897 matches
-
Nu s-a ținut de ce spunea: a murit la Paris unde a băut șampanie bună, în companii selecte, dar nu a uitat să-și facă mămăliga pe pirostrii aduse din țară. Nu poți părăsi țara, nu poți lăsa pirostriile să ruginească la muzeu hai să râdem nițel când căutăm prea evident cinci motive pentru exil. Doar știi că omul este oaspete și călător pe acest pământ întunecat, ce fel de exil cu pașaport e acela? Provincia e placidă: și dacă are
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
se prefigura cu atât mai dificilă, cu cât angajații abia mai pridideau cu comenzile particulare, în detrimentul realizării reparațiilor impuse de profilul Atelierelor. Făcând abstracție de exagerările specifice unor ziare de stânga, o imagine de ansamblu asupra situației generale arată utilaje ruginind sub cerul liber, comenzi onorate în funcție de persoana solicitantului, în detrimentul celor ale statului, suplimentarea programului de lucru, fără o creșterea aferentă de salariu. Din cauza reflexelor târzii ale ideologiei comuniste, unele nuanțări se impun. Cu toate că retorica de partid a epocii comuniste accentua
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
de jale sunt bocetele. Militarii cântă cântece de... cătrănie. * Scena înmormântării este ultima din trilogia: Nașterea, Viața, Moartea. * În dragoste nu există reciprocitate absolută. * Unele fabule sunt... imorale. * Dacă te culci odată cu găinile, scoală-te odată cu cocoșii. * Ca să nu mai ruginească, pune sapa să prășească. * Decât să tragi mâța de coadă, mai bine trage sapa. * Cercul e o linie fără cap și fără coadă. * Pătratul e un cerc în colțuri. * Zahărul și sarea au gusturi diferite, dar roluri similare. * Urcușul e
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
De multe ori îi ziceam: Măi Nicule, mai cruță-te, las-o mai dămol, că-i pocni într-o bună dimineață și tu nu trebuie să mori că n-are cine să te înlocuiască. Ei, bravo! Ce, vrei să-mi ruginească pușca și să rămân de râsul mazetelor? Când o fi să-mi vie ceasul, tot la un copac am să mor. Și mai, mai că așa s-a întâmplat. Atins de o boală care nu iartă, el a ținut pușca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Copou, va vedea că arborii de pe marginea străzii sunt arămii, față de cei din adâncul parcurilor, Încă verzi. Poate, În momentul difuzării emisiunii stadiul va fi mai avansat, dar sensul rămâne același: În vreme ce primii se vor fi scuturat, ultimii abia vor rugini. Sunt arbori din aceeași specie, numai că primii sunt Încorsetați Între asfaltul străzii și cel al trotuarului, pe când ultimii sunt liberi. Explicația fiziologică a diferenței e simplă și câte ceva am mai discutat altă dată. Anume, planta, ca orice organism, induce
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Radiosfera”, 26 august 1996, ora 9,28 96. Restaurare sau evoluție? Ce mică e vacanța mare! Parcă mai ieri prietenul Aurel Brumă, primul care ia cunoștință de aceste tablete, Îmi arăta planul estival al Radiosferei. Acum Însă a Început să ruginească frunza din vii, iar rândunelele se pregătesc de călătorie, lăsând În urmă, vorba poetului, doar ciorile... Deci vremea să găsim un punct comun pentru toate subiectele verii. Căci, În fond, prin tendința estivală de evadare din cotidian, fizic spre locuri
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
fost un corp delict bine venit, pregătire paramilitară. Din cauza aceasta m-au luat drept șef, cap de lot. Armă după altar Într-o bună zi, vine clopotarul și mă anunță că după altar este o armă. Era un pistol turcesc, ruginit de vreme. N-a ruginit acolo. O mână criminală a voit să dea motiv de acuză dacă se află la o eventuală percheziție. Am dispus ca numaidecât să fie aruncată într-o fântână. Incidentul de la primărie Cineva a dat o
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
venit, pregătire paramilitară. Din cauza aceasta m-au luat drept șef, cap de lot. Armă după altar Într-o bună zi, vine clopotarul și mă anunță că după altar este o armă. Era un pistol turcesc, ruginit de vreme. N-a ruginit acolo. O mână criminală a voit să dea motiv de acuză dacă se află la o eventuală percheziție. Am dispus ca numaidecât să fie aruncată într-o fântână. Incidentul de la primărie Cineva a dat o grenadă în primărie de a
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
și le comande dinainte și care i-ar mai fi ajuns pentru încă zece ani de comerț cu cereale - iar ele umpleau o ladă mare. Astfel umilit, bunicul a început să treacă toate mărunțișurile în rubricile din chitanțiere. „Ca să nu ruginesc la minte“, spunea el. De fapt, își căuta un sprijin în această practică ce-i consemna declinul. În confruntarea interioară cu prăbușirea lui își căuta demnitatea. Niciodată nu se plângea de nimic, ci doar își nota cu precizie în rubricile
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
uzurii în timp. Noaptea, umiditatea intră în porii pietrelor, cristalizează acolo, îmbolnăvește piatra; dimineața, când soarele arde orașul, picăturile microscopice de apă se evaporă și lasă în pori goluri, carii, caverne minuscule. Colții de fier, de mult bătuți în marmură, ruginesc. Vin peste cariatide nori de praf, vânturi sărate, boli și ierburi abundente, serviciile de anastiloză fac radiografii ale pietrei, tubaje, analize. Pe urmă sunt avioanele cu reacție care fac să vibreze îndelung și periculos pilonii, coloanele bătrâne, fragile, anemiate. Se
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
periculos pilonii, coloanele bătrâne, fragile, anemiate. Se încearcă operații de salvare; pentru Parthenon se propun cârje, cămăși de sticlă, corsete de fier, tuburi de oțel, pansamente de lemn. Se visează la grefe, la înlocuirea în interior a colților de fier ruginiți cu colți de oțel inoxidabil. Dar Parthenonul e bolnav: de bătrânețe, de timp, de ateroscleroză. Când poveștile cu oameni - prea multe, prea vesele, prea triste, prea frumoase, prea urâte - mă plictisesc, mă gândesc la marmură, la Acropole. NOIEMBRIE ’68 1
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
îl întrebară dacă era la fel de galben ca veri ghetele lor, începu să regrete gestul făcut. și, supărat, se apucă să-l des crie, conștient fiind că-i înciudează și pe ei : da, era galben ca verighetele și nu era deloc ruginit și avea și-o piatră roșie. Părinții fier beau : trebuie să fi fost rubin ! Dănuț știa asta, dar se ferise să pronunțe „rubin“, pentru a se arăta neștiutor. De fapt, nici nu-și mai amintea cu precizie cum era piatra
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
fi fost rubin ! Dănuț știa asta, dar se ferise să pronunțe „rubin“, pentru a se arăta neștiutor. De fapt, nici nu-și mai amintea cu precizie cum era piatra, ce formă avea, așa cum nu mai știa nici dacă inelul era ruginit sau nu ; galben era, asta mai mult ca sigur. Dar cine putea ști dacă era chiar galbenul veri ghetelor ? Oricum, pentru sigu ranță, Dănuț susținuse în fața alor săi tot ce aceștia își doreau. Tatăl îi făcu puțin scan dal, că
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
sosirea trenului cu care venea ea erau doar vreo două ore, timp în care, în mare fugă, am dereticat prin casă și am dosit lucru rile care dădeau rău în peisaj (am dus într-un dulap de pe balcon un ibric ruginit din baie, cîteva borcane nasoale de sub chiuveta de la bucătărie, sticla cu apă oxigenată a maică-mii din toaleta de serviciu etc. ; am notat sîrguincios pe hîrtie toate lucrurile mutate - ce unde era -, pentru ca apoi să le pun la loc exact
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
astfel încât zise: 234 - Oare sunt eu unul cu Universul, sau el este unul cu mine? Acum nu exista în capul lui decât Universul învăluit întrun mister care ascunde multe în singurătatea lui. Trercuseră ierni, trecuseră toamne. Se topiseră multe zăpezi, ruginiseră câmpiile și-nfloriseră multe livezi de când Alin se afla pe acele meleaguri. Venise vremea să se întoarcă acasă. Soarele îi părea acum la plecare mai mare ca de obicei, iar culoarea mult mai roșiatică. În acea seară de aprilie își
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
de foarte mulți ani! Te găsesc neschimbată. Parcă pentru tine timpul sa oprit în loc. Îmi pari îngândurată. Unde te gândești? - Mă gândesc la primăverile din trecut, atunci când toate florile frumose înfloreau numai pentru tine. De atunci și până acum au ruginit multe păduri și au înflorit multe livezi dar când îmi amintesc de tine, toate se conjugă la timpul ... trecut ! Se uită în ochii lui și îl găsi tot atât de șiret ca întotdeauna amețind-o tacticos ca o vârtelniță. - Mi-ar plăce
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
ai o durere mare, mare: „Mă dor rărunchii“. Mă dor rărunchii, Monica! Seara Hotărât, s’a schimbat vremea: posomorât, frig tare și vânt ce îndoaie crengile până jos. Ții minte oțetarii cu foi ca de salcâm, dar mari. S’au ruginit, bat în roșu de apus de soare și se frâng de mijloc. După masă, am fost la D-na Roșculeț, pe tite dame vulgaire, mais intelligente; son fils a été recalé dans la session de Juin, à Sf. Sava. E
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
document, „Împuternicitul” Ion Andrei specificase, triumfător, că „La BÎrlad s-a acordat viza T (bun de tipar, n.n.) unui număr de 60 de materiale iar la Vaslui s-au controlat și avizat emisiunile stației de radioficare”. c.Î. Mitrule, ai ruginit, taică! Take Ionescu n-a existat!! Absurditățile cenzorilor abundau Într-un iureș politic de nestăvilit. Poporul cititor, nu avea voie să-și cunoască propria istorie, deoarece ticălosul partid comunist trecuse la o falsificare generală a trecutului, nerecunoscându-și decât proprii
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
m-am împrietenit din primul moment, și nu în ultimul, rând ne-am ajutat una pe cealaltă cu o doză bună de realism în atmosfera de competiție acerbă la spitalul din Londra unde ne făceam rezidențiatul (eu, românca crescută la Ruginești până la 6 ani, ea, englezoaică din nordul Angliei, crescută într-o familie care a muncit din greu pentru fiecare penny). În fața unui pahar cu vin, analizăm câteva din întrebările care mă frământă: „Oare să plec? Ce se va întâmpla cu
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
cont propriu mai curând decât la turiștii cu pachet complet la hotel de patru stele. De-a lungul călătoriilor am observat că sunt mult mai rezistentă decât majoritatea gringos și recunosc că trebuie să mulțumesc copilăriei mele în praful din Ruginești, unde mâncam orice mișca sau mișcase cu ceva timp în urmă, indiferent de supravegherea vigilentă a bunicilor. Seara, urc în autobuz, mă instalez comod în scaunul reclinabil și pornesc spre nouă aventură. În majoritatea Americii de Sud autobuzul este principalul mijloc de
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
mărindu-se cu încă doi, adică Maria și Maricica. Dacă dimineața s-a scurs cu discuții scurte și obișnuite, acum culegătorii au simțit nevoia să -și arate măiestria în cântece. Săndel aude pentru prima dată cântat de cei mari « A ruginit frunza din vii/ și rândunelele-au plecat» și privește curios la frunzele de viță și la rândunelele ce săgetau văzduhul cald cu zborul lor iute. Maria gândește cu tristețe că tot așa au zburat anii ei și întrebă: − Măi fetelor
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
care a spus că-i grenadă, și a azvârlit-o mai departe, cam la vreo zece pași, ea lovindu-se de stâlpul hambarului. Nu s-a întâmplat nimic, Dumitru s-a ridicat și a adus grenada aceea, spunând că este ruginită și din cauza asta nu a explodat. A meșterit nu știu ce la ea, ne-a spus iarăși să ne culcăm și a aruncat-o iar, dar degeaba. Eu și cu Lențâca am plecat, ea spre bucătăria de vară iar eu spre poartă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
singură. Poate că ar trebui să merg mai departe și să încerc un recital în doi sau trei. Cu R. Și P. Ce-am putea face? Un lucru care să ne servească pe toți trei. Pe mine pentru a nu rugini, pe ei pentru a nu-și pierde speranța. Marți 21 iunie 1994 - Iași Cred că este pentru prima oară în viață când încep să intuiesc adevărul. Și trebuia s-o aflu și, mai ales, trebuie s-o recunosc. Într-adevăr
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
apă. Este ceva cu formă, cu aspect, dar ceva ce nu produce, ceva sec, în sine, lipsit de valoare. Este ceva ce nu depune nici un efort pentru a-și justifica existența, ceva ce va fi uitat, părăsit, ceva ce va rugini și se va prăfui încetul cu încetul, până când cărările spre el se vor fi pierdut. Poate că nu toți actorii se nasc cu această ușurință de a-și pune în valoare, de a-și exploata sursa de inspirație. Dar disciplina
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
ornat) cu c)luți, potcoave și h)țuri - un imprimeu galben pe fond albastru-Închis. Nostim, pentru c) e scriitor și gânditor - este orice, numai bișnițar nu. Ne uit)m În grotele-mormânt și În nișele unde odinioar) erau depuse cadavrele. Acum ruginesc acolo aripi de camion, secolul XX ad)ugându-și metalul boțit la amestecul de colb al marelui Ierusalim. Poți fi absolut sigur, spune Shahar, c) profetul Ieremia a trecut pe aici. Exact pe unde st)m noi acum. În lucrarea lui
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]