1,873 matches
-
iar mirelui îi pune pe cap o pălărie. Mireasa aruncă “buchetul miresei” peste cap, iar fata care îl prinde, urmează să se căsătorească. Sârba gospodinei: După dezgătire, fosta mireasă conduce o sârbă de data aceasta cu batic pe cap. La sârbă se prind și noii miri, și nuntașii. Este ultimul dans cu care se încheie nunta. (Cavalerii de onoare sunt fiii autoarei - Radu și Gelu) Superstiții legate de nuntă. - După ce mireasa se suie în căruță sau mașină, ca să plece la biserică
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
ostașii i-au fost internați. Cu această operațiune militară ajunseseră sub administrație românească aproape toate teritoriile ungurești pe care România le revendica. Numai în privința Banatului mai existau anumite discuții: în Arad au sosit trupe franceze, la Timișoara mai întâi unele sârbe, apoi franceze, conducătorii noului stat slavon de sud dorind să se aleagă cât mai multe odată cu pământul agricol de calitate excepțională, cu întinsele zăcăminte minerale din sud și cu ramurile de industrie dezvoltate aflate în regiune. În teritoriul proaspăt cucerit
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
amiaza se organizau petreceri de către cârciumari. Aceștia construiseră din scânduri niște săli pe care le numeau „saloane”. Se tocmeau și lăutari. Intrarea în salon se făcea contra plată. Se jucau dansuri naționale păstrate din vremurile vechi: „Sultănica”, „Geambaralele”, „Brâul”, „Sârba”, „Hora”, „Ca la Breaza”, „Pandelașul”, „Ciobănașul”, etc. Exista o ordine strictă în care se desfășurau primele cinci jocuri. Primul era „Brâulețul”. Îl începeau băieții, prinși în cerc, ținând mâinile unii pe umerii celorlalți. În dreapta lor se prindeau fetele în funcție de simpatii
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
mulți nu-l puteau deprinde. De aceea avea strigături adecvate: „Hai la Brâuleț, băieți, Care vreți, care puteți, Care nu, mai rămâneți, Ca purceii la coteț.” Se mai striga: „Brâulețul pe călcâi Ca moara pe căpătâi.” Al doilea joc era „Sârba”. La acest joc fata avea voie să se prindă în dreapta băiatului pe care îl plăcea. Sârba avea și ea strigăturile ei: „Rața ici, rața colea, Rața trece Dunărea Și rățoiul după ea. Iar bobocul a rămas, Eu cu dreptul nu
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
care puteți, Care nu, mai rămâneți, Ca purceii la coteț.” Se mai striga: „Brâulețul pe călcâi Ca moara pe căpătâi.” Al doilea joc era „Sârba”. La acest joc fata avea voie să se prindă în dreapta băiatului pe care îl plăcea. Sârba avea și ea strigăturile ei: „Rața ici, rața colea, Rața trece Dunărea Și rățoiul după ea. Iar bobocul a rămas, Eu cu dreptul nu mă las!” (aici se bătea de trei ori cu piciorul drept) La sârbă erau și aceste
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
care îl plăcea. Sârba avea și ea strigăturile ei: „Rața ici, rața colea, Rața trece Dunărea Și rățoiul după ea. Iar bobocul a rămas, Eu cu dreptul nu mă las!” (aici se bătea de trei ori cu piciorul drept) La sârbă erau și aceste strigături ce opreau dansul pe loc, jucătorii trebuind să bată cu piciorul de câte ori poruncea strigătura: „Zi una la pingea, Zi două asemenea, Și cu stângul dacă vrei. Zi patru tot așa, Bate și cu dreptul
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
jucăm Breaza pe loc.” Sau: „Foaie verde, foaie lată Jucați Breaza roată - roată!” „Sultănica” era al patrulea dans. Era un joc de doi. De obicei, flăcăul, în același mod, invita la joc pe fata care se prinsese lângă el la „Sârbă”. Se striga: „Cine joacă Sultănica Of și iară of! Mâine nu face nimica Of și iară of! Două fire, două paie Of și iară of! Sultănica la bătaie Of și iară of!” Al cincilea joc era Hora Mare, care începea
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
în aer liber, aducându-și mâncare în coșuri. Și aici negustorii erau nelipsiți cu mărfurile lor, iar cârciumarii organizau bufete unde se serveau și fripturi la grătar. Pe pajiștea din fața pădurii, în acordurile tarafurilor de lăutari, tinerii întindeau hore înfocate, sârbe și alte jocuri. Toată pădurea era plină de tineret. III. 4.2 TRADIȚII DINAINTEA CRĂCIUNULUI. OBICEIURI DE CRĂCIUN ȘI DE ANUL NOU Printre obiceiurile tradiționale cele ale sărbătorilor de iarnă ocupă un loc deosebit. În ziua Sf. Andrei gospodinele pun
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
alături de alți factori prezentați pe larg în capitolul următor, înființarea consulatelor britanice din București și Iași, la început cu un statut juridic echivoc, iar mai apoi ca misiuni diplomatice propriuzise. Situația s-a complicat și mai mult odată cu izbucnirea insurecției sârbe din 1804, de care Franța nu era străină. Aceasta a împins Rusia într-o situație ambivalentă: pe de o parte, St. Petersburgul intervenea la Constantinopol pentru găsirea unei soluții de compromis pe calea concesiilor; pe de altă parte, pentru a
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
textele despre evreii antici) are aceeași origine, dar a intrat în limba română prin intermediul latinei și elinei. Denumirea evreu care a intrat în uz în limba română modernă e asemănătoare cu denumirea folosită astăzi în limbile italiană (ebreo), rusă (yevrey), sârbă, bulgară și greacă (evréos). Denumirea israelian desemnează pe cetățenii statului evreiesc modern Israel, majoritatea evrei, dar și de alte naționalități minoritare - arabi, cerkezi, armeni etc. Originea poporului evreu Poporul evreu este originar din Orientul Apropiat, îndeosebi din regiunea numită în
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
cum arată băiatul care îi cheamă și îi joacă fa ta. Se cânta de către o formație de lăutari - și chiar tarafuri - venite din satele Dagâța,Valea Ursului. Toată noaptea se cânta și se dansau jocurile învățate de la părinți și bunici - sârba, hora, corăgheasca, polca, și din când în când, așa mai stilat, câte un tangou, vals, fox trot și Cia-cia. O mare parte din tineri nu știau să joace decât jocurile populare, că cele mai deosebite erau considerat e boierești, desconsiderate
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
după cum palmele muzicanților lovesc în lemnul instrumentelor sau degetele lor smulg coardelor gemete prelungi. Mărunțelul încearcă să susțină concurența, ceea ce face ca noi, spectatorii, să nu avem decît de cîștigat. Aplaudăm, strigăm, plini de bucuria pe care noi popor al sîrbelor îndrăcite și al horelor domoale, al Ciulendrei și al Doinei o simțim în fața dansului acestui popor îndepărtat. Ne potolim cu greu și doar pentru că cineva ne atrage atenția că este aproape miezul nopții și că suntem prea zgomotoși. Muzicanții își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
bună. 25 ianuarie 2007 Să ne întoarcem privirea spre Europa Și anume, spre zona Balcanilor, foarte apropiată de noi și unde este pe cale să reizbucnească un conflict cu urmări greu de estimat. Este vorba de Kosovo. Rezolvarea problemei acestei provincii sârbe, de doar aproximativ 2 milioane de locuitori, s-a dovedit mai grea pentru marile puteri, politicieni, diplomați, organizațile internaționale etc. decât cvadratura cercului pentru matematicieni. Și nu se poate spune că nu s-au depus eforturi; s-au cheltuit miliarde
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
compromis. Rusia ar renunța la veto în Consiliul de Securitate când se va discuta Planul Ahtisaari, care prevede independența de facto a provinciei punând trei condiții: un moratoriu de doi ani în ceea ce privește aderarea Kosovo la ONU, trupe rusești în enclavele sârbe și neaderarea la NATO a Ucrainei și Georgiei. Nu știu dacă aceste condiții vor fi sau nu acceptate, dar deja Serbia s-a alarmat, lucru de altfel previzibil. Ce ne interesează pe noi Kosovo? Ne interesează, și încă foarte mult
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
acela al unui conflict armat. Drama este a sârbilor; dintr-o națiune dominantă în fosta Iugoslavie un stat federal important în această parte a Europei -, ei sunt acum în pericol să piardă și teritoriul considerat drept leagănul poporului și națiunii sârbe. Numai că acest teritoriu, numit Kosovo, este locuit în proporție de 90% de albanezi și se află la marginea țării, la granița cu Albania, și nu în centru cum sunt, de exemplu, la noi, județele Harghita și Covasna. Acest lucru
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
forțe În actul de decizie extrem de favorabile. Am pornit la treabă. Am gasit mai ales un primar cu tradiții culturale În familie - pe Constantin Zamfir , fiul rapsodului Costică Zamfir, șef de taraf din generația urcădeștilor de la Frumușica, autor al renumitei „Sârbă de la Deleni”, culeasa și prelucrata de Constantin Arvinte și interpretată fără egal de Angela Moldovan. - Mi-am costructurat cele mai bune intenții cu cerințele școlii pentru o informare corectă a elevilor și mai mult, În scopul formării În fiecare copil
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
discipline școlare, între care gramatica românească și stilistica. Împreună cu Dimitrie Țichindeal, Ioan Mihuț și Iosif Iorgovici, pedagogul bănățean se va antrena în lupta pentru o cauză științifică a învățământului, pentru emanciparea religioasă a românilor bănățeni și ardeleni de sub tutela Bisericii Sârbe. În perioada anilor 1830-1850, Loga a funcționat ca director al școlilor românești din Granița bănățeană. În această calitate, el s-a distins ca un bun manager al școlilor și, mai ales, ca un bun formator și îndrumător al cursurilor de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
au funcționat permanent, până la sfârșitul primei conflagrații mondiale, șase categorii de școli confesionale: romano-catolice, greco-catolice, ortodoxe, evanghelice, reformate și israelite. Acestea defineau de altfel și principalele structuri confesionale ale populației bănățene. La nivelul anului 1918, școlile confesionale ortodoxe române și sârbe reprezentau 70,5% din totalul școlilor confesionale existente în acel an. Din cele 62 de școli confesionale, 56% revenea școlilor ortodoxe române și 14% celor sârbe. Important rămâne faptul că în rețeaua școlară confesională ortodoxă, instituția de învățământ cu limba
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
structuri confesionale ale populației bănățene. La nivelul anului 1918, școlile confesionale ortodoxe române și sârbe reprezentau 70,5% din totalul școlilor confesionale existente în acel an. Din cele 62 de școli confesionale, 56% revenea școlilor ortodoxe române și 14% celor sârbe. Important rămâne faptul că în rețeaua școlară confesională ortodoxă, instituția de învățământ cu limba de predare română deținea 88,1% la nivelul anului 1918, atestând interesul sporit al românilor pentru însușirea științei de carte în limba maternă. Desfășurarea procesului de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
1923 le au adus cu ei din Bucovina, au degenerat complet și au fost înlocuite cu vaci de rasă locală, moldovenească, iar oile de rasă țurcană, aduse de la munte, au pierit de mult și în locul lor cresc oi țigăi și sârbe (cu lână roșcată) din regiunea stepică a ținutului Fălciu. Sărăcia de apă i-a obligat să renunțe la creșterea cârdurilor de gâște și a porcilor de rasă. Aceiași sărăcie de apă și abundență de colb ori glod (după anotimpă, i-
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Croitoru, Editura Humanitas. tiberiu avramescu mai 2014 Bucureștii de altădată 1885-1888 anul 1885 [ Diverse. Chestia cumulului funcțiilor publice. Partidul socialist se înființează în România; ziarul Drepturile omului. Moartea lui C.A. Rosetti. Agitarea cestiunii evreie. Expulzarea transilvănenilor din România. Războiul sârbo bulgar. Caragiali fluierat la Teatrul Național. Debutul Operei române la Teatrul Național. Apariția ziarului Epoca.] [diverse] Judecătorul de pace osândește la 500 lei amendă pe un domn Emil Mavrocordat, care pălmuise pe Nicolae Voinov pe când era ministru de Justiție. În
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Bulgarii, victorioși, înaintează acum pe toată linia. Bat pe sârbi la Pirot, bat pe sârbi la Vidin și intră în Serbia. Însă, în urma amenințării Austriei că, dacă bulgarii vor mai înainta, trupele austriace vor intra în Serbia în ajutorul trupelor sârbe, prințul Alexandru de Battenberg ordonă încetarea înaintării și începerea tratativelor de pace. Opozițiunea în contra guvernului Ion Brătianu hotărăște, în sfârșit, să se unească și să dea lupta decisivă împotriva Cabinetului. George Panu, care dirija ziarul Lupta la Iași, scrie articole
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
și consulatele legații străine: Germană, str. Polonă, 15; Engleză, str. Scaunelor, 46; Austro-Ungară, str. Italiană, 6; Belgiană, Calea Victoriei, 170; Spaniolă, str. Romană, 13; Franceză, Calea Victoriei, 192; Greacă, str. Biserica Amzei, 19; Italiană, str. Negru-Vodă; Olandeză, Calea Victoriei, 77; Rusă, Calea Victoriei, 19; Sârbă, str. Columb, 8; Turcă, str. știrbei-Vodă, 41 bis; Monaco, Calea Grivița, 53. consulate: Agenția diplomatică și consulatul general al Bulgariei, str. Stelea, 15; Consulatul Germaniei, str. știrbei-Vodă, 55; ” Angliei, str. Scaunelor, 46; ” Austro-Ungariei, str. Brezoianu, 47; ” Belgiei, Calea Văcărești, 195
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
crede că condițiunile vor fi aceleași ca și cele stabilite de Congres pentru Serbia. D. Waddington declară că, fideli principielor ce i-au inspirat până acum, plenipotențarii Franței cer ca Congresul să pună independenței române aceleași condițiuni ca și independenței sârbe. Excelența-Sa nu-și ascunde dificultățile locale ce există în România, dar, după ce a examinat matur argumentele ce se produc într-un sens sau într altul, plenipotențiarii Franței au crezut preferabil de a nu se depărta de marea regulă a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
patefon sau gramofon), sucuri și uneori ceva... tărie (pentru ei). Stăteam la masă și serveam ce avea pregătit pentru acea dată, povesteam câte toate și-apoi treceam la dans. În aceste "ceaiuri" ne învățam pașii de dans de la vals, tangou, sârbă sau horă. Cu câtă sinceritate și afecțiune ne alegeam partenerii de dans! Cu câtă sfială ne priveam și ne prindeam prietenește de mâini! Acele momente foarte îndepărtate, vor stărui încă multă vreme în mintea noastră. Prea erau încărcate de emoții
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]