6,936 matches
-
Scaramouche cu capul în jos, viața se desfășura firesc, oamenii și animalele respirau grâu, peștii își depuneau icrele în grâu, iar Căpcăunu ne pierduse definitiv pentru că noi cercetam nesăbuiți tunelurile Brăilei luminate energetic de grâul de deasupra, încât și minerii săpau fără lanterne, tăcuți, prin adâncuri. Așa și atunci, aveam să-i cunoaștem pe Titel, Virgil Țărână, Grasu, Laurențiu, Fane și pe băiatu' lu' nea Ion, cu toții din Brăila, repetenți cu toții în clasa a V-a, la același nemernic de Căpcăunu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
de nestemată, alunecată, îmbibată, îmbălsămată, neterminată. Silozurile pârâie de porumb. Dunărea geme de pești aruncându-se peste maluri împreună cu noaptea, de-a valma. Greierii cântă, ziua dă buluc cu parfumurile care s-au dus, agresiv te cuprinde amintirea ei, amintirea sapă gropi în suflete, în care-și ascund nostalgia de ochii curioși ai iernii, zgândărește simțurile cu razele ei reci, nu găsește, fir-ar să fie, nu găsește în găocile acoperite cu spuza uitării ceva vin, ideea de vin măcar, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
searbăd frumoaselor cu destin de vestală. Sacrificiul lor avea să le zeifice, pășind din viață în tărâmul inefabil al mitului, atrăgând după sine belșugul perpetuu care va fi înălțat orașul la rangul de grânar al lumii. Vasele erau monoxile, bărci săpate dintr-un singur trunchi, dar de stejar, boante la provă și la pupă, legate câte două în paralel cu alte trunchiuri de salcâm. Fiecare luntre dispunea de un capac bombat, care avea să etanșeze conținutul pe parcursul drumului fără pulbere. Sutele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
fără muncă, începură să filmeze. Dacă n-ar fi fost cârtițele și-a amintit peste ani un consilier pe patul de azil din celălalt capăt al țării, da, cârtițele îi roseseră nevasta, cârtițele i-au afânat creierii, tot cârtițele au săpat galerii între partidele Administrației locale, știindu-se faptul că Președintele Consiliului Județean, Primarul sau Prefectul, la nevoile așa de mari ale orașului, n-aveau bani nici să se urineze în centru. Neghina umană, elevii, căpușele părinților care ofereau prin stațiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
anunțând angajări, peste un ceas, pline de solicitanți, evident, tot cei din trecut, anunțul era împrumutat altor locații, după alt ceas, în aceeași zi, dispărea, ca urmare a valului de doritori de job-uri recrutați din același trecut. Și se sapă, se înalță, se dărâmă, se distruge, se astupă, se sapă din nou, se înălță iarăși, se dărâmă ca să se astupe ce se sfărâmă, zile, săptămâni, ore din zile, nopți din săptămâni, luni care nu se mai sfârșeau, pentru că timpul mucegăise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
cei din trecut, anunțul era împrumutat altor locații, după alt ceas, în aceeași zi, dispărea, ca urmare a valului de doritori de job-uri recrutați din același trecut. Și se sapă, se înalță, se dărâmă, se distruge, se astupă, se sapă din nou, se înălță iarăși, se dărâmă ca să se astupe ce se sfărâmă, zile, săptămâni, ore din zile, nopți din săptămâni, luni care nu se mai sfârșeau, pentru că timpul mucegăise, te rugai să vină ziua de salariu și ea apărea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
spera să-și regăsească zdrențele amintirii. Este foarte probabil ca în acel timp să se fi construit altul, încât nici nu mai știi unde să cauți. Dar dacă timpul lipsă a fost astupat de altul, înseamnă că cineva, cândva va săpa pe sub oraș și va găsi felia din jocul de puzzle al vremurilor. Uită însă un lucru: Va mai trăi să se găsească sau va trebui să caute altă metodă? Cu aceste gânduri, nu observă cum, la colț, cineva vindea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
problemele de fizică, precum soluțiile chimice din mojarul tinereților uitate, parc-ar fi fost trăite de altcineva da, așa trebuie să fi și fost dacă eu mă țin minte doar bătrân, citind despre mine din scrierile altora, deși eu însumi săpasem pe hârtia zilelor fiecare literă, cifrele anilor, altcineva mi le aduna pe ABAC, fiecare bilă avea esența amprentată de mine, eu îi dădusem formă și culoare, chiar dacă pe sârme majoritatea erau negre. Moșule, strigau ielele goale, înnebunitor de frumoase, vâjâind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
devenise de moluscă. Așa, ca o răzbunare a idealizării lui Mircea Eliade pentru Maitreyi lipsită total de poezie. Discipolul și-a concentrat toată forța pentru a arunca măiestrit la țintă. Fără simboluri, fără versificație, fără rimă. În vers alb, bine săpat în carnea neagră în metrul antic. Și pe foarte multe pagini. Videoproiectorul expuse pe ecranul nopții imagini în reluare. Sfârșitul venise peste început, cei ce aveau să fie eroii evenimentelor priveau fără să vadă adevărul măreței lor nimicnicii și râdeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
deși bănuiam că dintre apele negre ochii ageri ai zeilor ne privesc tăcuți, noi ne continuam propria noastră scriere de hieroglife pe zidurile de granit ale vârstelor și, crezând că sunt de granit, nu ne-a preocupat faptul că-i săpam partea dinspre trecut a lumii, partea dinspre viitor însemnând-o cu însăilări de versuri, crochiuri ale colegilor, caricaturi ale profesorilor în ipostaze obscene, cu nelipsita lor mască de lup întruchipând pe cei 42 de Judecători Divini, ei neștiind că în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
globului, cu continentele și țările epocii fiecăreia, unde era tușa mai groasă, semnifica drumul greoi al evoluției, întinsul neregulat, căutarea tulbure a identității, iar undeva, un loc mânjit, un pește înfoiat și-n care întâmplător, da, cu totul întâmplător, rugina săpase un punct în tabla capotei, ochiul peștelui, calcan zâmbi ea în care va trebui să fie, dacă nu e, îl ia mama dracului, Satelitu. Nu se mai oprea, nu voia să se oprească, îl ținea în pumni, îi lipea fruntea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
această aducere aminte decafonică: cum s-o dezgrop din memorie? Mă învârteam de colo-colo smulgându-mi părul. Nimic nu e mai anevoios decât să scoți la suprafață o ritornelă simpluță din capul invadat de o orchestră sublimă. Aveam impresia că sap sub o vilă splendidă pentru a aduce la lumina zilei ruinele unui târgușor lipsit de importanță. Această arheologie absurdă sfârși prin a mă înnebuni. Începui să gem întruna „Ține-ți gura, Pergolese!”, din ce în ce mai frenetic. Biscuit mă contempla disprețuitor. Fugii la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
la loc. O galerie pe care o lumina cu o lanternă ne înghiți de-a lungul ei. -Este ceva herculean. Cât timp i-a luat lui Olaf tunelul acesta? -Ani. -Olaf bănuia pesemne că viața îi era în pericol. Nu sapi o asemenea galerie fără un motiv întemeiat. La capătul tunelului, erau două uși. -Aceasta duce la bancă iar cealaltă în stradă. -Mi se pare rațional să începem cu banca. Am visat cu toții așa ceva: să pătrunzi în seiful unei bănci și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
vrut cu el, l-au complexat, l-au umilit ca să se sature. București, Iași, Timișoara și retur, Hidrocentrale, Editura Tehnică. întrebarea era cît mai puteau să-l țină departe de vocația sa înnăscută, politica. Uite-așa a început să-i sape, să-și adune în jur o gașcă de renegați, își dă seama Roja. Care dintre ei crezi c-a trădat cu adevărat? Nici unul dom’ Șef, poate doar Potaie, a spus-o și Piticul la radio, imediat după ce a făcut boroboața
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
o fi putut face tu, un militar avid de putere, pe care în acele clipe îl bucurau și cele mai mici recompense? Cu asta ți l-ai ridicat încă de atunci în cap pe Mortăciune, cum îndrăzneai tu să îl sapi pe el, mucosule? Și cum reușeai să scapi întotdeauna basma curată indiferent ce boacănă ai fi făcut? Asta nu puteau ei să înțeleagă. Ai vrut să fii șeful Gărzilor Patriotice, s-a rezolvat, ai vrut să fii șeful Marelui Stat
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
spunea privind la sacoșele imense de rafie pline cu boarfe, marfă de bișniță, din ce am ajuns să-mi cîștig existența, își plîngea de milă avînd înaintea ochilor ferestrele prăfuite ale autocarului Mercedes care făcea curse săptămînale în Turcia. Cine sapă groapa altuia cade singur în ea, își amintea de capcanele care i-au fost întinse, de stîncăraiele Bosforului, de vameșii care cer mită, de cozile interminabile de la frontiere, dar nici gînd c-o să se dea bătută, n-a fost și
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
școală, trebuia să fug de la vestiare spre terenul de sport. Într-o zi, mi s-a alăturat și profesorul de sport care, cu o lipsă de tact pedagogic incalificabilă, a început să țipe la mine: "Schäfer, tu nu alergi, tu sapi gropi cu picioarele. Pînă și un elefant ar alerga mai ușor decît tine. Zgomotul pe care îl faci sperie toată fauna pe o rază de trei mile împrejur!". Și a ținut-o așa încă vreo zece minute. Colegilor mei li
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
Enciclica Fides et Rațio, capitolul 4, 1998). În lumina scandalurilor din lumea corporatist... de la finele deceniului trecut, îndemnurile sfanțului p...rinte cap...ț... o semnificație crescut.... Nu arareori, a criticat tentațiile hedoniste, materialiste ale lumii contemporane, o decadent... moral... ce sap... la baza societ...ții. De aici, pledoaria pentru viața de familie, pentru educație (școal...), pentru respectul fâț... de legi, pentru datoria împlinit..., nevoia de solidaritate uman.... A fost un mare apostol al p...cii; a pledat pentru soluționarea marilor conflicte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
tăticuțu’ s-o vezi cât este de frumoasă, poate chiar azi. Au, au! Copilul se bucură cu vechile sale strigăte de fericire. Părăsind șoseaua, urmară -pe mâna stângăun drum prost amenajat, plin de praf și prin mijlocul căruia ploile verii săpaseră un șanț adânc pe care căruțele Îl ocoleau cu grijă sporită. Au trecut apoi printr-un sat răsfirat la poalele unor dealuri Înalte, cu case modeste din care doar patrucinci erau acoperite cu tablă, restul cu țiglă veche și paie
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
profesorilor și edilităților satului, la Început ca „umplutură” iar după acumulări temeinice și progrese vizibile, ca „jucător util”. Victor a Încercat mai multe variante de a aduce bani pentru noua sa familie, a făcut oale, a muncit pământul colectivului, prășind, săpând, secerând, a Înființat un atelier În care se produceau țigle, cărămizi și teracotă, dar nimic nu i-a reușit și nimic nu l-a mulțumit pe fostul jandarm. Maricuța lucra la mașina de cusut și avea destule cliente. Confecționa lenjerie
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
reprezentare metafizico-fiziologică devine frecvent una doar fiziologică, în consonanță cu „mizerabilismul“ la modă azi în rândul tinerilor autori: „icnetul se moleșește-n suspine și omul nostru cu părul vâlvoi și dorința stârnită - mijlocul ars șalele dislocate de neastâmpărul care țopăie sapă o groapă între picioarele acestui bărbat și pula în vagă erecție o va străpunge pe mama - acum își răsuflă vigoarea și o împrăștie [...]. clipoceli și strănuturi; cuvinte mototolite scârțâie - grohăind râgâind încurcându-se se descâlcesc individualizându-se organe interne încăpute
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
locuri, doar de el știute, unde ciupercile se adunau parcă la ședințele de partid. Avea vaga impresie că acele locuri tăinuite îi aparțin de drept și ar fi fost foarte supărat dacă cineva le-ar fi descoperit. Torenți proaspeți au săpat rîpe noi și drumul a devenit mai greu. Moș Bulgaru nu se gîndea decît că-i va fi greu la întoarcere, cu sacul plin de ciuperci. În pădure, soarele pătrundea greoi și o umbră deasă întuneca puțin drumul moșului. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Cînd au văzut că se înclină, fugeau ca șobolanii. S-au repezit la dom' Tiberiu, acolo era salvarea. Ce mai! Șobolanii dracului! Repede, să-i scoatem noi din rahat... Dar ce s-a înclinat, dom' Tiberiu? Cum ce? Pilonul podului. Săpase apa la bază și acum era cîș. Au furat ca în codru. Ciment, fier beton și tot felul de materiale. Erau proști cu toții și au zis că podul trebuie refăcut. Îi las în prostia lor. Chiar, dom' Tiberiu, îi lăsăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
mari surprize. Întotdeauna neplăcute. Harpagon Cîteodată încerc să analizez România de pînă la '89 și România de după această dată. S-ar putea ca unii să fie tentați să afirme că este tot România, că piesele care o compun rămîn veșnice, săpate în piatra lui Decebal și a lui Traian. Nimic mai fals decît o astfel de părere. Noi am trăit în România lozincii Agnita-Botorca, a genocidului de la Jilava și Canal, a poeziilor care se terminau cu "Pobeda spre izbîndă", a picturilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
primește după preaplinul și nu după preagolul din suflet. Viața începe și se sfârșește sub însemn. Nu este Dragoste! Uneori semnul este superficial, o amprentă epidermică, aproape insesizabilă, o polenizare în luna aprilie, puful păpădiei peste frunza de brusture, crater săpat în lumina ochilor. Doamne, ajută-mă să cuprind cu sufletul și dincolo de lăbărțarea luminii! Craterele se cicatrizează toamna, desfrunzire cu desfrunzire, până când viața devine o rană închisă, un ser vegetativ, o moarte în emisfera nordică a inimii. Viața într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]