1,346 matches
-
întoarceți-vă privirea spre acest pămînt verde, bun și atît de docil! Comparați marea cu pămîntul - nu găsiți oare o stranie analogie cu ceva din voi înșivă? Căci, așa cum înspăimîntătorul ocean înconjoară uscatul verde, la fel și în sufletul omului sălășluiește o insulă Tahiti, plină de pace și de bucurie, dar împresurată de toate grozăviile unei vieți numai pe jumătate cunoscute. Dumnezeu să vă aibă în pază! Nu vă aventurați prea departe de acea insulă, căci s-ar putea să nu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
la măsurarea stivelor de lemne și care ascultă de o singură voință, întocmai cum ascultă și o insectă, fie ea cît de minusculă. De aceea, cînd vă voi vorbi în amănunt de toate formele speciale de manifestare a puterii ce sălășluiește în acest monstru uriaș, cînd vă voi descrie unele din performanțele mai puțin obișnuite ale creierului său, sper că vă veți fi lepădat de scepticismul vostru întemeiat pe neștiință și că veți fi gata să mă credeți; dacă vă voi
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
răposați“. Așadar, nu te abandona focului, omule, căci riști să te întoarcă spre moarte, așa cum m-a întors pe mine însumi, o clipă. Există o înțelepciune care e suferință, există însă și o suferință care e nebunie. în sufletele unora sălășluiește un vultur ca acela din munții Catskill, care poate coborî în rîpele cele mai întunecate, dar, în același timp, poate să se înalțe din ele în zbor, pierzîndu-se în spațiile însorite. Chiar dac-ar zbura veșnic prin acele hăuri, ele
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
avea suflet ca toți oamenii, avea în schimb ceva subtil, care ținea loc de suflet, într-un fel anormal, ce-i drept. Ce anume era - argint viu sau pulbere de corn de cerb - nu se poate ști. Dar exista și sălășluia de peste șaizeci de ani în dulgherul nostru. Tocmai lucrul acela inexplicabil, acea vicleană scînteie de viață din el, îl făcea să monologheze adesea, însă doar ca o roată ce se învîrte, huruind; sau, mai degrabă, trupul lui era ca o
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
am primit invitație de la biroul de organizare a Sf. Țării să alegem într-una din ședințe o reprezentantă în Sfatul Țării. S-a ales într-o adunare destul de mare, care a avut loc în sala zemstvei guberniale pe atunci, unde sălășluiește azi actualul Inspectorat al Învățământului, o reprezentantă, D-na Dr. Alistar, pe atunci medic la spitalul Costugeni, actualmente directoarea școlii Eparhiale de fete din Chișinău. Imediat după alegeri, D-na Alistar a intrat în activitatea ei de membru chiar în
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
contestatoare. Reunind o apocalipsă și o geneză, dramaturgul subliniază coincidența și continuitatea simbolică dintre sfârșit și început, moarte și înviere, și conferă, totodată, jertfei un sens activ. Dacă descinderea Soarelui în Infern este o călătorie inițiatică în căutarea luminii ce sălășluiește în întunericul sinelui, refacerea de către sora lui, Ileana Cosânzeana, a pătimirilor lui Iisus, devine o pildă a căii de urmat spre izbăvire. Ea moare în lutul supus maculării, spre a reînvia într-o realitate incoruptibilă, a propriei esențe. Metamorfozată în
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
cei doi termeni ai opoziției se regăsesc de fapt asociați paradoxal și complex în „personajul enorm” (Grobei, Minda, Castor Ionescu, Rogulski din Don Juan, Marchievici din Amfitrion, Jiquide din Ziua și noaptea), el însuși o lume, polimorfă, tensionată, în care sălășluiesc laolaltă polaritățile forței și slăbiciunii, semnificând în fond divergența dintre aparență și esență. Poetica romanelor, stilul lor și tehnicile narative sunt indisociabile de mesajul vehiculat. Romancierul nu e în nici un caz un „stilist”, în sensul pedant al termenului, ori un
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
relanseze mersul mașinilor, glasul consilierului răsună din nou. Își dăduse cu siguranță seama că povestirea lui făcea în mod involuntar să dureze suspansul, iar asta nu era deloc ceea ce urmărea, așa că o isprăvi în câteva fraze în care nu mai sălășluia nici un mister: — Cubul din piața centrală era prima noastră bombă atomică. Iar locuitorii, prizonieri condamnați la moarte, care serveau drept cobai. Orașul fusese special construit pentru acea primă încercare... Am zburat de mai multe ori pe deasupra lui. Prizonierii ne salutau
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
și identificată) este fața ascunsă a lui Marc. Ea face ceea ce Marc nu îndrăznește să facă: plonjează în gol. Și în acest caz, verbul este semnificativ: ea nu cade (atitudine pasivă), ci plonjează (atitudine activă). Tot mesajul visului ar putea sălășlui în acest termen. Căci vidul este un simbol ambivalent: fie negativ, însemnând sterilitate (vidul existenței), fie pozitiv, însemnând potențialități (vidul poate fi umplut). Cum persoana plonjează (atitudine activă), și nu cade (atitudine pasivă), vidul are probabil o semnificație pozitivă. Postura
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
medalie are și un revers. Astfel, dacă în vis este așezată invers, ea exprimă dificultatea și obstacolele cu care se confruntă persoana, posibil după o perioadă favorabilă sau în mod neașteptat. Perlă Stând în cochilia sa la fel cum sufletul sălășluiește în trup, perla reprezintă esența ce se opune învelișului. În vis, exprimă mai ales prețiozitatea unei persoane, a unei relații, a unei situații. Desemnează caracterul de excepție pe care îl regăsim în expresia «este perlă rară». Ceea ce trăiește subiectul este
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
multe tradiții, oasele fac obiectul unui cult, pentru că sunt considerate «partea eternă» a trupului. Într-adevăr, dintre toate elementele corporale, ele sunt cel mai puțin perisabile și reprezintă, în plan material, ceea ce rămâne după moarte. Sunt deci cumva locul unde sălășluiește sufletul sau, cel puțin, echivalentul lui simbolic. În plus, oasele constituie scheletul și structura. Astfel, în vis, oasele pun în discuție bazele situației ori perenitatea acesteia. Ele oferă un caracter de profunzime mizelor actuale. Piele Instituind frontiera dintre înăuntru și
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
vetero-testamentare, ebraică și greacă. Se cuvine spus de la Început că versiunea ebraică masoretică a Vechiului Testament (de aici Înainte TM) este posterioară versiunii grecești cunoscute sub numele de Septuaginta. Abia descoperirile recente (anii ’40-’50) de la Qumran (locul unde a sălășluit, mai multe secole de-a rândul - Între sec. al III-lea Î.Hr. și anul 70 d.Hr. -, o comunitate eseniană, probabil) au scos la iveală manuscrise ebraice foarte vechi ale tuturor cărților VT, cu excepția cărții lui Esther. Dar manuscrisele
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Maraftoaia, scurtă, groasă, cu tulpanul peste gură, căci avea fața mâncată de rac. Femeile mergeau la babă să le-nvețe buruienile de leac și ca să le descânte. Dar baba făcea și alte bozgoane și drăcării căci în pod la ea sălășluia unu’ mititel. Ziceau o seamă că-l hrănește acolo cu strachina. Cum îi era obiceiul când era copilă, mama s-a dus într-o duminică la babă. Maraftoaia tocmai pleca de acasă și-i spune fetei să puie strachina cu
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
se cuvine. Felul În care Își făcea vânt Desdemona nu ținea de mișcarea Încheieturii ei Încolo și Încoace; agitația venea de undeva din adâncurile sale. Izvora din punctul acela dintre stomac și ficat unde - Îmi spusese ea Într-o zi - sălășluia Sfântul Duh. Se trăgea dintr-un loc mai adânc decât propriul ei păcat ascuns. Milton Încercă să se refugieze În spatele ziarului, dar aerul perturbat de evantai Îi foșnea foile. Forța cu care Desdemona Își făcea vânt se simțea În toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
ajuns ei, dar prea târziu, când nu mai aveau ce face, căci cei care i-au chemat nu mai erau stăpâni pe școală. Nu mai erau deloc, de fapt. Soarele se ridica din ce în ce mai mult pe bolta cerească și umbrele ce sălășluiau în curtea interioară începeau să se subțieze și să se retragă spre pereții care ne despărțeau de cei care ne-au asuprit atât timp și care ne-au controlat și ne-au programat viitorul fiecăruia dintre noi. Bănuind reacțiile celor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
care Amadeo o va avea câțiva ani mai încolo. Odată cu terminarea războiului de unificare, în tuneluri a mai rămas doar echipajul strict necesar, căci totul s-a automatizat spre sfârșitul conflictului global, și cea mai mare parte a celor care sălășluiau în subteran au ieșit la lumină. Odată cu decăderea imperiului și cu venirea la conducere a Guvernului, tunelurile au fost părăsite. Au fost întrebuințate de Guvern pentru scurt timp și apoi au fost sigilate. Unele intrări erau știute, altele nu. Cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
-tu să te ia înapoi. Mă bucur că ai rămas. Îmi pare atât de bine... Ana? Ana! Simți o tristețe imensă înaintea sa și groaza îl împietri. Știa ce se întâmplă! Sufletul ei se detașa de chipul angelic în care sălășluise până acum. Nu se poate! Se ridică în picioare panicat, îi luă capul în palme și se uită zdruncinat la ea. Îi simți totuși căldura vieții care tânjea în ea, dar sângele nu-i mai circula în vene. Pieptul nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
în încăpere stăteau undeva lângă ușă, speriați de moarte și îngroziți de ce se petrecea sub ochii lor. Corvium însuși era paralizat. Împăratul era incapacitat, dar nu de ce vedea, ci de ce auzea, pentru că în mintea sa putea auzi gândurile ființei care sălășluia în corpul ceței ce se prelingea leneșă în afară pe marginea ferestrei. L-am tras spre ușă și, apropiindu-mă de urechea sa, i-am zis ce m-a învățat Nemoh: Rază de soare din lună și sânge de om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
de încrezător și mândru! Oare ce șanse să aibă? Afară ar fi fost înconjurați de tancuri și lunetiști. Să fi lenevit încă în colegiu, ar fi însemnat să moară, în câtva timp, la ivirea Bolii Negre și a creaturii ce sălășluia înăuntrul ei, și la trecerea avionului încărcat cu cine-știe-ce pe deasupra școlii. Ajuns la cel de-al doilea nivel, am dat peste o mulțime de elevi dezorientați care se întindeau prin toate cotloanele subsolului. Cu mine! Urmați-mă! Mi-am croit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
și cineva tocmai l-ar fi lipsit de piesa de bază. Un nor de praf se ridică imediat în atmosferă și tancurile își încetară tirul nemilos. Printre dărâmături se putea ghici ceața monstruoasă a Bolii Negre și a demonului ce sălășluia în ea. Își găsea încet drum spre suprafață și zăbovea încurcată deasupra ruinelor. Se lungi de-a lungul molozului încercând să-și dea seama dacă mai avea rost să-și prelungească șederea sau dacă să-și continue drumul, pentru că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
vieții de cazarmă? — De ce să fi renunțat la meseria de ucigaș? i-o întoarce Rufus. — Tu n-ai cunoscut niciodată beția victoriei? îl întreabă Ganymedes. Ridică glasul: — Crezi oare că dragostea de glorie și dorința de a învinge nu pot sălășlui în trupul unui decăzut, cum zici tu? Rufus mârâie printre dinți: — Un criminal. Bine, criminal, acceptă Ganymedes. Arată cu degetul spre băiat: — Să înțeleg că îi apreciezi mai mult pe cei fricoși, ca la șul ăsta? Germanului nu-i vine
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
fi fost eu episcop, n-aș fi îngăduit o asemenea nesăbuință. Să fi fost eu episcopul Japoniei...” Se îmbujora ca o fetișcană de cum i se înfiripau în gând aceste cuvinte, fiindcă își dădea seama că în sufletul său încă mai sălășluiau, într-o formă schimbată, invidia și mândria lumească. În această dorință a lui de a deveni episcop delegat din partea Vaticanului cu puteri depline asupra întregii activități misionare din Japonia se regăseau, pe drept cuvânt, și ambițiile sale personale. Tatăl său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
spre tărâmuri mai înalte. Atâta vreme cât rămân în cercul strâmt al naturii, simțămintele lor sunt nespus de gingașe și de fine, însă, le e cu neputință să înțeleagă lucruri mai înalte. De aceea, nici nu-și pot închipui Dumnezeul nostru care sălășluiește într-o lume mai presus de cea a omului. — Atunci... clătină neîncrezător din cap unul dintre episcopi, credincioșii japonezi care numărau într-o vreme patru sute de mii suflete... în ce credeau? Părintele Valente răspunse încet, cu privirile pironite în pământ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
locuiește Papa era atât de strălucitor, încât oameni din Mexico nu și l-ar putea închipui. — Credeți că El Și-a dorit toate astea? clătină din cap supărat fostul călugăr. Credeți că El se află în biserici împodobite? Nicidecum. El sălășluiește... în altfel de așezări. Eu socotesc că El sălășluiește în casele sărmane ale indienilor. — Cum așa? — Așa... a fost viața Lui, răspunse fostul călugăr cu un glas plin de încredere adâncă. Apoi își coborî privirile în pământ și repetă ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Mexico nu și l-ar putea închipui. — Credeți că El Și-a dorit toate astea? clătină din cap supărat fostul călugăr. Credeți că El se află în biserici împodobite? Nicidecum. El sălășluiește... în altfel de așezări. Eu socotesc că El sălășluiește în casele sărmane ale indienilor. — Cum așa? — Așa... a fost viața Lui, răspunse fostul călugăr cu un glas plin de încredere adâncă. Apoi își coborî privirile în pământ și repetă ca pentru sine: — Așa a fost viața Lui. El n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]