10,767 matches
-
nave românești pentru că știa să o conducă, întrucât ”nici” în perioada lui Ceaușescu nu se dădeau nave sau avioane ”pe pile”. Vreau să vă spun că îmi aduc aminte cu plăcere când mă întâlneam pe Bosfor cu cele două nave rusești de aceeași mărime. Se numeau Kuzbass și Krivbass. Erau doar puțin mai mici, nava mea avea 306 metri, cele două nave rusești aveau 300 de metri. Iar nava mea era mai rapidă pentru că aveam motor Diesel, iar cele două nave
De ce nu poate fi asemuit Traian Băsescu cu Nicolae Ceaușescu () [Corola-journal/Journalistic/42876_a_44201]
-
să vă spun că îmi aduc aminte cu plăcere când mă întâlneam pe Bosfor cu cele două nave rusești de aceeași mărime. Se numeau Kuzbass și Krivbass. Erau doar puțin mai mici, nava mea avea 306 metri, cele două nave rusești aveau 300 de metri. Iar nava mea era mai rapidă pentru că aveam motor Diesel, iar cele două nave rusești erau propulsate cu turbină cu aburi. Și aveam o relație, dacă vreți, amicală cu cei doi comandanți ruși cu care aproape
De ce nu poate fi asemuit Traian Băsescu cu Nicolae Ceaușescu () [Corola-journal/Journalistic/42876_a_44201]
-
de aceeași mărime. Se numeau Kuzbass și Krivbass. Erau doar puțin mai mici, nava mea avea 306 metri, cele două nave rusești aveau 300 de metri. Iar nava mea era mai rapidă pentru că aveam motor Diesel, iar cele două nave rusești erau propulsate cu turbină cu aburi. Și aveam o relație, dacă vreți, amicală cu cei doi comandanți ruși cu care aproape mereu mă întâlneam pe Bosfor. Era cea mai mare navă a noastră și cele mai mari nave ale Uniunii
De ce nu poate fi asemuit Traian Băsescu cu Nicolae Ceaușescu () [Corola-journal/Journalistic/42876_a_44201]
-
demisia acestuia pentru faptul că a plagiat din alte opere, articole de specialitate, a declarat președintele democrat-liberalilor, Emil Boc. Acesta a ținut să precizeze că ”avem o lege a Educației extrem de performantă”, însă actualul Guvern Ponta o joacă la ”ruleta rusească”. „Cel care trebuie să-și asume răspunderea este primul ministru, Victor Ponta, pentru că a generat cea mai gravă criză din educație. Pe de-o parte, a avut două nominalizări complet neprofesioniste și pe de altă parte a lăsat educația în
Boc, despre criza din Educație: Premierul trebuie să-și asume răspunderea () [Corola-journal/Journalistic/44827_a_46152]
-
criză din educație. Pe de-o parte, a avut două nominalizări complet neprofesioniste și pe de altă parte a lăsat educația în prag de bacalaureat în interimat. Avem o Lege a Educației extrem de performantă, dar astăzi e jucată la ruleta rusească de Guvernul Ponta. Victor Ponta să-și asume public răspunderea pentru incapacitatea de a propune românilor un guvern competent. Înainte de formarea guvernului Ponta a declarat că va propune cel mai cinstit și competent guvern din istoria României. De fapt, a
Boc, despre criza din Educație: Premierul trebuie să-și asume răspunderea () [Corola-journal/Journalistic/44827_a_46152]
-
care o respect pentru efortul de a face ceva bun În acest haos, să studieze rezultatele acelei perioade și să tragă concluziile. Iar În ceea ce privește integrarea În U.E. ar face bine această Europă să ia exemplu de la Învățământul nostru și cel rusesc (și În general cel din țările estice) care a fost de când mă știu temeinic și pe care individul Își putea stabili temeinic profesia și poziția socială. Vă dau doar un exemplu: o familie cunoscută și-a trimis copilul În Anglia
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
și numărul lor a crescut, concomitent cu sarcinile ce le reveneau, ca urmare a organizării statale, s-a simțit nevoia utilizării unor căruțe mici, la care se înhămau mai mulți cai, numite "olace", așa cum se numeau și cele din cnezatele rusești. Nu este exclus ca olacul să fi fost cunoscut prin părțile noastre de pe vremea stăpânirii tătărești (1241-1352), care controla un imens teritoriu, ceea ce în mod normal solicita și un sistem rapid de comunicație. De aici, denumirile de "olăcari" și "cai
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
desfășurarea mai multor războaie pe teritoriul lor, să întrețină armatele beligerante, să presteze obligații în bani sau produse și să pună la dispoziție serviciul poștal, care de fiecare dată ajungea într-o stare deplorabilă. Așa s-a întâmplat, în timpul ocupației rusești din perioada 17 noiembrie 1806 -12 mai 1812, serviciul poștal a fost folosit pentru transporturile militare, ducându-l la o totală dezorganizare. După încheierea păcii de la București(28 mai 1812), armatele se retrag din Țările Româneăcu excepția teritoriului dintre Prut
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
să fugă. Cum drumul era pe o câmpie, trebuia înălțat. De menționat că rușii îi luaseră prizonieri pe români. Petrache s-a coborât de pe drum puțin mai în câmp, prefăcându-se că-și face nevoile. Dar cu ochii pe santinelele rusești. Când s-a întors rusul cu spatele, a și rupt-o la fugă, imediat a sărit unul după el și încă altul și tot așa. Rușii au început să tragă cu puștile automate după fugari. Când a văzut că fuge
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
a alergat și mai tare, când a văzut că se apropie de el, depăna din picioare cât îl țineau puterile, căci el credea că ceilalți vor să-l prindă pe el. Așa a scăpat de nu a ajuns în lagărul rusesc. A stat acasă ascuns aproape un an de zile. Cu o lună de zile mai înainte de terminarea războiului, Petrache s-a prezentat la unitatea militară, dar nu a mai fost trimis pe front, ci a luat parte la activități în
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
a luat parte la activități în cazarmă, căci războiul era pe sfârșite. Lucache s-a întors și el din război rănit la un umăr. Alții au rămas pentru vecie pe câmpurile de bătaie. Mulți au fost luați prizonieri în lagărele rusești, găsindu-și obștescul sfârșit. Puțini au fost cei care s-au mai întors acasă, căci unii au fost obligați să rămână să populeze satele măcinate de război în Siberia, în Taiga și în altele părți ale Imperiului Roșu. Noapte de
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
și cu câțiva nori, când în localitatea Glodenii-Gândului, pe la miezul nopții, au început să se audă rafale de puști automate. O bandă de tâlhari înarmați au luat satul de la un capăt la altul la jefuit și tâlhărit. Îmbrăcați în uniforme rusești și mascați pentru a nu fi recunoscuți, au început să-și pună în aplicare planul demult stabilit. L-au bătut și jefuit pe Ion Burdun pentru că știau că avea ceva bani din vânzarea boilor. Pe Pleșu l-au bătut și
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
necontenit între Brăila și Hotin, mergând mai mult pe partea dreaptă avăii Prutului. De aceea, până la sfârșitul secolului al XVIII lea, când tătarii au fost în cea mai mare parte izgoniți din Bugeac și, mai ales, până la 1829, când armatele rusești au eliberat Brăila, dând o lovitură puternică dominației politice și economice a Imperiului Otoman în țările Române, populația bazinului Lohan și a regiunilor înconjurătoare, a rezistat în condiții deosebit de grele. Aceasta cu atât mai mult cu cât târgul Huși din
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
apropiat de cer; dar nu în măsura în care e apropiat sfântul. În fața lui Dumnezeu nu există genii, Dumnezeu lucrând nu cu genii, ci cu oameni. GHEORGHIU-DEJ Gheorghiu-Dej a fost o maimuță revoluționară; a crezut că face și el revoluție, deși imita bolșevismul rusesc. Adică: să arestez oameni fără judecată, să-i țin indefinit în temniță, să-i pun în regim de exterminare, să-i ucid dacă vreau — asta numea el revoluție. Așa făcea Stalin. Și Dej, imitându-l, credea că e revoluționar. De
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
-i pun în regim de exterminare, să-i ucid dacă vreau — asta numea el revoluție. Așa făcea Stalin. Și Dej, imitându-l, credea că e revoluționar. De fapt, a fost o maimuță balcanică — a tiranizat poporul român la adăpostul armelor rusești. Nu? Ce originalitate are revoluția românească? Dar n are nici cea rusească originalitate... Păi știți cum am definit eu revoluția rusească? Iacobinism tătaro-mongol! Teroarea iacobină mutată în stil tătăresc la Moscova. GÂNDIRE Dumnezeu a făcut lumea și pe om; și
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
numea el revoluție. Așa făcea Stalin. Și Dej, imitându-l, credea că e revoluționar. De fapt, a fost o maimuță balcanică — a tiranizat poporul român la adăpostul armelor rusești. Nu? Ce originalitate are revoluția românească? Dar n are nici cea rusească originalitate... Păi știți cum am definit eu revoluția rusească? Iacobinism tătaro-mongol! Teroarea iacobină mutată în stil tătăresc la Moscova. GÂNDIRE Dumnezeu a făcut lumea și pe om; și cu omul a încoronat creația sa. Și l-a însărcinat să cunoască
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
-l, credea că e revoluționar. De fapt, a fost o maimuță balcanică — a tiranizat poporul român la adăpostul armelor rusești. Nu? Ce originalitate are revoluția românească? Dar n are nici cea rusească originalitate... Păi știți cum am definit eu revoluția rusească? Iacobinism tătaro-mongol! Teroarea iacobină mutată în stil tătăresc la Moscova. GÂNDIRE Dumnezeu a făcut lumea și pe om; și cu omul a încoronat creația sa. Și l-a însărcinat să cunoască lucrurile. De-acolo vine denumirea lor. — Originea primordială a
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
aer curat În voie, marea fiind pe locul al doilea datorită plajei și nisipului de care se grăbeau să se spele. Rochița de sirenă nu scăpase neobservată de Silviu și-i făcuse chiar un compliment. Parcă ești Rusalka din poveștile rusești. Creația mamei mele, atât rochia cât și fata. Au râs cu toții de răspunsul ei. Au trecut câteva zile, petreceau de dimineață până seara toți patru fie la plajă, fie colindând prin stațiunile de pe litoralul românesc. S-au cumpărat suveniruri, ilustrate
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
și eu, și fratele meu, despre care încă mai cred că a fost conceput în acele zile, ne-am hrănit din ființa ei nepusă pe hârtie toată copilăria, ascultând o pe mama vorbind despre trufe umplute cu lavandă și samovare rusești sfârâind într-o mansardă supraîncălzită, în timp ce ne hrănea cu chiftele și salată de roșii. Când, la rândul meu, am călătorit prima oară la Paris, îmi aduc aminte că am căutat obsesiv o braserie care să semene cu cea imaginată de
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
care o au oamenii ok. Angoasă. Nu vreau. Nu vreau să plâng pe stradă. Nimic de făcut. Nimic de făcut. 3. Alex. Nocturnă scrisă în coada agendei de serviciu. Featuring Ema. Șatenă Iarnă. O iarnă clasică, așa ca în poveștile rusești. Din nou singuri, eu și netul. Eu și motoarele de căutare. Am zile tâmpite, letargice și zile în care cred, în care sper că mai e ceva de făcut pentru mine. Nu sunt predictibile. Azi așa-mi suni, Ema. Cam
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
vacanțe în Provence, vara în care se născuse Alioșa, sezonul tartelor cu mure, seri cu mesele pline de clienți, de cidru și de vocalele lui Dominique, mirosul de cretă roșie, barba de trei zile a lui Ivan, poveștile cu zăpadă rusească, să cu leții cu lavandă dintre rufe, gleznele ei, incredibil de fine, prânzul pe iarbă, cu picioa rele goale, nopțile fără somn, alte nopți fără somn, cu dinți abia mijiți, cu vise povestite, împăr țite, dumicate în întuneric, cu cer
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
În legătură cu originea termenului lipovean sunt vehiculate mai multe ipoteze, iar dintre acestea două au o răspândire mai mare : 1. Ipoteza teiului. Cea mai plauzibilă interpretare îi aparține lui Chirilă F. (1993) care consideră că “termenul de lipoveni provine de la denumirea rusească a pădurii de tei (lipa) -locul unde sau așezat primii staroveri, mai întâi în Bucovina, pe pământurile mănăstirii Dragomirna”. Deci, numele de lipoveni nu e o “autodenumire” ci un etnonim dat de alții. Prin urmare, acest termen este de formație
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
anumită specializare funcțională ulițelor sau cartierelor în care acestea erau grupate: negustorii armeni vindeau lucruri orientale, sîrbii, bulgarii și lipovenii erau cultivatori sau comercianți de legume în Șesul Cacainei, al Bahluiului sau în Tătărași, negustorii ruși comercializau blănuri (pe Ulița Rusească) etc. Prin multitudinea funcțiilor economice și prin atracțiile pe care le poate oferi un mare centru urban (principalul centru cultural, de învățământ și de sănătate din Moldova), Iașul a atras în ultimii 30-40 de ani un număr mare de etnici
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
un ”Cosmos pur și sfânt, așa cum era el la începutul începuturilor” (Mircea Eliade, „Sacrul și Profanul”, Buc. 2000). Despre importanța Bisericii și a lui Dumnezeu în viața staroverilor amintește și Nicolae Iorga în lucrarea “România cum era până în 1918”: Vorbesc rusește încet, moale. Sunt lipovenii noștri, starovierții, ortodocșii credinței celei vechi. Să cetească, aceasta e norma vieții lor. Nicăieri cartea nu e mai scumpă tuturor sufletelor decât aici. Orice vechi volum masiv închide adevărul etern cu care necontenit trebuie păstrat contactul
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
batista pe care fata o purta ieșită din buzunar, la întâlnirile dintre tineri. O practică de mare amploare prenupțială, dar prezentă și la femeile căsătorite, era aceea de a cânta la întâlniri, la lucrul câmpului sau în casă, vechi cântece rusești, pe care azi le conservă numai memoria bătrânilor.” ĂIuliana B., Buletin Informativ nr. 12/2008, p.42). O zi importantă în calendarul acestor comunități o reprezintă cea a hramului bisericii. Un comitet de organizare format din doi sau trei oameni
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]