774 matches
-
ruteniatului. La data de 13 iulie 2013 a participat la lucrările celui de al XII-lea Congres mondial a rutenilor în Ujhorod, unde a declarat că este dispus să ridice personal, în cadrul Consiliului Suprem a Ucrainei, problema de recunoaștere a rutenilor ca naționalitate. [Sursa: http://goloskarpat.info/blog/suspilstvo/30050.html] Căsătorit, educă doi copii — o fiică și un fiu
Ivan Bușko () [Corola-website/Science/330187_a_331516]
-
Spania (aproximativ 80% din veniturile orașului la începutul anului secolul al XVII-lea proveneau din comerțul cu cereale). Acesta a fost, de asemenea, o perioadă de toleranță religioasă datorită Confederației de la Varșovia (1573). Polonia era un stat multinațional (cu polonezi, ruteni, evrei, germani, italieni, olandezi, flamanzi, armeni, scoției, bohemiani, tătari) și multireligios (romano-catolici, ortodocși, greco-catolici, reformați, luterani, musulmani, Frația poloneză, husiți și mulți alții). Toate aceste națiuni au contribuit la crearea unei diversități excepționale în arhitectura și sculptura manieristă a Polonia
Arhitectura și sculptura manieristă în Polonia () [Corola-website/Science/329220_a_330549]
-
și membru al Partidului Conservator Autonomist Român din Bucovina, a început cariera politică în 1862 ca deputat pentru moșierimea mare, de la 1870 pentru județul Vijnița în Dieta Bucovinei, unde a fost reales periodic de populația locală de români, huțuli și ruteni pâna la moartea sa. 1863 a fost cofondator, ulterior membru de onoare și susținător al societății românești Junimea. La data de 24 februarie 1867 a preluat, ca și tatăl său înainte, mandatul în Camera Superioară (Herrenhaus), la care familia a
Alexandru Wassilko de Serecki (politician) () [Corola-website/Science/328584_a_329913]
-
În ciuda afluxului de migranți încurajat sub stăpânirea austriacă, românii au continuat să rămână cel mai important grup etnic din provincie până în 1880, când ucrainenii i-au depășit în proporție de 5:4. Conform recensământului din 1880, existau 239.690 de ruteni și huțuli, adică circa 41,5% din populația regiunii, urmați de 190.005 de români, adică 33%, un procent care a rămas neschimbat până la Primul Război Mondial. Sub stăpânirea austriacă, Bucovina era o provincie relativ mixtă etnic: predominant românească în
Unirea Bucovinei cu România () [Corola-website/Science/328650_a_329979]
-
se menționa în înscrisurile din Imperiu) în nord, cu un mic număr de țărani secui, slovaci și polonezi, precum și un procent de târgoveți germani, polonezi și evrei. Recensământul din 1910 a evidențiat 800.198 de persoane, din care: 38,88% ruteni, 34,38% români, 21,24% germani (inclusiv 12,86% evrei), 4,55% polonezi, 1,31% maghiari, 0,08% slovaci, 0,02% sloveni, 0,02% italieni și câțiva croați, țigani, sârbi și turci. Românii erau încă prezenți în toate așezările din
Unirea Bucovinei cu România () [Corola-website/Science/328650_a_329979]
-
încheiat cu moartea lui Cazimir al III-lea. Gediminzii (în limba lituaniană: Gediminaičiai), predecesorii primului Jagiellonian, au fost conducătorii Lituaniei medievale cu titlul de "Marele Duce". Domeniul lor, Marele Ducat al Lituaniei, a fost locuit în principal de lituanieni și ruteni. Vladislav al II-lea, primul domnitor al dinastiei Jagiellon, și-a început domnia ca Marele Duce al Lituaniei. Apoi s-a convertit la creștinism și s-a căsătorit cu Hedviga de Anjou în vârstă de 11 de ani, a Poloniei
Dinastia Jagiellonilor () [Corola-website/Science/329382_a_330711]
-
teritoriul său să fie pierdut sau reocupat de către armatele combatante de 3 ori în intervalul 1914-1918. În apropierea Primului Război Mondial, datorită colonizărilor și imigrărilor populația Bucovinei ajunsese un mozaic etnic, format din 12 naționalități și 10 confesiuni. Conform ultimului recensământ austriac, rutenii se situau pe primul loc cu 38,38 %.. Românii mai reprezentau doar o treime (34,38%) din totalul locuitorilor, iar etnicii germani 21,24 %. Printre etnicii germani au fost socotiți și evreii, al căror procent ajunsese la 12,86 %. Românii
Editura Bucovina în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/334929_a_336258]
-
a orașelor și intelectuali ai satelor (preoți ortodocși si greco-catolici, profesori, funcționari publici). La începutul secolului al XX-lea, comunitatea ucraineană era favorizată la nivelul administrației locale. În aceeași perioadă opțiunile politice ucrainene se îndreptau spre 3 curente politice: "Bătrânii ruteni", "Tinerii ruteni" și "Radicalii". Din 1896 activa în Bucovina și Partidul Social Democrat, organizat ulterior pe secțiuni etnice (cea ucraineană a fost coordonată între 1906 și 1918 de către de Iosip Bezpalko. Sistemul politic instituit de către liderii austrieci era însă echilibrat
Editura Bucovina în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/334929_a_336258]
-
și intelectuali ai satelor (preoți ortodocși si greco-catolici, profesori, funcționari publici). La începutul secolului al XX-lea, comunitatea ucraineană era favorizată la nivelul administrației locale. În aceeași perioadă opțiunile politice ucrainene se îndreptau spre 3 curente politice: "Bătrânii ruteni", "Tinerii ruteni" și "Radicalii". Din 1896 activa în Bucovina și Partidul Social Democrat, organizat ulterior pe secțiuni etnice (cea ucraineană a fost coordonată între 1906 și 1918 de către de Iosip Bezpalko. Sistemul politic instituit de către liderii austrieci era însă echilibrat și, căuta
Editura Bucovina în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/334929_a_336258]
-
a căsătorit cu o prințesă cumană și a promis posesiunile sale din Transilvania în schimbul ajutorului militar cuman. Cumanii l-au ajutat inițiind mai multe expediții în Transilvania dar Solomon nu și-a mai recăpătat regatul. În 1070 românii, pecenegii și rutenii au participat la o expediție împotriva regelui Boleslav al Cracoviei. În 1085 Solomon cere și primește ajutorul cumanilor, românilor și rutenilor; sub comanda lui Kutesk aceștia fac un nou raid în Ungaria, bătălia finală având loc la Kisvarda/Oradea Mică
Bătălia de la Chiraleș () [Corola-website/Science/330497_a_331826]
-
inițiind mai multe expediții în Transilvania dar Solomon nu și-a mai recăpătat regatul. În 1070 românii, pecenegii și rutenii au participat la o expediție împotriva regelui Boleslav al Cracoviei. În 1085 Solomon cere și primește ajutorul cumanilor, românilor și rutenilor; sub comanda lui Kutesk aceștia fac un nou raid în Ungaria, bătălia finală având loc la Kisvarda/Oradea Mică în nord-estul Ungariei. În 1087, românii, pecenegii și cumanii (conduși de Tzelgu) alături de exilatul Solomon au participat la o mare invazie
Bătălia de la Chiraleș () [Corola-website/Science/330497_a_331826]
-
de Societatea Academică Junimea. Societatea, căreia i s-a dat un nume vechi al Bucovinei, a fost înființată la 22 decembrie 1875, la nou-creata Universitate din Cernăuți. În același timp, organizațiile similare au fost înființate de către studenții germani, polonezi și ruteni ca grupuri pan-naționale. Inițiatorul Arboroasei, Teodor V. Ștefanelli, a fost membru al societății "România Jună" și a folosit statutul acelui grup ca un model pentru noua organizație. Scopul său declarat a fost de a îmbunătăți simțirea patriotică, literară și
Arboroasa () [Corola-website/Science/334355_a_335684]
-
reprezentat începutul urii dintre cei doi frați Movilă. Ura Elisabetei, începuse mai devreme, pe vremea când a fost ținută ostatecă la Camenița, printre ciumați. La 25 mai 1603, în cetatea Sucevei are loc căsătoria fiicei lor Chiajna cu Mihai Wiszowiecki, rutean ortodox, unul dintre cei mai mari magnați ai Poloniei, Iar în urma acestei căsătorii, regele Poloniei a trimis doi delegați, un arhiepiscop și castelanul de Liov, la Ustie pentru a cerceta disputa dintre ostașii lui Simion și Ieremia. Delegații hotărăsc că
Elisabeta Movilă () [Corola-website/Science/335667_a_336996]
-
târziu emigrând și în alte zone ale regatului. Astfel, au apărut comunități în Voivodina, Crișana și în orașul Nădlac. După înfrângerea Ungariei în Primul Război Mondial și semnarea tratatului de la Trianon partea nordică a Ungariei (populată majoritar de slovaci și ruteni) a fost alipită Cehoslovaciei. Cu toate că partea sudică a Slovaciei era majoritar maghiară, 399.176 (5%) de slovaci rămăseseră în afara graniței, în Ungaria, conform recensământului din 2001. După al Doilea Război Mondial a avut loc un schimb de populație între Ungaria
Slovacii din Ungaria () [Corola-website/Science/332770_a_334099]
-
Vámosújfalu este un sat în districtul Sárospatak, județul Borsod-Abaúj-Zemplén, Ungaria, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, sătul Vámosújfalu avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, existând și minorități de ruteni (%) și romi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind reformați (%), romano-catolici (%), greco-catolici (%) și persoane fără religie (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesionala.
Vámosújfalu, Borsod-Abaúj-Zemplén () [Corola-website/Science/332150_a_333479]
-
profesori, medici, jurnaliști, dar și persoane cu profesii precum teolog, matematician. Unii dintre candidații care deschid listele sunt actualmente deputați. Din partea FDGR candidează un subsecretar de stat, Uniunea Polonezilor din România are un candidat agent poștal, iar Uniunea Culturală a Rutenilor din România a propus printre candidați un muncitor strungar și un asistent maternal. În ceea ce privește candidații independenți la Camera Deputaților, doi sunt avocați, și anume Elena Udrea, care în prezent este și deputat, și George-Alexandru Manciu. Teodor Paleologu este profesor, iar
Alegeri parlamentare 2016: meseriile candidaților by Bogdan Bolojan () [Corola-website/Journalistic/102719_a_104011]
-
au urmat au fost unii dintre cei mai productivi ca scriitor. Începând din 1931 Olbracht a început să călătorească în mod regulat în Rutenia Subcarpatică, în partea de est a Cehoslovaciei. Regiunea, care era locuită în mare parte de țărani ruteni și de evrei, a creat o impresie profundă asupra scrierilor lui Olbracht. Experiențele sale de acolo au inspirat unele dintre cele mai bune lucrări ale sale. Cartea sa "Haiducul Nikola Șuhai", publicată în 1933, s-a inspirat de la o persoană
Ivan Olbracht () [Corola-website/Science/336264_a_337593]
-
Regiunea Transcarpatia era anexat de Cehoslovacia în urma Tratatului de la Trianon în anul 1920. Cauzele conflictului din viitor poate să fie explicate din două motive: în primul rând componența etnică era o sursă de conflict, regiunea fiind locuită mai ales de ruteni, în rândurile căruia era puternică agitația pentru dreptul de autodeterminare. O altă sursă de conflict era politica oficială a statului maghiar, care în epoca interbelică a continuat o politică externă revizionistă, a cărui scop era restabilirea integrală sau parțială a
Invazia Transcarpatiei în 1939 () [Corola-website/Science/336579_a_337908]
-
și Muncaci și în împrejurimea lor a existat și o minoritate rutenă semnificativă. Anexarea orașelor Ujhorod și Muncaci după un scurt timp a devenit o sursă de conflict între unele forțe politice din Cehoslovacia, guvernul maghiar și elita politică a rutenilor. Pentru a evita dezintegrarea statului, guvernul cehoslovac a asigurat autonomia Transcarpatiei, cu data de 9 octombrie 1938 numind un guvern autonom ruten, în fruntele cu Andrij Brodij. Însă la începutul anului 1939 era acuzat cu separatism și arestat de către autoritățile
Invazia Transcarpatiei în 1939 () [Corola-website/Science/336579_a_337908]
-
începutul anului 1939 era acuzat cu separatism și arestat de către autoritățile cehoslovace. Succesorul lui devenea Avgustin Voloșin, sub conducerea lui a început organizarea treptată a unei Transcarpatie independentă. La Hust era organizat miliția cu numele Gărziile Sich, alcătuit din voluntari ruteni, sub conducerea politicianului social-democrat Dmitro Ivanovich Klimpus. După un scurt timp, miliția a devenit armata de facto oficială a regiunii autonome. La 6 ianuarie 1939 o unitate militară cehoslovacă sub conducerea generalului Lev Prchala a pornit un atac împotriva orașului
Invazia Transcarpatiei în 1939 () [Corola-website/Science/336579_a_337908]
-
martie 1939 o grupare politică s slovacilor, în fruntele cu Jozef Tiso a proclamat independența Slovaciei. Ca un răspuns, guvernul lui Voloșin tot a proclamat independența Transcarpatiei, declarând pe orașul Hust ca sediu a statului nou-create. În același timp, militanții ruteni au atacat garnizonul cehoslovac la Hust, care mai înainte a refuzat să retrage din oraș. Ca un rezultat al incidentului, mai mulți militanți au fost uciși, iar ostașii cehoslovaci au asigurat - temporar - pozițiile lor în Hust. La 15 martie dimineață
Invazia Transcarpatiei în 1939 () [Corola-website/Science/336579_a_337908]
-
iar cel din Beregszász a pornit ofensiva în direcția orașului Seleușu Mare ("Nagyszőlős"), iar după atingerea obiectivului a trebuit să continuă ofensiva în valea Tisei, până la Frasin. Grupurile din Munkács și Beregszász au atins scopul chiar în același zi, militanții ruteni au retras după lupte sporadice. În paralel, grupul din Ungvár a complicat în lupte violente cu armata regulară cehoslovace lângă satul Domaninci ("Alsódomonya", astăzi se constituie un cartier al orașului Ujhorod) și înaintarea lui a fost încetat. La 16 martie
Invazia Transcarpatiei în 1939 () [Corola-website/Science/336579_a_337908]
-
extindă domeniul către vest, cucerind și ei unele din teritoriile care în trecut făcuseră parte din Rutenia Kieveană. Țaratul moscovit și Lituania fuseseră implicate într-o serie de conflicte de la domnia lui Gediminas, care a înfrânt o coaliție de voievozi ruteni în și a cucerit Kievul, fosta capitală a Ruteniei Kievene. Până la jumătatea secolului al XIV-lea, Lituania s-a extins absorbind Cernigăul și Severia. Algirdas, urmașul lui Gediminas, a făcut o alianță cu Marele Cnezat al Tverului și a efectuat
Războaiele Ruso-Lituaniene () [Corola-website/Science/335842_a_337171]
-
care Homel rămânea sub controlul regelui, în timp ce Moscova păstra Sebej și Zavoloce. În 1547, Marele Cnezat al Moscovei s-a proclamat oficial Țaratul Rusiei, cu Ivan al IV-lea încoronat ca țar și „domnitor a toată . Strângerea tuturor teritoriilor fostei Rutenii Kievene locuite de slavi răsăriteni a devenit politică oficială a statului rus. Următorul război poate fi văzut ca parte a sau a mai amplului Război Livonian, întrucât a implicat mare parte a puterilor din preajma Mării Baltice. În timpul domniei lui Sigismund al
Războaiele Ruso-Lituaniene () [Corola-website/Science/335842_a_337171]