt decât miliarde de segmente care stau cot la cot. • Deși au fost cucerite, drepturile se leagănă în aer ca niște rufe zdrențuite. Oare ce căutăm în Cosmos, când din toate avem din belșug pe Pămînt? • Casele vechi trebuie dărâmate pentru a se face loc celor inteligente. • Cândva. berzele aduceau copiii. Azi ei trebuie făcuți de părinții înșiși. • Legea-i una pentru
GÂNDURI REBELE (44) AFORISME (17) de HARRY ROSS în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369519_a_370848]
-
totuși se-nvârte. Nu istoria se repetă, ci erorile ei. • Totul în lumea asta are un preț. Chiar și găinațul din coteț. • Dumnezeu e primul regizor al comediei umane. • Într-o lume în care nimic nu e curat, a spăla rufele în familie e și inutil. Și păcat • Cum să caracterizezi această lume în care sublimul și absurdul conviețuiesc ca doi frați gemeni. Într-o lume unde totul se vinde și se cumpără pe bani, o conștiință face doar câțiva gologani
GÂNDURI REBELE (16) – LUMEA ÎN CARE TRĂIM de HARRY ROSS în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369615_a_370944]
-
putem merge cu toții în parc; mulțumesc celor care mi-au luat copiii și au mai făcut ceva lecții cu ei, ne-a bucurat timpul petrecut împreună cu voi! Și mulțumesc copiilor mei pentru că își fac singuri lecțiile, merg la cumpărături, întind rufe, dau cu aspiratorul, spală geamuri, fac gem de mere. Va urez să fiți niște oameni puternici, destoinici și fericiți! Nu sunt un crater selenar, nu sunt o banchiza de gheață, nu sunt lipsită de viață, frumusețe, valoare sau rațiune. Poate
DEMNITATEA UNEI FEMEI de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369693_a_371022]
-
stradă, t cam la 30 m de casa noastră. Aici mă mai trimitea mama să aduc apă de băut cu o căldare pe care putem eu să o aduc plină. Îmi amintesc câte drumuri trebuia să facă mama atunci când spăla rufele într-o albie din curte.Făcea acest lucru destul de des, deoarece iubea curățenia cu disperare, mai ales că era violoncelistă la filarmonica pe șcena căreia cântasem eu acum.Probabil că dragostea pentru muzică și talentul de la ea îl moștenisem. Mereu
JURNALUL UNUI VIOLONIST de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/353186_a_354515]