23,750 matches
-
limita. Situația, delicată în ceea ce ne privește, a fost creată. Vezi Iugoslavia. Ce facem noi? Când președintele Emil Constantinescu spune că am semnat o înțelegere cu NATO și trebuie să o respectăm, o grămadă de politicieni (sau ce-or fi), sar la beregata lui, cum că de ce tocmai acum să respectăm acea semnătură, pe care, culmea!, tocmai ei înșiși au pus-o pe tratatul de parteneriat. Când ministrul de externe Andrei Pleșu atrage atenția că, pentru Dumnezeu!, trebuie să învățăm odată
Lipsa de respect fată de regulă by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/17944_a_19269]
-
și mie un leu!". Omul s-a oprit, a scos din buzunar o hîrtie de o sută, apoi două, apoi un pumn de sute. "Ia-le pe toate! Nu poți cumpăra nici un bilet de tramvai cu ele. Nici un covrig!". Am sărit cu toții pe bani. Într-o oră eram perfect organizați. Stăm cîte doi, la distanță. Eu mi-am ales locul cel mai bun: stația de tramvai. Și ne-am apucat de cel mai minunat spectacol. Îl întrecea cu mult pe cel
Cursul bancar by Maria Luiza Cristescu () [Corola-journal/Journalistic/17962_a_19287]
-
pe cît posibil contextualizarea de multe ori deformatoare. Printre ipostazele scriitorului în receptarea critică trecute în revistă în ultimul studiu se numără și cea postdecembrista, cînd Caragiale a redevenit contemporan și s-au putut întîlni "situații, personaje, replici, instituții, mentalități sărind de-a valma afară din pagina și bulucindu-se în cotidian" (p. 185). Însă popularitatea obținută nu a condus la reconsiderări din punct de vedere literar, ci l-a transformat pe Caragiale în ^autoritate folclorica^: "Ne apropiem pare-se de
Caragialia non sunt turpia by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17966_a_19291]
-
pe cap, așezat (poate nu întâmplător) primul în sumar: "La intersecție/ chiar lângă trecerea de pietoni/ mama mă spală pe cap într-un lighean înflorat/ Oamenii ne ocolesc cu grijă/ doar șoferii claxonează ori de câte ori/ spumă de la șamponul meu parfumat/ le sare pe plarbriz și îi lasă/ fără vizibilitate/ e vară și totuși lumină a-nceput să coboare/ n-ar mai dura mult/ dar părul e tot mai lung/ mama muncește/ de parc-ar spală/ un preș nesfârșit/ de la poarta casei până la
Experimente poetice riscante by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17981_a_19306]
-
și ei și elevii au alte perspective interpretative decît canonul impus de Bărboi-Boatcă-Popescu. Exemplele date de George Ardeleanu sînt tragi-comice, iar descrierea unei lecții deschise despre Eminescu pare un scenariu reușit al trupei Divertis (doar un exemplu: în finalul poemului Sară pe deal, actanții lirici își reazemă capetele unul de altul și adorm surîzînd). Autorul articolului observa că nu doar Eminescu și opera lui sînt supuse procesului de mitizare, ci și exegeza eminesciana (școală absolutizează încă, pudic, erotismul angelic și abstractizant
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17976_a_19301]
-
Petrescu). Cititorul, daca este bărbat, se așează surâzător în fotoliu pentru a citi această carte, în care crede că va vedea baletul mecanic al eroinelor literaturii române. Un adevărat harem livresc, pus la dispoziția să! Însă, după lectură primelor pagini, sare în sus că ars. Cartea este de fapt o capcană. Autoarea se amuză nu pe seama romanțioaselor fapturi, ci pe seama mentalității care le-a creat. O mentalitate androcentrică, adeseori puerila, care a marcat aproape întreaga literatura română (inclusiv literatura scrisă de
Studiu savant, joc literar si poem critic by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18021_a_19346]
-
Tu după cine te ții? Fredi căzu pe gînduri și, după cîteva momente de reflexie, îmi declară cu sinceritate: - Și eu tot după Marilena. - Nu se poate! După Marilena mă țin numai eu. - De ce? - Că eu am zis primul! Îmi sărise țandăra. Fredi mă privea neîncrezător, dar, probabil că i se părea logic. Admise. - Bine. Și eu după cine să mă țin? - Dupa Sandra. - Nu. - De ce? - Că e slăbănoaga, știrba, are ochii mari, așa, si desenează cu stînga! - Crăcănata, spanche și
Daneliuc îndrăgostit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18010_a_19335]
-
laptele muls de Vica, mi-am amintit de Marilena. Mi s-au albit buzele, dar ei nu știau de ce, credeau că de la caimac. - Ce ți-a adus Iepurașul? - Nu știu. - Caută, mă îndemna mami, tinîndu-si palmele încrucișate pe burtă. Am sărit de pe scaun; mi-am dat seama că iar s-a pus la cale, ceva. I-am găsit imediat, după ciripit. Sub fotoliu era o cutie de carton, în care am dat de niște puișori roz și aurii, atît de neîndemînateci
Daneliuc îndrăgostit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18010_a_19335]
-
cel putin mi s-a părut oarecum absurdă, sau cel puțin caraghioasa: Simmel e sobru și analitic, stilul său de argumentare are o austeritate evidență care parcă nu te îndeamnă să îl asociezi cu sprintară veverița. Chiar dacă, asemenea ei, scriitorul sare de la o temă la alta, cu o vivacitate ușor derutanta uneori. Volumul tradus de Editură Humanitas, prin eforturile notabile ale lui Nicolae Stoian și ale Magdalenei Popescu-Marin e conceput în așa fel încît să reflecte diversitatea preocupărilor lui Simmel. Sub
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
de dorit cît mai multe studii experimentale, anchete sociolingvistice) poate fi prezentă frecvență a acelorași unități masculine că nume de botez și de familie: "domnul Vasile" e o îmbinare a cărei eventuală nonconformitate cu regulile exprimării elegante a politeții nu sare în ochi, în timp ce "doamna Vasilica" nu poate fi decît o structură cu numele de botez. Ar mai putea fi vorba, în utilizarea numelor feminine, si de o întreagă rețea de implicații și sensibilități (feministe sau nu) privind raportul dintre statutul
Doamna... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18067_a_19392]
-
și gînditorii Indiei par atît de stranii; au rămas prea mult singuri cu ei înșiși". În Calcutta, pe o căldură zăpușitoare, debilitanta, bîntuie holeră. Oameni, care s-au supus demult sorții, înfometați permanent, cerșesc cu strigate stinse pentru orez sau sare și ulei. Și cînd călătorul le dă bănuții, din sat au și venit alte cete "purtîndu-si rătăciți și triumfal bolnavii, schilozii, ochii, agonicii. Glasurile erau răgușite și gîngave. Dumnezeu știe ce implorau și demonstrau în bengali". A dat bîr cu
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
zborul intergalactic, haosul, geneză, extincția". Nimic nu scapă gestiunii exigente a autorului nici în rubrică intitulată Natură. Aici avem "natura-cadru fizic, fundal pentru reveria romantică (Împărat și proletar, Scrisoarea I, Melancolie)"; după aceea, "natura-cadru fizic, paradis terestru în idile (Dorința, Sară pe deal)"; în al treilea rînd "natura-personaj mitic (Revedere)"; și în sfîrșit, "natura-realitate metafizica (Mai am un singur dor)" (cu precizarea expresă că metafizic=mioritic!!). Să mai adăugăm că enclavele interpretative ale autorilor sînt risipite sub o rubricatie parazita stufoasa
"...Nici tobe, nici trompete..." by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18097_a_19422]
-
Adevărul este că între europeni și ruși e o diferență că de la ied la hipopotam. E o lume de stupefacții și gigantisme. Dacă mintea noastră merge la dreapta, mintea rusească o ia de-a-ndăratele și săgeată ei de manometru tremura și sare peste intervale. Au alte filozofii, chiar alte matematici. Rusește, una cu trei face între șapte și nouă, minusul e cubat. De două ori patru e unsprezece sau treizeci și cinci". De parca lumea poetica argheziana n-ar fi plină de "stupefacții și gigantisme
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
I-am pus ca grave strune harpii, / Alăturea de coarda poamei / și sfântul fir de păr al mamei. Cu harpa stam sub mere coapte. Ei blând cântau. Ci-n neagra noapte, / Trecând prin codru, singuratec, / Ei prinse-a șuiera sălbatec, / Săreau să-mi muște mâna, fața, / Să-i sugă cântecului viața. Sunai al mamei păr sub cetini, / Veniră-n fugă-atunci prieteni. Când mă trezisem ca din vise, / Văzui c-o strună-ncărunțise. («Harpa” VRF, 160). Când și când, poetul este atras
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
indiferent de apartenența lor națională, pentru a evita sinuciderea colectivă din ceasul al 12-lea? Ce câștigăm sfredelind tot timpul cuțitul an rană, sugerând tenebros, la tot pasul, că trăim an ograda cu un dușman perfid, gata mereu să ne sară la beregata pe la spate? Cine are de câștigat, ăn afară unor partide extremiste, si a unor organisme interne care le deservesc, de pe urma psihozei colective de periclitare? Groaznic an România de azi nu este ca am ajuns an marasmul marasmului, la
Să ne dumirim by Stefan Borbely () [Corola-journal/Journalistic/17461_a_18786]
-
volumul care ar fi trebuit să reunească și în acest noiembrie cele mai importante nuvele ale anului, oferă mult mai mult decît atît: pur și simplu pune la dispoziția cititorului cele mai frumoase povestiri ale întregului secol! Cine n-ar sări ars să citească o astfel de carte, oricît de comercial și de transparent seducător ar suna titlul? Curiozitatea e intensificată de faptul că volumul cu pricina e conceput de John Updike, un monstru sacru în viață. La cei 67 de
Cele mai frumoase povestiri ale veacului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17456_a_18781]
-
penetrație a imaginii scenice propuse de creatori. Desigur, nu lipsesc cârcotașii, purtătorii mutrelor acre: departe de a fi perfect, spectacolul nu place apărătorilor tradiției pentru că nesocotește clișeele, ai face pe inovatori să strâmbe din nas pentru că noutatea propunerii regizorale nu sare an ochi. Primul merit al direcției de scenă este alcătuirea unui scenariu limpede an care traiectoria personajelor și dinamica relațiilor dintre ele se descifrează cu ușurință, ambigui fiind - ca an viața, ca an istorie - motivațiile explicite și implicite. Nouă traducere
Superstitii si preziceri by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17470_a_18795]
-
tîrziu, iată, texte din Cioran sau din optzeciști care au intrat în manualele școlare alternative, sînt incriminate pentru "vulgaritate" ori pentru că ar face apologia beției. O referință absolut întîmplătoare la revista Playboy îi oripilează pe profesori și pe părinți, care sar în apărarea virginității morale a bieților elevi, dar, totodată, dau buzna să cumpere cel dintîi număr al versiunii românești. Idealismul pe care l-am menționat încurajează o falsă pudoare, de care mulți nu sînt foarte mîndri. Mai întîi, pudoarea aceasta
Falsa pudoare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17493_a_18818]
-
șarpe veninos, tăindu-i drumul vieții: "Dar năpârca vineție a dezastrului/ cât de bine mi-o amintesc./ S-a strecurat tiptil anca din copilărie/ pe maidanul din spatele casei noastre,/ și-a făcut cuib, a inventat jocuri cu miez,/ mi-a sărit an față când tocmai treceam/ cu pas aburit dintr-o vârstă ăntr-alta." (O grămăjoara de ace). Al doilea mecanism al paradoxalei "cooperări" dintre poet și lume al alcătuiește procesul asimilării sensibile a celei din urmă, a luării an stăpânire, cum
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
Gh. Grigurcu, și așa se face că al ăntălnim frecvent, ăn calitate de poet, prozator, eseist și traducător an reviste literare din toată țara, de la București la Cluj și de la Iași la Oradea, cu pagini ăntotdeauna de citit, nu de sărit. Numărul dublu 7-8(113-114) al revistei orădene UNU e umplut an ăntregime de Miron Kiropol. Cu ce? Surpriză: cu un Dicționar al poeziei române, cuprinzând poeme traduse an franceză ale unor poeți din patru secole de literatură română, de la Dosoftei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17507_a_18832]
-
rutină supraviețuirii și ațipite sub hipnoză vocabulelor de lemn ale dictaturii). Și, "deci", au "venit la vale trei baci" - lucrători nu prea calificați de la CONEL (fost RENEL, fost...), plus un vecin netot, coțcar și crescut că fiu al "Epocii", au sărit gardul, ilegal - fiind vorba despre ăncălcarea proprietății cuiva (dar ce se știe, acum, ce e "ilegal", cănd zeci de ani "proprietatea" era un concept vag - mai mult legat de "exploatatori" -, iar "terenul" caselor era al Statului - mai concret, al "nimănui
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
în categoria estetică a "misterelor Parisului" este capacitatea să colosală de "a gîndi" pe seama situațiilor și personajelor din românele sale. Chir pentru un cititor cît de cît instruit "filozofarea" aceasta introdusă în plină acțiune a intrigilor devine sîcîitoare, făcîndu-l să "sară" paginile. Nu mai vorbesc de considerațiile economice, de reflecțiile pe marginea băncilor și a burselor, a finanțelor, transformînd românul într-o enciclopedie a vremii. Să luăm finalul Casei Nucingen. Speculații, pește speculații. Vorbește, cred că Blondet, în separeul cabaretului Very
Balzac azi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17524_a_18849]
-
tot un fel de "muzică acrobatica", un balet propriu, ăn baia de decibeli, ămbrăcat ăntr-o bluză de trening roșie, ăn adidași, cu o pălărie jerpelita, dansând și cântând cu un aer fericit, ușor somnambulic - nu se putea să nu-ți sară an ochi un fapt: acest om - indiferent de calitatea orchestrei an sine -, se simte bine și se simte liber. Așa cum unora le place să joace la bursă, lui Kusturica ai place să se joace de-a chitaristul. Banii nu i-
Kusturica cel Liber by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17503_a_18828]
-
a cărui vioiciune a spiritului probabil s-a recunoscut și regizorul. O poveste naște o altă, o istorioara o cheamă pe alta, personajele se prezintă cu ajutorul unei povești, fiecare zi și fiecare noapte populează acțiunea cu întîmplări miraculoase, senzaționale, se sare de pe mare pe uscat, se bîntuie prin păduri și peșteri, cot la cot cu fantomele, cu cavaleri și cerșetori, posedați, călugări, cabaliști, țigani și prințese. Și toate acestea pentru salvarea unui neam, cel al Gomelezilor, prin nobilul Alfons van Worden
1001 de nopti în 66 de zile by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17521_a_18846]
-
taxa de protecție ca să nu se trezească cu prăvălia devastată. Se mai află și de nemulțumirea acelorași buticari că au de dat atenții polițiștilor, ca să n-aibă încurcături. Dacă se întîmplă că poliția să mai înhațe cîte un taxator care sare calul, procurorii, milostivi, îi dau drumul, pentru a fi cercetat în libertate. Motivul? Nu prezintă pericol social. E și aici o logică. Taxatorul nu prezintă pericol decît pentru buticarii pe care ii impozitează fără știrea d-lui Remeș. Dar daca
Negocieri la politie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17579_a_18904]