1,925 matches
-
nici o mișcare pe care mama celor două surori ar fi făcut-o. Trecură așa zile, săptămâni și chiar luni fără ca stăpânul să primească vreo veste. Tocmai când era pe cale să-și piardă răbdarea cu totul, fu anunțat că femeia cea sărmană dorea să îl vadă. - Ei? A vorbit cu tine? - Eu am tot încercat să intru cu ea în vorbă, se plânse femeia, dar nici nu m-a privit, darămite să îmi vorbească! - Atunci de ce ai vrut să mă vezi? Își
CELE DOUĂ SURORI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375816_a_377145]
-
și se agățau de speranță, de Dumnezeu, de soluția aceea care acum părea mai mult decât miraculoasă. Am tras în seringă puțin din lichidul acela ... Fă-i direct, nedizolvată, mi-a șoptit medicul. Ce mai conta? Arsă cu defibrilatorul era, sărmana fată... ce dacă îi mai ardeam și venele cu puțină clorură de potasiu? Tremuram toată, dar nu și mâna care a înfipt acul în cauciucul moale al perfuzorului ... plângând, am început să injectez ușor ... în următoarele secunde, soluția a intrat
CERASELA NICOLETA SLĂVULETE de CERASELA NICOLETA SLĂVULETE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376545_a_377874]
-
mă lăsa, Doamne, ai milă de mine!” * * * * * Nu mai văd, mâna singură mai scrie, Pacea dulce-a miluirii se coboară... Ah, iubită Mamă !...ei nu vor să știe, Ce-i dorul de țară, care ne omoară. Aplecată, ca un pom, sărmana făptură, Tot citea, nu blestema, din rărunchi ofta: - „Nu-i pedepsi, Doamne, dar să le iei ura, Nici parte să aibă de durerea mea !...” Ultima scrisoare, în sân, o strecoară Cu degete slabe... pe piept o apasă... Candela murise în
OMAGIU MĂICUȚEI ELISABETA ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1444 din 14 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376708_a_378037]
-
negri presărat fulgere-orbitoare cerul l-au brăzdat. Sunt atât de aproape de sol, încât ai crede că totul s-a tăvălit pe pământ. Mă-ntreb, deși nu-i nimic mistic, dacă nu mâna zeilor se joacă artistic. Zeii cei mânioși pe sărmana natură, ce se joacă cu degetele pe claviatură. Apoi, după un moment scurt de respiro natura-și deschide al ei gri sombrero, zgomote răsunătoare asurzesc peisajul și ea tresare, să nu-și strice machiajul. Se-aude al tunetului sunet înfiorător
POVESTEA FURTUNII de IRINA BBOTA în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372770_a_374099]
-
-n suflet măreție tu-mi exiști Și-n palida-mi ființă-n care crești. Din sânii grei ai nemuririi voastre Mai curge lapte dulce din belșug, Iar Dumnezeu cu mâinile-i măiastre Făcut-a, din român, poet la plug. Suntem sărmani dar ne cântăm durerea; Ne plângem doar de rod și sănătate. Dacă-un răspuns e până și tăcerea, Să tăcem dar, răbdând pe săturate?! O, nu, n-ai cum să ne oprești visarea Tu viitorule, necunoscut... Speranța-n vers își
ROMÂNUL ȘI POEZIA de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372252_a_373581]
-
poiana de cântec de paseri Florile cu-alor mireasmă ne-îmbată, Se-adună în jurul tău oameni Își spun povestea de-ndată. Veniți din colțuri de lume Se roagă să Le dai ajutor, Ascultă-le Sfinte chemarea Sunt doar bieți muritori. Sărmani, cu griji și necazuri Durere cu ei în inimă poartă, Roagă-te Sfinte cel bun Domnul să ușureze a lor soartă. O femeie își șterge cu colțul Năframei ce păru-i ascunde, O lacrimă ce a fost plânsă ... Citește mai
ANA MARIA BOCAI [Corola-blog/BlogPost/376148_a_377477]
-
Citește mai mult Răsună poiana de cântec de paseriFlorile cu-alor mireasmă ne-îmbată,Se-adună în jurul tău oameniîși spun povestea de-ndată.Veniți din colțuri de lumeSe roagă să Le dai ajutor,Ascultă-le Sfinte chemareaSunt doar bieți muritori.Sărmani, cu griji și necazuriDurere cu ei în inimă poartă,Roagă-te Sfinte cel bunDomnul să ușureze a lor soartă.O femeie își șterge cu colțulNăframei ce păru-i ascunde,O lacrimă ce a fost plânsă... XXV. CÂND SUFLETUL ȚI-E
ANA MARIA BOCAI [Corola-blog/BlogPost/376148_a_377477]
-
Să-mi schimb și firea! Am vrut să înfloresc într-o mușcată Să fiu iertată de umbra fără rost, O salcie mai plânge vinovată, Oglinda lacului îi șade adăpost... Am vrut să fiu în via cea bogată, Iar roadele celor sărmani să împart Cu mine să mă împac ca prima dată Și neputința toată să o ard... Am vrut să împlinesc doar cele bune, Rostirea mea să fie cu folos... Să las un semn frumos în lume, În vers să scriu
AM VRUT de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374667_a_375996]
-
trădase totuși pentru că au fost luați prin spate și mulți au fost făcuți prizonieri de nemți, fără să poată trage un foc de armă. “...mâine în zori vom fi executați, viața mea până aici a fost, viață nenorocită de copil sărman; de ce trebuie să ne mai naștem dacă trebuie să murim? De ce trebuie să mai iubim dacă iubirile se destramă? De ce trebuie să mai cunoaștem fericirea dacă pleacă repede din viața noastră? De ce ai mai răsărit tu, Agneto, în fața mea, cine
INGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374723_a_376052]
-
La licitație s-a găsit, Portretul unui fiu, De-un amator era vopsit, Pe fondul arămiu. Din sală nu s-a oferit, Nici cea mai mică sumă, Căci toată lumea s-a gândit, Că-i doar o proastă glumă. Un om sărman și necăjit, A oferit un leu, Și dintre toți el a primit, Tabloul "Fiul meu". În scris a fost lăsat de tată, Neștiind nimeni secretul. "Va câștiga colecția toată, Odată cu portretul". Așa ne spune Dumnezeu, Din dragoste, nu ură, "V-
TATĂL ȘI FIUL de IONICĂ DRAGOMIR în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371633_a_372962]
-
Toți groparii, ca pe moaște, Prădătorii ce te pradă; Dar speranța se renaște: Să îți chemi românii-n stradă! Azi lingăii te-osanează, Patrioții de revistă Ce cu tine defilează; Dar speranță mai există: Națiunea ta vitează! Azi, de Ziua ta, sărmană Românie, ești în bernă Numai lacrimă și rană; Dar speranța e eternă: Piară toți ce te profană! La mulți ani, români La mulți ani, români din lumea Tulbure a înrobirii Ce în volbură de spume-a Înecat mielul iubirii! La
GRUPAJ LIRIC PENTRU ZIUA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379222_a_380551]
-
adevăratul sens al vieții; trăirea în pace și armonie, învierea vechilor valori divine, stabilite de la începutul timpurilor, pentru a asigura continuitatea lor întru eternitate, ca Fii ai Lumini ce sunt. Astfel, Creatorul, și-a aruncat ochii peste familia unui om sărman, trecut de prima tinerețe. Era numai el, un om înalt și bine făcut, ce își mai păstra încă vigoarea tinereții chiar dacă pe la tâmple începuse să-i răsară fire albe și soția sa, o femeie plăpândă și bolnăvicioasă, cu sufletul mereu
LEGENDA LUI GETIC- COPILUL CU INIMĂ DE AUR de ARON SANDRU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369150_a_370479]
-
puternic ,ia bagă numărul să vadă dumnealui! Și până să mai zic ceva, îl văd cum mâna i se strâmbă și pupilele îi dispar în albeața pronunțată a ochilor. Iar din gură începe să lălăie puternic: - Eu sunt un copil sărman, N-am un ban în buzunar, Dumnezeu m-a ologit Mi-a luat ochii și-am orbit Si-apoi toți m-a părăsit Greu e să nu ai vedere, De-aș avea, eu nu v-aș cere... - Nu mă ca
NINGE MULT de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374206_a_375535]
-
ar fi o călătorie străină în care s-ar simți alături de cel drag precum doi orbi care au rămas fără de nimic, doar cu îndoieli și iluzii deșarte. “ Să iei cu tine trilul din pădure, / Căci fără el suntem doi orbi sărmani / Care se tem de valurile sure / Prin care trec adesea artizani.” Dorul său atinge profunzimi nemărginite și, chiar dacă pe cerul său scrie dragostea adâncă, poeta a deslușit taina călătoriei: acest dor care o pătrunde nu se poate împărți decât la
GINA ZAHARIA SI TAINELE POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378633_a_379962]
-
CONCERT ANUAL PENTRU FRUNZE PĂSĂRI ȘI TROMPETĂ Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Orice frunză e un geamăt toamna cântă la pian un ochi are parcă-un lacăt celălalt e pui sărman Toamna cântă la pian frunzele par niște clape unde n-ai cântat de-un an trec prin aer niște ape Frunzele par niște clape un ochi are iată-un lacăt altul cântă zău la pleoape clipa trece ca un geamăt
CONCERT ANUAL PENTRU FRUNZE PĂSĂRI ȘI TROMPETĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377752_a_379081]
-
să nu le ucidă. Cei care pasc vitele nu au înaintat pînă într-acolo încît să facă și fîn, așa încît animalele mor de foame în lunile secetoase. Indienii nu calcă în picioare furnicile, dar lasă cu indiferență pe pribegii sărmani să se stingă de foame și de sete. Există o lună a anului, în care indianul trebuie să ofere apă oricui îi este sete; însă, de a doua zi, nimeni, cu siguranță, nu va mai putea obține nici o înghițitură de
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
ziarul Propășirea este interzis de cenzură. Într-o scrisoare adresată lui Ion Ghica, datată 9 decembrie 1844, Alecsandri se revoltă: "Ai cunoștință, fără îndoială, de incidentele mai mult sau mai puțin comice care s-au petrecut aici în lipsa ta: [...] asasinarea sărmanului nostru ziar. M-am lipsit eu însumi de a fi cuprins în suprimare și de aceea n-am fost exclus decît din considerație pentru tatăl meu". Protestele sale sînt periodice: "E trist să te gîndești, scrie el la începutul lunii
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Afacerea eșuează lamentabil, conspiratorii sînt arestați sau împrăștiați. Cîțiva dintre ei își găsesc refugiu în Bucovina, la prieteni dintre marii proprietari. Concluzia la care ajunge Alecsandri, într-o scrisoare adresată verișoarei sale, este amară: "Prințul i-a arestat pe majoritatea sărmanilor diavoli care s-au dus la Iași pentru a da o mînă de ajutor. Alții fug și se ascund. E trist și ridicol... Sufăr atîta, inima-mi sîngerează de furie și sînt nefericit atît cît poate fi un om care
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ruble pe lună și acești bani îi dădeam cazacilor pentru hrană și spălarea rufelor". Pentru acest țăran, care și-a părăsit satul timp de patru ani, totul este în regulă, războiul este un zbucium și o frămîntare. "Sărmanii de noi, sărmani flăcăi, am plecat toți ca flori deschise, iar acum sîntem ofiliți, ne-am lăsat parfumul la muscalul blestemat". În Vechiul Regat, primul act al dramei se joacă în Consiliul de coroană din 3 august. Șeful guvernului, Brătianu, conduce cu fermitate
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
care luptă cu timpul rău, cu administrațiunea tâlhărească, cu mașinele Americei, cu grânele Rusiei, trebuie, grație unui recensământ care e o operă de banditism administrativ, să facă două părți din ceea ce câștigă, o jumătate pentru a-și hrăni, dacă poate, sărmana familie, cealaltă jumătate pentru a plăti cei 36 000 fr. leafa d-lor Cîmpineanu și Stătescu și la toți ai lor. Nu este dar de mirat că toți părăsesc o așa ingrată meserie. În loc de a fi plugar, arendaș, toți vor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
meserie. Comitetul de Ilfov a respins într-o zi treizeci de contestații, fără să deschiză asupră-le nici o cercetare, deși ele erau însoțite de acte. În acea zi s-a arătat un caz caracteristic care denotă câtă îngăduință au pentru sărmanul popor de jos democrații noștri, a căror majoritate, odinioară în cafenele, astăzi stăpânește acest popor. O femeie văduvă, săracă lipită, având copii, își adăpostește mizeria într-o locuință ce e mai mult bordei decât colibă. Această locuință i-a dat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu activitate conținea peisaje industriale, portrete de muncitori și scene de muncă. Peisajele industriale erau unul și același, întors pe dos și pe față, fabrica de frînghii din spatele casei, muncitorii erau bieți mahalagii din capul Sărăriei, iar scenele de muncă, sărmanii căruțași din Țicău, încărcînd sau descărcînd. Toate lucrate în felul inimitabil al pictorului, de altfel asemănătoare celor din celelalte două mape. Și doar cu multă bunăvoință supunîndu-se tematicii la modă, care făcea ravagii. Activitate, în mintea celor două suflete candide
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
prea scurte vieți, frumoasă poate doar prin maniacală putere de a imita. Fabulosul gazetar ieșean Valer Mitru mă saluta cu un parșiv: Salut, Picasso! Descoperise el, cumva, în pictura mea de-atunci laba leului andaluz? Sau, mai degrabă spun acum sărmana victimă a imitației? Cucuvae victis! vorba lui Mihai Ursachi. E o iată, generalizată, persistență imitație a clișeelor. Merg la o recentă premieră și nu mult după ridicarea cortinei, văd personajul shakespearian trecînd de la o statuie la alta dalbe fecioare în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
miez de noapte, iar noi salvându-ne, ieșind pe fereastra din spatele casei și alergând peste câmpuri, în satele din preajma Râmnicului Sărat”. Cu anevoie aveau să găsească o casă primitoare, la ceasuri de noapte târzie, în satul Rubla, la o familie sărmană, compusă din cinci suflete, care i-a găzduit vreo două săptămâni, dar care, ulterior, avea să se piardă până la unul, răpusă fiind de tuberculoză. Mai descurcăreț din fire, tatăl istoricului, Ion Boicu (nicidecum Boico, nume rusificat), având experiența funcționarului de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
altă instalație industrială în această ramură era așa-numita „fabrică de pavele” din Iași, înființată în anii 1843-1844, la care erau angajați 9 lucrători salariați, dintre care unii munceau spre a-și „cîștiga hrana vieții pentru casă și a bieților sărmani copii”. Producerea de pavele pentru podirea ulițelor capitalei se făcea la acea instalație cu o „mașină”. Nu știm anume despre ce fel de mașină e vorba, însă ne este cunoscut, dintr-o stampă a vremii, că în primii ani de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]