1,048 matches
-
frecvente și evidente. Reprezentările, așa cum se știe, sunt imagini reproduse și adeseori prelucrate ale unor obiecte și fenomene care au acționat în trecut asupra analizatorilor. Dezvoltarea lor presupune creșterea elementului de generalizare. La vârsta preșcolară mică, reprezentările sunt, în general, sărace în conținut, fragmentare, lacunare, imprecise și neclare, au stabilitate slabă și individualitate redusă. Însușirile obiectelor sunt fixate parțial. Semnificativă este mai cu seamă lipsa unui echilibru între obiect și imaginea reflectată a lui. Copiii de 3 ani întâmpină dificultăți când
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
pentru noica moș Costache să nu facă nici un testament. Să nu-l înghiontească nimeni! Moare, Doamne ferește! Dumneata, ca unică soră și rudă în linie colaterală, ascendenți și descendenți neexistând, iei toată averea. Otilia rămâne afară din chestie, nu ia nimic, săraca, afară de cazul când s-ar găsi vreun titlu de creanță din partea mume-sei. Deci nici un testament. Însă, firește, trebuie ca sub nici un chip moș Costache să nu adopteze pe Otilia. Mai e și aici o primejdie: darurile în bani. Ce poți
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Stiința exactă, asta a fost pasiunea mea. N-am avut părinți... Felix îl privise totuși așa de surprins, încît Stănică simți nevoia de a mai da o îndreptățire prezenței lui acolo: - Domnule, mă uitam la Marina asta, a îmbătrînit rău,săraca. Știi că le e cam rudă dumnealor! Ai dracului oameni! G. Călinescu Să-ți fie rudă, și s-o faci servitoare. Și nici nu-ți închipui în câte familii bune, mă-nțelegi, există porcăria asta! O soră nemăritată, o mătușă
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
buni, plăci de gramofon? Știu eu niște ocazii. Orice putem să vă procurăm. Felix făcu un semn de negație cu capul. Bătrânul, întristat, coborî glasul: - Știu eu ce cauți dumneata! Avem niște domnișoare minunate, niște prințese, le-au murit părinții, săracele. Tânărul iuți pașii. Bătrânul, pierzând orice speranță, îi strigă din mijlocul curții: - Știi câți stăm noi aci? Aici sunt două sute de chiriași, așa să am eu bine, și numai un singur closet. Înfricoșat, Felix se urcă în trăsura care-l
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
deprins, dar sărea într-un picior și voia să se joace, nebănuind, he, he, ce urmăresc eu. Când era însărcinată, că am avut cu ea un copil, care n-a trăit, se juca cu păpușile. Nici n-a trăit mult săraca, la douăzeci și unu de ani a murit, numai după opt ani de căsnicie, și pe urmă am stat văduv aproape douăzeci de ani, până am luat-o pe mama Otiliei, care era și ea tot tânără, de vreo douăzeci de ani
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
noi le știm Încâlci așa. Și avem niște minți strălucite În proiecte de acest gen. Uite, v-am arătat mare bunăvoință că v-am adus-o pe Maria Vlas, dar ce să-i facem dacă are amnezie. S-ar putea, săraca, să sufere chiar mai rău și să fim nevoiți s-o internăm la psihiatrie ; vi l-am arătat și pe Iacob, cavaler al dreptății și pe Vântu, da ce să-i faci, vântu-i vânt și ia cu el tot ce
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
făcuse și uniformă, cu beretă, parc-o vede ș-acu, în iulie a fost asta și-n august s-a decretat mobilizarea... Tăticu a plecat pe front, p-ormă a murit mămica, coșcogea femeia zăcea și aiura, îi crăpase buzele, săraca, de ce fierbințeli avea... Și ea, ce să știe ea, copil de unșpe ani ? Ea se juca pe maidan, nu se îndura să vie acasă... La urmă, a văzut pe dracu, că avea grijă de frați, că sta la coadă la
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ar avea, uite-o ce se mai dă acu de ceasu morții să mă împace... Atâta că nu mai zice nimic de cinzeci de leii ăia. Poate când o fi gata cafelile, poate-atunci să-i vie și gându-ăl bun. Ei, săraca Ivona !... Zurlie, zurlie, da uite-o cum vine cu ceștile de cafea, puse pe tavă, ca la musafiri... Ba încă a mai scos, ea știe de unde, pișcoturi ! Lasă, madam Ivona, lasă ! Lasă că viu io, nu mai urca tot dumneata
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
țineți, că nici pentru ea, nici pentru dumneata asta nu poți să zici că mai e viață ! i-am zis lu madam Ioaniu. Da duceți-o la v-un azil, da duceți-o undeva ! i-am zis lu madam Ioaniu. Săraca ! făcea madam Ioaniu. Săraca ! Nu mă-ndur, că ea m-a crescut ! D-apăi io-n locu ei de mult îmi luam câmpii ! O dată când am mai venit, era Leana, spălătoreasa, și ea mi-a zis că madam Ana murise, o
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ea, nici pentru dumneata asta nu poți să zici că mai e viață ! i-am zis lu madam Ioaniu. Da duceți-o la v-un azil, da duceți-o undeva ! i-am zis lu madam Ioaniu. Săraca ! făcea madam Ioaniu. Săraca ! Nu mă-ndur, că ea m-a crescut ! D-apăi io-n locu ei de mult îmi luam câmpii ! O dată când am mai venit, era Leana, spălătoreasa, și ea mi-a zis că madam Ana murise, o îngropase, gata ! Așa că nu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
acolo ? — Ochelarii-i caut, dar-ar dracu-n ei ! Poate i-ai uitat acasă ! Sau aici, prin bucătărie ! Și adu-ți și dumneata o ceșcuță pentru cafea ! Ei, lasă, numai o gură ! Uf, ce miros dezgustător ! De muced, de gaz ! Săraca, a avut intenție bună, dar... Din păcate, toate hainele ei miros așa, după ce pleacă trebuie să aerisesc în urmă ! Este și ea o biată bătrână, și n-a mai găsit alte soluții ca să lupte cu mizeria ! Soluția ei higienică este
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
la maturitate alături de o femeie, doamnă în înțelesul mare al cuvîntului. Și pentru asta, idealist din fire, s-a căsătorit cu o fetișcană ce promitea multe, dar numai din vorbe, găsită în tîrgușorul în care a nimerit la terminarea studiilor... Săraca! oftează Ana cu durere cînd traversează interiorul Gării de Nord să ia un troleibuz spre o rudă, la care vor dormi. Imediat ce-ai ieșit pe culoar, mi-a povestit printre lacrimi că soțul a lăsat-o. Mihai tace. Drama acestei femei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
acela vioi și fiindcă se simțea prieten la cataramă cu toți, deși dacă i-ar fi văzut preotul parohiei... ce-ar face preotul parohiei? Soseau mereu alte femei cu legături În care aduceau de-ale mîncării, ce puteau și ele, săracele și cele care veniseră Înainte plecau acum fără să-și ia rămas-bun de la bărbații lor. Cei care mîncaseră se codeau să se Întoarcă la lucru și făceau pe surzii cînd meșterul le spunea că betoniera era plină și că trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
locuiesc în casa unei văduve, al cărei bărbat fusese și el locotenent cândva și ieșise la pensie. Baba avea vreo optzeci de ani. Casa era veche, dărăpănată, din bârne, iar baba nu ținea nici măcar slujnică în casă, atât era de săracă. Însă remarcabil era faptul că femeia avusese cândva o familie numeroasă, rude multe; dar unii, de-a lungul vieții ei, muriseră, alții se mutaseră care încotro, alții uitaseră de babă, iar pe bărbatu-său aceasta îl îngropase cu vreo patruzeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
nevinovăția acestui suflet care totuși, grație părinților lui, care s-au dovedit a fi mai tari că ,,evenimentul” să-l facă să fie mereu printre noi. Ori ce aș spune ar fi de prisos. Și apoi, cuvintele sunt atat de sărace Încât nu pot vindeca răni sângerânde. Un gând bun tuturor celor din familia Alexandru Tăcu: Doamnei Tăcu Îi sărut mâna, Alinei Îi transmit numai realizări, dumneavoastră domnule Sandu, ca și celorlalți, sănătate, Împliniri În tot ce faceți, si tăria de
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
urma să fie aleasă una și aceea devenea vestală... O dor gleznele. De ce trebuie să dureze atât? Nu mai e în stare să stea la nesfârșit în picioare. Și alte vestale își foșnesc fustele și tropăie mărunt. S-au plictisit săracele. Mai ales cele tinere. O recunoaște după mirosul de transpirație pe cea de lângă ea. E Asinia Galla. Locul ei n-ar trebui să fie printre profesoare, dar așa s-a obișnuit, să-i stea tot timpul în preajmă. Se agață
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
de gradul II, cu 7 clase, toate întreținute de stat în timp ce școlile profesionale erau întreținute de comune și județe . Au fost înființate și școli normale în București și Iași pentru pregătirea cadrelor didactice pentru licee și facultăți. Cu toate că țara era săraca, bugetele comunelor și județelor erau deficitare, preocuparea pentru îmbunătățirea învățământului a continuat. Și în Târgu Jiu trebuia înființat un gimnaziu, așa cum legea prevedea, dar acest lucru nu a fost posibil pentru că orașul avea un număr mic de locuitori(cca.4000
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
de mânios, că a poruncit să-i spânzure pe toți trei, ca să dea o pildă strașnică. Mâine are să-i judece Curtea Marțială, și dacă generalul cel mare a poruncit, apoi de bună seamă că o să-i și spânzure... ― Cumnată-mea, săraca, a plâns ca o nebună de mila lor, sfârși groparul. Doi sunt din Făget, oameni cunoscuți, români, iar unul e de aici, de la noi... Bietul Horvat, domnule părinte, că trebuie să-l știi, de pe ulița gării... Vai de capul lui
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
Seara, la cină, spuse și lui Petre că se va însura cu Ilona. Ordonanța îi ură noroc numai cu jumătate de gură: aflase vestea de la însăși Ilona și nu putea pricepe cum să ia "domnișorul" de nevastă o țărăncuță și săracă, și proastă, când ar fi găsit atâtea fete de boier, numai să fi întins un deget. Porunci seara soldatului să-l trezească la vreme pentru înviere. Pe la miezul nopții se deșteptă în alintările Ilonei: ― Scoală, leneșule... Aide, să nu pierzi
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
pe picioarele ei și se conducea după capul ei, dar era în stare să țină o întreagă familie, un „trib” întreg pe judecata și munca ei. Cred că aceasta a fost primul model feminist din familie. Ea habar n-avea, săraca, de fapul că era feministă. N-am știut nimic despre feminism. Termenul mi-a fost total străin. Au fost intuiții și mici izbucniri care se legau de constrângerea în raport cu libertatea mea față de băieți. M-a durut când eram copilă și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
etnice, religioase, de categorie socială. Să nu uităm că fiecare grup discriminat este compus și din femei, prin urmare ele sunt expuse dublei discriminări. Vorbind despre empatie, îi rog pe cititori să își imagineze pentru o clipă că suntem rrome sărace, nu de alta, dar nu este nici un merit personal sexul, etnia, familia și mediul în care ne naștem. Să ne mai imaginăm că diferite personaje de decizie și influență publică ne spun: „Dar ce vă împiedică să vă angajați cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
să mai stau, să mai cresc. Iar tata spunea că aș fi bun de agricultor. Am fugit pur și simplu, pe geam, la școală, căci ei plecau la lucru și, de frica nebunilor popii, mă țineau încuiat în casă. Mama, săraca, ce să facă? Venea cu mine cu felinarul până în vârful dealului și mă urmărea cu privirea până intram în zona de case a satului vecin. O dată, țin minte, pe mine și pe mama ne-a înconjurat o turmă de mistreți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
poate să apară Anișoara Odeanu, că poate să apară Patul lui Procust, alături de Alina Nelega sau de Filip Florian. Mă gândeam și la programul de traduceri al Institutului Cultural Român... ... Unde am scandalizat-o pe Luminița Marcu pledând pentru Noica. Săraca Luminița era îngrozită: cine citește Noica în Occident!? Domnule, zic, un juriu profesionist are datoria să arate Europei un evantai de România, în care au loc și Blaga, și Blandiana, și Alina Nelega. Sigur că trebuie să lucrăm și cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
World Cinema Foundation, și că filmul lui Liviu Ciulei se află pe prima listă a peliculelor de valoare care vor fi restaurate. (Din păcate, Arhiva Națională de Filme a „restaurat-o“ încă de la București pe Mariana Mihuț, care a venit săraca la Cannes, alături de Victor Rebengiuc, pentru a descoperi că secvența în care apărea ea fusese scoasă din film.) Ediția a 60-a a celui mai important festival de film din lume a fost intensă, rotundă și categorică pentru România. Cred
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
turcă, cu accent pe interjecții, și gimnastică cât cuprinde. Profesoară de mișcări ne era o cadână reformată de la haremul de bază și care cunoștea o mulțime de exerciții. O chema Doris și suferea de lumbago. Nu putea sta pe scaun, săraca, stătea numai în șpagat. Pe sultan nu-l vedeam, da’ îl auzeam câteodată pe coridoare, că-i plăcea să cânte. Știa multe cântece, în toate limbile pe unde umblase el cu războaiele. Lunea cânta polci, marțea ceardașuri, miercurea doine, joia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]