2,974 matches
-
Diasporei Unioniste din 25-26 martie 2016 Iacob Cazacu-Istrati - Soarta se teme de cei viteji, iar pe cei lași îi calcă în picioare UNIREA CEA MARE De Nicholas Andronesco Între Cer și Pământ Între ploi și vânt Semințe Flori și fructe Sâmburi și cânt Tradiții și legi Cunoașteri Și nașteri Citește mai mult Aderați la WRF-FRP worldwideromanianforum@gmail.comCongresul Diasporei Unioniste din 25-26 martie 2016 Iacob Cazacu-Istrati- Soarta se teme de cei viteji, iar pe cei lași îi calcă în picioareUNIREA CEA
IACOB CAZACU ISTRATI [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
-i trist. Să mă iert de uitare, să accept că sunt viu. Să strivesc ce mă doare și ce-am fost iar să fiu! - Ce vrei tu nu găsești nicăieri pe pământ Trebuie-ntâi să-l sădești ca pe-un sâmbure sfânt În al inimii lut, și să-l lași a-nflori... Să nu ceri împrumut ce nu poți dărui! ¤¤¤¤ La margine de viață Lunatic dans în muguri de alun Când ochii tăi mirați îngână Luna, În lacrima unui blestem nebun
LĂSÂND IUBIREA SĂ CUVÂNTE... de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379577_a_380906]
-
vremii, să ni-i ... VIII. ALTÎNCOTRO, de Dora Pascu, publicat în Ediția nr. 2111 din 11 octombrie 2016. Am să-ncerc să număr strugurii din vie, boaba-i fermecată cu licori bețive, dulce, colorată, mică, străvezie, cu arome grele în sâmburi captive. Captive în suflet țin visele mele dar le mai dau drumul, le mai las să zboare, să se-nalțe-n ceruri, să numere stele, să mângâie luna, să-l culce pe soare. Soarele să-mi pună culori măiestrite peste
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
ne provoace, cum că lumea veche e tot Românie. Românie suntem și-aici și-n ... Citește mai mult Am să-ncerc să număr strugurii din vie,boaba-i fermecată cu licori bețive,dulce, colorată, mică, străvezie,cu arome grele în sâmburi captive.Captive în suflet țin visele meledar le mai dau drumul, le mai las să zboare,să se-nalțe-n ceruri, să numere stele,să mângâie luna, să-l culce pe soare.Soarele să-mi pună culori măiestritepeste întreg anostul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
ani, după care tăcu pentru eternitate, fără speranță, suflet chinuit în focul veșnic și mistuitor din iadul creștin. „ LASCIATE OGNI SPERANZA, VOI CH'INTRATE ! „ EPILOG : Desigur, dacă în povestea noastră (în fapt povestea creștinului Popică Mardeiaș) ar exista un singur-singurel sâmbure de adevăr, vorbele lui Dante Alighieri ar trebui reconfigurate astfel : „ LĂSAȚI ORICE SPERANȚĂ ÎN ASTRAL, VOI, CEI CARE INTRAȚI ÎN VIAȚĂ ! „ Și totuși, haideți să visăm puțin și să gândim metafizic. Închipuiți-vă că trupul vostru este un vas pentru
LĂSAŢI ORICE SPERANŢĂ ÎN ASTRAL, VOI, CEI CARE INTRAŢI ÎN VIAŢĂ ! de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381407_a_382736]
-
Poezie > Credință > ALTÎNCOTRO Autor: Dora Păscu Publicat în: Ediția nr. 2111 din 11 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Am să-ncerc să număr strugurii din vie, boaba-i fermecata cu licori bețive, dulce, colorată, mica, străvezie, cu arome grele în sâmburi captive. Captive în suflet țin visele mele dar le mai dau drumul, le mai las să zboare, să se-nalțe-n ceruri, să numere stele, să mângâie luna, să-l culce pe soare. Soarele să-mi pună culori măiestrite peste
ALTÎNCOTRO de DORA PASCU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380930_a_382259]
-
definitiv cu răgetul inferior al instinctualizării decadente, plecând în analiza curentă de la faptul că axiologia timpului porno-istoric ocult, pe care îl parcurgem cu atâta încrâncenare și nesiguranță, își clădește cu insistență temelia (dintr-o, bineînțeles, uriașă eroare interpretativă a esențialității sâmburelui creaționist, dar și din necesitatea insalubră din punct de vedere moral a conceperii unui nou experiment global cu grave consecințe pe plan gnoseologic și, deopotrivă, cultural, adăugăm noi, în numele așa-zisului progres colectiv obișnuit) pe solul semanticii puternic restrictive a
NOUA CONJUGARE A VERBULUI „A FI” LA TIMPUL PREZENT AL ANTIVALORII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380921_a_382250]
-
odihnește în realitate, pe care o întrepătrunde, definindu-o, iar aceasta din urmă este parte integrantă din adevăr, care îi dă de altfel forma și sensul. Aș spune deci că ipostasul ultim al realității este de fapt adevărul care e sâmburele de lumină din tot ceea ce vedem și credem! Cei prezenți tăcură privindu-se între ei analizând fiecare dintre ei cele spuse, și, după puțin timp, câțiva mai întâi iar mai apoi toți, îl aplaudară pe magistrul persan cu entuziasm. -Ați
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380854_a_382183]
-
tot cetățeni europeni și au dreptul să călătorească mai ales că ei sunt cam migratori prin naștere. Pe de altă parte, încet, încet gloata a cam început să realizeze adevărul ascuns cu grijă după un paravan din ce în ce mai transparent realizând astfel sâmburele de adevăr al fabulei care ne-a explicat cândva despre egalitatea imposibilă dintre un dulău și un cățel chiar și într-o democrație. Iar când a început gloata să se miște, niște glasuri ruginite de atâta venin și ascunse până
APĂ VIE SAU APĂ CHIOARĂ? de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374399_a_375728]
-
venit din limba greacă, din fuzionarea cuvintelor”mythos”(”poveste” sau ”legendă”) și ”logos” (”cuvânt”) nu-și mai găsește locul în fondul principal lexical actual. Legendele (care se suprapun deseori cu miturile, diferența dintre ele fiind aceea că legendele au un sâmbure de adevăr, iar miturile sunt complet imaginare) rămân din ce în ce mai mult în ”baza de date” a trecutului... Mitul și legenda, din stadiul culturii primitive și până în epoca civilizației tehnice timpurii, până când mitologia ca sistem integral este absorbită și codificată de religie
FLOAREA CĂRBUNE-” LEGENDE” SAU BALSAMUL IUBIRII LUI DRAGOBETE PRIN ÎNTOARCEREA INOROGULUI de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374597_a_375926]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > FARD Autor: Mihaela Tălpău Publicat în: Ediția nr. 1689 din 16 august 2015 Toate Articolele Autorului Numai fardul mai zâmbește în oglinda-mbătrânită Raze seci pleacă orbește peste zarea nerostită Corcodușe roase-n sâmburi îmi pun gustul la-ncercare Într-un suflet opresc dâmburi să-mi privească ochiul-soare Pui de coțofene supte îmi mai cheamă strălucirea În alb-negru pene rupte peste gard alungă firea Cred că-n raza putrezită tot mai caută-o-ndoială
FARD de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373400_a_374729]
-
Paul Surugiu, îl laurează cu laurii iubirii aprinse și-l ovaționează, iar președinții țării acesteia românești vecine cu România, ca soli ai românilor vecini cu români, l-au decorat! Toate fiind așezate la locul lor, cartea e gata de tipar. Sîmburele ei a fost semănat. Va răsări în oceanul livresc în care se mai scrie și ce nu se citește, și ce nu e cinstit, și ce nu e cult, și ce e dușmănos, o carte caligrafiată afectiv, închinată artistului romantic
PAUL SURUGIU (FUEGO). CALIGRAFIERI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373557_a_374886]
-
sub povara pantofului.) Plânge. Cântă a durere. (Apasă mai tare.) Când Dumnezeu a făcut mărul l-a creat și pe șarpe. Nu i-a lăsat calea liberă spre soare. Mărul a ales greșit, iar șarpele și-a dizolvat veninul în sâmburele vieții. (Ridică talpa de pe fructul strivit. Îl privește cu atenție, pe urmă se apleacă spre el și ia câteva bucăți.) S-au risipit jumătățile după cădere. Plâng după întregul de ieri, dar nu-și mai pot aduna sufletul și rătăcesc
PĂIANJENUL de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373548_a_374877]
-
acele inimii marcate cu roșu devenisem instantaneu o moleculă din aerul tău mă respirai pe furiș și-ți spuneai că-s țărmul pe care adorm valurile îndrăgostite doar o clipă am gustat miezul macilor în sabia luminii apoi am devenit sâmbure în deșertul orbilor (singurul val de care mă tem e ostatic) Referință Bibliografică: Ostatic / Gina Zaharia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1495, Anul V, 03 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gina Zaharia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
OSTATIC de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371579_a_372908]
-
Morții nu mint niciodată), Dan Deșliu (Lazăr de la Rusca,1949, Minerii din Maramureș, 1951, Cântec pentru legea cea mare,1949 ) , Petre Ghelmez cu poezia cotidianului, Augustin Buzura ( Absenții, Fetele tăcerii), Dumitru Popescu (Pentru cel ales, Un om în Agora, Gustul sîmburelui ),Nicolae Breban, D.R.Popescu (Zilele săptămânii, Vara oltenilor, Somnul Pământului ), Eugen Jebeleanu, Demostene Botez, Virgil Teodorescu, Nicolae Tăutu, Zaharia Stancu etc. Lista este lungă, dar, mă opresc cu exemplele. În acest context, criticii, foiletoniștii, cronicarii de carte, dar și de
CONTEXTUL ISTORIC DETERMINĂ, ACCIDENTAL, VALOAREA ARTISTICĂ, SAU FALSUL DESTIN AL OPEREI DE ARTĂ, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1316 din 08 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371531_a_372860]
-
UMBRELOR, pe 12 mai 2013, în satul natal, Bologa, jud. CLUJ. Unul dintre consătenii săi, domnul profesor Liviu Negru, făcând referire la cinstea de a fi contemporan cu autoarea, afirma, pe bună dreptate, că „la Bologa, Dumnezeu a semănat un sâmbure de geniu!” Romanul „SURÂSUL UMBRELOR” nu este altceva decât o minunată frescă a satului ardelean la început de secol XX, pe care eleva dintr-a XII-a a Liceului teoretic „Octavian Goga” din Huedin, îl scrie în memoria tatălui ei
„SURÂSUL UMBRELOR” – UN ROMAN CARE MERITĂ CITIT! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 873 din 22 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/374896_a_376225]
-
cânta la fluier, a bea ceva apă plată cu lămâie sau a se mișca nițel. Chiar și în acele momente, în mintea sa ideile se aliniază, intrând în făgașurile lor firești, curățate de straturile de suprafață, până când rămâne doar un sâmbure cu miez. Dar să revenim la... viitor. Cum arată lumea privită prin ochii unui om așa de înțelept? Surprinzător de normală, serenă, chiar dacă e în continuă mișcare, pozitivă în ciuda evenimentelor bulversante la care asistăm mai ales acum. După părerea sa
LUMEA VĂZUTĂ DE GALTUNG de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374993_a_376322]
-
Trăind în lumea profană s-a îndepărtat de lumea Sacrului, pentru că a trăi cu adevărat iubirea necondiționată, trebuie să ajungi să trăiești dincolo de bine și de rău, trebuie să aprinzi flacăra divină, să o simți că a încolțit ca un sâmbure în suflet. Aceste sunt simțurile sincerității intrinsece unde omul este singur cu Dumnezeu, apropiindu-se de Paradisul Ființei. Orice om vrea să-și cunoască propria fericire, prin simțuri și prin intuiție, ajungând la iubirea necondiționată, adică regăsindu-și Paradisul Pierdut
DESPRE POEZIA CUANTICĂ ȘI POEZIA METAFIZICĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375058_a_376387]
-
sunt de literatură, restul fiind cărți de știință. Florentin Smarandache a fost un răzvrătit, mereu nemulțumit de el, de viață, de toate câte se petreceau în jurul lui; în societate ! Toate lucrurile pentru el erau pe dos. În el încolțise un sâmbure de paradox. Despre Fl. Smarandache e greu să vorbești, că nu știi despre ce să vorbești. Să vorbești despre literatură și artă, trebuie evidențiat meritul lui de fondator al cu- rentului de avangardă numit paradoxism, ca un protest împotriva totalitarismului
FLORENTIN SMARANDACHE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373809_a_375138]
-
-s frumoasî, tinericî!/ Dar am păr alb în cap,/ Nu știu de el cum sî scap!/” Strigătură: „Măi bădie, banii tăi/ Dăți-i bre pi la nepoți/ Sî ti pomenească toți,/ Nu fi cu fetili hoț...!/” Cântecele tale poartă în sâmburele povestei note personale? Toate! Iată, trecând printr-o problemă de sănătate s-a născut cântecul „Tot pe lume-i trecător!: „Spre înaltu’ cerului/ Strig la Maica Domnului/ Să se roage pentru mine/ Să-mi dea Dumnezeu zile,/ C-așa-i
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
cu urechea! Era un prieten al prea multor prieteni, poate și un prieten al neprietenilor, un tip de întristați care omorau supărarea închipuită cu drăgălașa veselie scurtă, fără frâu. Cine, însă, știa că Aurelian Andreescu era ros ca fructul, de la sâmbure, de ultima boală, utima decepție, ultimul secret, ultimul strop... Avea un glas sfânt de cântec, un haz sfânt, o răbdare sfântă și nu se dădea pe față la public de cât era de bolnav. Franc, artistul ieșea în scenă ca
AURELIAN ANDREESCU. PRINŢUL UNEI GENERAŢII CU LUCEFERI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374037_a_375366]
-
m-a repezit la urmă, hai să ne roim, că nu prea mai e rost aici de cireșe! Într-adevăr, paznicii convoiului tăbărâseră pe bieții noștri cireși, îi ciopârțiseră, își înfundau sacii pentru provizii, unii se hârjoneau, țintindu-se cu sâmburi lansați printre degete. La un moment dat, un Feldwebel înalt, o adevărată gorilă, se apropiase de noi cu pași largi, fulgerele în formă de S îi străluceau pe guler. Ținea în palma lată o grămăjoară de fructe alb-roșietice, pe care
LA CIREŞI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374001_a_375330]
-
obez din cale afară, cu fălcile răsfrânte peste gulerul tunicii negre. Se afla într-o încăpere a clădirii fermei, în fața unei mese, cu o grămadă impresionantă de cireșe înainte, vâra în gură câte din ele apuca într-o mână, iar sâmburii îi scuipa împrejurul său cu cadența unei arme cu repetiție. L-am poreclit Porcul. Ăsta spion?... m-a studiat Porcul cu ochii săi mici, îngropați în grăsime. Da, Herr Kapitän, vorbeau în scoțiană, că mai fusese unul, dar a dispărut
LA CIREŞI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374001_a_375330]
-
aforism înseamnă un grăunte de filozofie; - aforism înseamnă limpezime de cristal; - aforism înseamnă o concizie care spune multe; - aforism înseamnă cultură; - aforism înseamnă știința vieții; - aforism înseamnă dragoste pentru oameni; - aforism înseamnă poezie; - aforism înseamnă chintesența prozei; - aforism înseamnă un sâmbure de roman; - aforism înseamnă sensibilitate; - aforism înseamnă talent indubitabil; - aforism înseamnă originalitate; - aforism înseamnă frumusețe. În final, am mai privit o dată cartea și mi-am zis ca un bătrân cugetător care are o revelație: Alexandra Mihalache este ea însăși o
O DEFINIŢIE AFORISTICĂ de MIHAI FRUNZĂ în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375507_a_376836]
-
și astfel, mi s-a scurtat timpul răstignirii așteptând confirmarea că ceea ce scriu poate trezi interesul clectorilor. Așa am putut merge pe urma unor semene ale confirmării cititorilor că s-ar putea alege din scrierile semnate de mine cu un sâmbure de înțeles al vieții. Și nu în ultimul rând merită amintirea și recunoștința mea câteva personalități culturale care au suflat aerul benefic pentru a-mi întinde aripile spre zborul mult visat. Un gând înflorit frumos îl amintește pe directorul prestigioasei
PRIVIRI RETROSPECTIVE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375547_a_376876]