1,007 matches
-
în fraza respectivă; - timpul și spațiul alcătuiesc cele două repere de bază între care este fixat un peisaj; spațiul este marginit la cât cuprinde pivirea; deci unitatea sa de măsură este câmpul vizual; - timpul va avea unități de măsură, repere rustice: amiază, seară, vară, iarnă, etc., și nu cronologice: oră, minut, etc.; - pastelul are o fizionomie clară, însoțită de câteva linii tematice și moduri expresive; Teme: a. exaltarea în fața naturii; b. izolarea vieții câmpenești; c. seninătatea orgolioasă în fața morții, etc. - imaginile
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
originale, ca de exemplu palatul Ț�, �n apropiere de Mantua (1526-1534), de G. Româno (1492-1526), asistent al lui Rafael. Edificiul, construit �n jurul unei cur?i aproape p?trate, se �nvecineaz? cu o gr?din? �nchis? �n semicerc de arcade rustice. Ordinul doric domne?te pe toate fă?adele. La exterior, pila?trii subliniaz? un apareiaj cu bosaje rustice; spre curte, eleva?ia unui nivel se ordoneaz? �n travee ritmice cu coloane angajate, dar, ciudat, triglifele antablamentu-lui apar c?zute o
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Rafael. Edificiul, construit �n jurul unei cur?i aproape p?trate, se �nvecineaz? cu o gr?din? �nchis? �n semicerc de arcade rustice. Ordinul doric domne?te pe toate fă?adele. La exterior, pila?trii subliniaz? un apareiaj cu bosaje rustice; spre curte, eleva?ia unui nivel se ordoneaz? �n travee ritmice cu coloane angajate, dar, ciudat, triglifele antablamentu-lui apar c?zute o dat? din trei. de ser-iene, �nspre gr?din?, s�nt foarte elegante, �n timp ce �n interior anumite
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
cunoscute prin intermediul unor texte latine tehnice sau poetice de-ale lui Columella, Virgiliu sau Pliniu cel Ț�n?r, dou? tipuri de edificii se construiesc la �nceputul secolului al XVI-lea: vila suburban?, complement bucolic al palatului urban ?i vila rustic?, centru de gestionare al unui domeniu agricol. Vila Madame, construit? �n apropiere de Romă, �nce-p�nd din 1518, dup? un proiect de Rafael, inspirat de o vil? de-a lui Pliniu, măi integreaz? ?i sugestii oferite de vilele �mp?ra
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
topografia, vegeta?ia, sculptură ?i jocurile de ap? vreme de mai bine de dou? secole. Vila Medici (1485-1519), construit? dup? un proiect de G. Da Sangallo, la Poggio a Caiano, �n apropiere de Floren?a, este una dintre primele vile rustice nobile. A?ezat pe o teras? cu arcade, volumul s?u elementar de plan p?-trat se �mpodobe?te cu o singur? logie ionic? cu vederea spre domeniu. Palladio este cel care confer? un stil acestui tip, �n vilele pe
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
tere �n manieră francez?. �ntr-adev?r, Serlio, sosit �n 1540 la solicitarea lui Francisc I, public? �n 1545 c?r-?ile I ?i ÎI din manualul s?u de arhitectur? ?i lucreaz?, �n 1546, la castelul Ancy-le-Franc. Inspirat din vilele rustice vene?iene, acest edificiu pierde, �n timpul construc?iei, pitorescul bosajelor ?i transparen?a galeriei cu arcade d�nd spre curte, �n favoarea unor ordon?ri clasice, stricte ?i orizontale, cu travee ritmice c?tre curte. Tot �n 1546, se
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
pahar gol ce urmează a fi umplut; cunoașterea ar fi un conținut de învățare care ar veni să se imprime în mintea elevului, ca într-o ceară moale). Învățarea este înțeleasă după o schemă de comunicare emițător-cititor-receptor, schemă mai degrabă rustică, derivată din teoria informației a lui Claude Shannon și reactivată de uzul didactic al schemei funcțiilor limbajului a lui Roman Jakobson . "Pedagogia amprentei" este, de asemenea, o "pedagogie a ideilor clare", pentru că, în principiu, e suficient ca educatorul să explice
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
celor doi frați de a atenua, printr-un nume nume mai rar, cu rezonanță prestigioasă, și arie de răspândire urbană, "originile provinciale și ascendența țărănească a familiei lor (...). Schimbarea sau modificarea numelui pentru a-i da un aer mai puțin rustic, ba chiar unul mai "românesc" sau mai "latinesc", constituia, de altfel, un lucru destul de obișnuit în România celei de a doua jumătăți a secolului al XIX-lea"21. În ce privește opera de ficțiune, Eliade e mai puțin generos în a mărturisi
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
să se arunce la picioarele ei și, târându-se prin praf să strige: "Te iubesc! Te iubesc! Sunt al tău! Ești totul pentru mine!"". Maud știe de altfel foarte bine și că Maxime a fost crescut printre păstori, în simplitatea rustică a unui cămin de provincie, respectând preceptele religiei catolice. El visează să ia de soție o tânără neprefăcută, neprihănită, credincioasă și castă... așa cum Maud nu mai este de multă vreme. Tânăra femeie avea încă floarea fecioriei. Însă era antrenată de
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
în munți, ducînd o viață rudimentară și precară și dedicîndu-se exclusiv unor activități pastorale. Ca atare, românii, atît cei din Imperiul Bizantin (din Peninsula Balcanică), cît și cei din nordul imperiului (de la Dunăre și Carpați), rămași numai la nivelul vieții rustice și al transhumanței, nu au mai păstrat conștiința superiorității, gloria Romei fiindu-le îndepărtată și inaccesibilă. Apoi, lipsa de organizare și de unitate a avut drept consecință lipsa unor aspirații și unor acțiuni de afirmare pe scena istoriei. Aflați mereu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
amestecul în chestiunile de limbă. În secolul al XX-lea, literatura europeană occidentală se caracteriza printr-o receptare pronunțată a problematicii filozofice, însă, în cazul literaturii române, s-au manifestat, uneori confruntîndu-se, două direcții distincte: una tradiționalistă, orientată spre viața rustică și valorificarea limbii populare, și una modernistă, avînd în atenție viața citadină, cu antrenarea unei limbi bogate în împrumuturi neologice. În aceste condiții, tendința reprezentată de Curentul istoric-popular în limba literară s-a întîlnit cu tematica tradiționalist-țărănească a literaturii, încît
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
vorbirii de la sat (uneori chiar din satul natal al celui care scria). Spre deosebire de rentierii secolului al XIX-lea însă, care au cîntat țăranul fără să-l cunoască, scriitorii veacului al XX-lea care au manifestat orientarea spre subiecte din mediul rustic au fost atenți la condiția și la viața țăranului, încît nu l-au mai idealizat inutil, iar mijloacele lingvistice folosite au reflectat și o anumită transformare a vorbirii prin pătrunderea elementelor înnoitoare de la nivelul culturii de erudiție. Spre deosebire de lumea civilizată
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
bunăvoință, ecourile mi s-au părut cu rezonanță amplificată. "Originalitatea textelor lui Nicolae Busuioc constă în aceea că, în cadrul întâlnirilor de la Pavilion, întreține discuția într-o ambianță parcă mereu sub ecoul vechilor academii (și Akademos și Hekademos aveau un sanctuar rustic). Dacă va avea zile Pavilionul s-ar putea să însemne nu numai o idee ci și o realitate perenă. Cartea este un text elaborat personal și impersonal, în același timp. Excursul este erudit, el asociază adesea întâlnirile de la Academie cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
anume Alexandru Lefteriu, subadministrator un evreu adus de Panu din Iași, numit Leon Fainsilber.* Asta erea vineri; pentru duminică punem la cale un dejun la „Tăiere“, adică la Abator. Acum era sezonul. Panu, însă, făcea obiecții: nu-i plăceau lucrurile rustice și populare, erea amatorul restaurantului francez și al serviciului elegant. La Abatorul vechi de la Colentina erea în septembrie petrecere: acolo se mânca vestitul ficat de bivol și tot atât de vestitele frigărui amestecate cu ficat, rinichi, mușchi etc. Într-o frumoasă duminică
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
carne. Mese în toate părțile, pe farfurii de lemn hălci mari de ficat negru de bivol și frigărui, rinichi și altă cărnărie. Totul e primitiv și puțin atrăgător. Caragiale adora aceste spectacole populare și aceste 78 bucureștii de altădată dejunuri rustice; Panu însă nu le putea suferi. Dezgustat de spectacolul ce-l avea înainte, declară că nu poate rămâne căci i se întoarce stomacul. De aceea se urcă în birjă și porni repede în oraș, spre a dejuna la Capșa sau
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
mă atace vreun câine, să mă lase puterile, să... Dar îmi împlinisem un vis. BÂRA, BOGHICEA - 2005 După întâlnirea cu George în fața episcopiei, am luat-o spre Luțca, Sagna, Bâra, apoi Boghicea. El dorea o căruță care să accentueze aspectul rustic al casei de vacanță și auzise că pe acolo, (la Boghicea, mai exact) putea găsi meșteri pricepuți la adaptarea artizanală a clasicelor vehicule rurale. Chiar pe podul peste Siret mi-a sunat telefonul; mă gândeam că directorul sau altcineva n-
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
petrecăreții, în frunte cu Cristi și orchestra, cu instrumentele la braț, au luat-o la fugă spre salon să se adăpostească, râzând în hohote. Uneori nici nu întrerupeau melodia, o cântau așa, alergând, spre deliciul publicului. Un loc aproape magic, rustic, dar elegant deopo- trivă, rupt de nebunia și agitația centrului. Al doilea local, purtând și numele patronului, se afla pe strada Matei Millo, în spatele Palatului Telefoanelor, faimosul zgârie-nori terminat doar cu câțiva ani în urmă, cea mai înaltă și totodată
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
unul cu celălalt (În afara apartenenței lor la cultura apuseană), România le apare ca o țară doar parțial integrată civilizației europene, o țară de margine, cu un fond Încă pronunțat de primitivism, amalgam ciudat de viață modernă citadină și de supraviețuiri rustice. La București, remarcă amuzat Paul Morand, circulă de-a valma automobile Ford și care cu boi. Nici vorbă de „micul Paris“! Olivia Manning Îi vede pe bucureșteni drept un fel de țărani, unii dintre ei țărani autentici, alții Îmbrăcați În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
secol, deciși să se lepede de formulele străine și să pună În evidență peisajul și sufletul românesc. În arhitectură, clădirilor de tip parizian ale sfârșitului de secol XIX li se contrapune un „stil românesc“ (Înglobând elemente și motive ale arhitecturii rustice tradiționale), variantă sui-generis de art nouveau, promovată de arhitectul Ion Mincu (1852-1912) și de discipolii lui. Tendința aceasta continuă În perioada interbelică, chiar dacă se exprimă și puncte de vedere opuse, Într-o cultură românească tot mai bogată și complexă.<endnote
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
în stradă, etalând colecții din pivnițele château-urilor din regiune. Sunt și mulți turiști veniți la Sărbătoarea Vinului, care va începe la sfârșitul lunii. Au sosit mai devreme, probabil pentru a se acomoda mai bine și a prinde locuri la excursiile rustice organizate cu acest prilej. „E o nebunie ce se întâmplă la Bordeaux în acele zile, orașul e invadat de turiști, ne spune Katrin Oebel, din stafful organizatoric francez. Sosesc tocmai din America, Japonia, Coreea de Sud clienți vechi, degustători cu experiență, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Il produit du vin, mais aussi des images, des architectures, du rêve et des livres... - citez din programul distribuit de organizatori. Primăria orașului Bordeaux oferă azi, pentru scriitorii din Expresul Literar, o excursie în inima regiunii Aquitaine. Naturile mai puțin rustice pot rămâne în oraș. Majoritatea colegilor - lucru previzibil - aleg escapada în țara lui Bacchus. Plecăm de la Novotel, îmbarcându-ne într-un autocar, împreună cu Michel Pierre, Alexa (translatoarea de la librăria Mollat), Katrin și cu alte persoane din stafful francez. Cei de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
un recital poetic ad-hoc, că doar n-o să ne consumăm timpul doar cu mâncatul și plimbatul în jurul vilei, se cuvine să ne mai și asumăm - barem și pentru propria distracție - rolul de scriitori. Drept scenă sau soclu servește un atelaj rustic, cu oiștea în pământ, pe care se succed poeții, rostind ce le trece prin cap în materie de poezie, în limbile lor materne. Traducerea lipsește, dar nici nu e nevoie de ea. Toate sunt suplinite de vinul și de bună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
reconstituit, și această ambianță lustruită îți amintește că participi la o înscenare. Urc într-un turn să contemplu împrejurimile: râulețul Nogat, cârdurile de gâște, pașnicele căsuțe țărănești de pe celălalt mal, șoseaua flancată de carpeni și câte mai implică un peisaj rustic, desolemnizat, plasează castelul în derizoriu, cu întreg trecutul său fabulos, zbuciumat și sinistru. Un loc în care poți avea cel mult o aventură de weekend, pastișată după filmele horror, de duzină. Marienburgul de altădată a devenit azi un simplu orășel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
ritmul muzicii, o impiegată de stație. Putem coborî din tren. Scriitorii dau târcoale orchestrei. Cehii, în special, sunt foarte activi. Miroslav Hule (zis și „pescarul”, pentru aerul lui frust și pentru poveștile pe care ni le-a înșirat despre zona rustică de unde provine) îl îmbrățișează pe șeful orchestrei, în rubașcă și el, cu efuziune slavă. Celălalt ceh, Pavel Verner, care ne reproșase, la Paris, că nu am convins masele din Moldova asupra beneficiilor libertății, vorbește la mobil cu Praga. Îi relatează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
țară mică, se străduiește să atragă atenția oaspeților străini asupra nestematelor identității locale. Cunosc modelul. Dar este parcă mai benign și mai simpatic la Tallin decât la Chișinău, unde e mult mai greu să ascunzi „gropile” din caldarâmul statalității, iar rusticul are iz de bălegar. VITALIE CIOBANU: Presupun că întâlnirea cu președintele Lennart Meri, scriitor și el, la reședința prezidențială, a fost gândită ca o nestemată a sejurului nostru, așa cum se obișnuiește în țările mai mici sau mai mari, dar aveam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]