2,271 matches
-
iubire, În vocea gravă " do" îl pronunțam, C-așa un "u" mă tot scotea din fire- Pe tonul vocii, eu nu te uram. De unde să cunosc atâtea arii... Atâtea partituri ce nu știam, În colțul tău distins al gurii, Că sărutări cu foc eu îți dădeam. vol ” Legile firii” in curs de apariție. Referință Bibliografică: (Alfa)bet / Elena Buldum : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1575, Anul V, 24 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elena Buldum : Toate Drepturile Rezervate
(ALFA)BET de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357730_a_359059]
-
zgâiesc la bluza ta. Îi șade bine, asortează... Gândesc: I-a dat-o cineva cadou? La dracu, parcă mai contează? Îi duc o bluză, mâine, la birou. Din ochi o potrivesc pe umeri, La decolteu trei scame îi culeg Și sărutări cât poți să numeri... Visez, cu o cafea o să m-aleg! Frumoasă-i bluza, nu știu sânii... În stare-or fi ca să trezească-un mort? Să mușc din ei, precum păgânii, Și zdreanță să fac bluza de import...? Și tot
MĂ ZGÂIESC LA BLUZA TA de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358589_a_359918]
-
pe cel răposat, a venit și bătrânul. Văzând trupul fratelui așezat în biserică, s-a întristat că nu l-a sărutat înainte de-a ieși din viață. Apropiindu-se de năsălie spune celui mort: - Scoala-te, frate și dă-mi sărutarea cea mai de pe urma! Iar el s-a sculat și l-a sărutat pe bătrân. Bătrânul i-a spus: - Dormi, deci, până ce te va scula Fiul lui Dumnezeu la venirea Să! * * * Tot avva Aghiodul mergând pe țărmul sfanțului rău Iordan se
LIMONARIU de ION UNTARU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358672_a_360001]
-
luna viitoare, când vă întoarceți cu regimentul din manevre, dimpreună cu Domnii Ofițeri Dinu și Vatache spre a savura o tavă de mititei și câteva halbe împreună! Dorindu-vă sănătate, voie bună și noroc, vă rog a-i transmite umile sărutări de mâini Doamnei Măriuța, cea mai desăvârșită gospodină și Doamnă din înalta societate! Dumnezeu să va ajute! Semnătură indescifrabilă Câteva sfaturi pentru ca rețeta să fie "adaptată" la prezent: - în rețetă apare anis stelat (anason stelat), care să găsește în special
REŢETĂ ORIGINALĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 513 din 27 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358694_a_360023]
-
plimbau pe gâtul fetei, furnicând-o până în vârful degetelor de la picioare. Tinerei i se simțea tremurul nervos din întregul corp. Trăia ceva inedit. Niciodată nu mai trecuse prin asemenea clipe pline de suspans. Era mai amețită acum de mângâierile și sărutările lui Sebastian, decât de alcoolul consumat la petrecerea Avelinei. Privi din nou spre patul imens, acoperit cu o cuvertură aurie de damasc. Abia aștepta să-l probeze. Când a fost așezată pe el, îi simți moliciunea, iar cuvertura îi mângâie
EXPLORAREA PESTEREI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344619_a_345948]
-
sperând în sinea sa ca fata să nu se trezească din starea ei de semi inconștiență. Conștiința lui era acum deja mută, de când se găsea răsturnat lângă elevă, amețit de căldura trupului său fraged de femeie în devenire. Coborând cu sărutările lui fierbinți, o făcu pe Emanuela să tremure, iar trupul ei de copilă se cambra, în timp ce o senzație a dorinței de nestăvilit o cuprinse între pulpe. Însă bărbatul nu părea deloc grăbit, savurând fiece moment, căutând să înlăture orice urmă
EXPLORAREA PESTEREI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344619_a_345948]
-
altarul pe care s-a jertfit în numele iubirii. Avea dreptate Aveline, colega sa. Era îndrăgostită de Condurache și de aceea a hotărât să i se dăruie numai lui, indiferent ce se va întâmpla mai târziu cu viața lor. Mângâierile și sărutările lui Condurache o aduseră din nou în situația de a-și pierde rațiunea. Erau numai instincte, numai dorințe pe care trebuia să le trăiască la maximum. Tinerețea corpului său o cerea. Simțea cum acesta se maturizase fără să știe de
EXPLORAREA PESTEREI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344619_a_345948]
-
care își mișca ritmat picioarele și fundulețul. „Suntem nebuni! Suntem nebuni!” striga, ținând să stea mereu în “opoziție” până când, din nou, a luat foc “praful de pușcă”, producând explozia “bombei” în cele două corpuri. Încremenisem într-o lungă și dureroasă sărutare pentru mine și, într-un târziu, ne-am dat drumul la mâini și ne-am desprins unul de altul, avântându-ne într-o întrecere de înot în jurul bărcii. Obosită, dar pe deplin satisfăcută, Miruna s-a apropiat de pupa bărcii
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344651_a_345980]
-
vultur” pentru a săvârși cel mai tainic și mistic ritual al cerului. Zburătorul este cel care cuprinde lumea din priviri și o „alintă” la pieptul lui, este cel care simte infinitul universului, care vede frumusețea și slava dumnezeirii, care simte sărutarea pistei ca un liman de liniște și fericire. El, omul acesta care se prinde în horă cu norii care-l însoțesc, care stă la masa rotundă a cavalerilor aerului și soarbe din pocalul nemuririi când soarta îi întinde paharul, care
DORU DAVIDOVICI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344705_a_346034]
-
negru” cu diverse mărfuri aduse din Occident. La fiecare nouă întâlnire, dorința de-a ne revedea creștea tot mai tare. Trecuseră câteva luni de când ne cunoscusem și ne simțeam tot mai bine împreună. Intimitățile dintre noi se rezumau doar la sărutări pătimașe, mângâieri și calde îmbrățișări. Genny - ca frumusețe - era visul oricărui tânăr de vârsta mea. Pe măsură ce trecea timpul, se făcea tot mai frumoasă, cu părul ei negru și ondulat, mijlocelul subțire, sânii în formare și tari ca piatra. Începea să
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350679_a_352008]
-
și de agitație, decât ne calmau dorințele nemărturisite. Ne priveam și ne citeam gândurile doar din priviri. Găseam scuze pentru a părăsi gruparea de petrecăreți, ca să ne refugiem în patul larg, profitând de o nouă repriză de îmbrățișări pasionale și sărutări fierbinți, care făceau să ne dea sângele în clocot prin toată făptura. Apoi iar ne alăturam, fără prea multă tragere de inimă, celor din casă, prea mulți și prea gălăgioși, ca oamenii după chef, pentru nerăbdarea noastră. Parcă nu mai
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350689_a_352018]
-
de dragoste ale lui Genny, în mângâierile sale, când se plimbau încoace și încolo pe trupul meu, îmi transmiteau o senzație ciudată, bizară, însă extrem de agreabilă, mai ales când ea îmi mărturisea că simte fluturași în stomac, care îi făceau sărutările mai fierbinți și mai pasionale, abandonându-se cu totul în brațele mele dornice de a o ocroti, cu toată iubirea ce i-o purtam. Până la data nunții noastre, de puține ori am fost în situația de a fi singuri și
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350689_a_352018]
-
iubesc, Genny! Am visat atât de mult la aceste clipe, încât vreau să fie cea mai frumoasă noapte din viața noastră de cuplu și să ne-o dorim mereu repetată. - Mă las în grija ta, iubitule! Din nou au continuat sărutările și îmbrățișările. Tălpile îmi erau reci și umede de emoție. Scotoceam prin chiloțelul său și mângâiam pufulețul mătăsos și plăcut la pipăit. Apropiam arătătorul de despicătura acoperită cu puf, încercând să-i trezesc interesul pentru clipele următoare. I-am luat
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350689_a_352018]
-
bucur că-mi spui acest lucru, cu toate că eram convins de asta. Ca recompensă, îți dau un sărut pe sânul drept, e atât de mic și drăgălaș! Uite ce cuminte stă sub cămășuță!... și buzele mele dornice îi acopereau sânul cu sărutări pătimașe, în timp ce îi dezveleam bustul, eliberându-l din cămășuță . - Și cel stâng cu ce este vinovat de nu vrei să-l recompensezi și pe el? - Pentru el am un tratament special. Am să-l mănânc cu cea mai mare poftă
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350689_a_352018]
-
scos complet din minți. Străfulgerări se transmiteau prin vârful degetelor mele de la picioare și întregul corp mi se încorda de dorință. Dar mă gândeam că-i promisesem tandrețe, atenție și blândețe, că nu voi ataca reduta cu violență. Coboram cu sărutări pătimașe pe abdomen, în timp ce mâinile mi se jucau cu mugurii întăriți ai sânilor. Când buzele au ajuns în zona coapselor, Genny m-a tras brusc de cap, spunând șoptit: - Eiii!!!... Nu !!!... ce-mi faci? Nu acum... E prea devreme să
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350689_a_352018]
-
fost surprinsă și protesta țipând ușor, fără vlagă și dând din picioare, dar văzându-se întinsă pe pat și asaltată de febrilitatea mâinelor mele harnice la pipăit și avântul buzelor mele la sărutat, s-a lăsat abandonată în dezmierdările și sărutările mele. Deja intrase în rolul de parteneră la scena de dragoste declanșată de joaca de-afară, din zăpadă, și de sentimentele pure ce ne legau. Căldura emanată de gazul metan din soba de teracotă era insuportabilă, dar numai bună pentru
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350708_a_352037]
-
unul, când celălalt eram deasupra, ne rostogoleam înlănțuiți și, în patul matrimonial improvizat din cele două paturi separate, era o vânzoleală și un scrâșnet de lemn uzat în multe lupte de acest gen, de-a lungul timpului. Sub ploaia de sărutări și mușcături ușoare cu care o copleșeam pasional, Genny simțea o furie și o dorință nestăvilită de a trăi cu întreaga ei ființă momentul dăruirii totale. Dispăruse oboseala lungului drum petrecut în tren, a mersului pe jos, cu geamantanele în
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350708_a_352037]
-
drum petrecut în tren, a mersului pe jos, cu geamantanele în mână, până la vilă și a jocului din zăpadă. Semănam cu două animale tinere, prinse în hârjoneli, păduricile noastre erau ciufulite, mângâiate, sărutate, iar buzele ne erau umflate de atâtea sărutări. Penetrarea a fost ușoară, cu finețe, pentru ca Genny să nu simtă decât plăcerea... Senzațiile trăite în acel moment făceau ca cele două corpuri să se rigidizeze, să se încordeze, iar eu apăsam cu furie, tot mai tare, pentru ca nimic să
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350708_a_352037]
-
durere!, dar nu e o durere, sunt sute, zeci de mii și toate-s adunate în carne și în oase; abia de faci un pas și te auzi rostind: îmi este dor, oh, Doamne! de primul „te iubesc!”, de prima sărutare, de primul luat în brațe... sunt o femeie coaptă și vreau să fiu culeasă, îmi crește, tainic, rodul, gropița din obraz îmi arde-n flăcări gura pe jar, Doamne, mă arzi, genunchii-mi țin făptura în rugăciune mută și mâinile
FEMEIE, AI O PROBLEMĂ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 665 din 26 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358822_a_360151]
-
din 18 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ne pârjolesc grădinile din noi Furtuni, tornade, foc și ploi fatale Din somnul adormirilor letale Ce zămislesc doar monștri reci și goi... Nimic nu ne mai poartă printre stele, Nici un surâs și nici o sărutare Coșmaruri ne trezesc, zâmbind barbare În jocul lor îndoliat de iele... Dospesc în lutul infestat cu nebunie Atâtea malformații de cuvinte Și tremurul din gene iarăși minte Când lacrima se teme, ca să fie... Doar în Grădina-aceea din poveste Mai murmură
MAI CRED de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358895_a_360224]
-
ființă. Dorința lui reuși, să-i transmită frânturi din frumusețea vieții. Apa se încălzi ca din senin și începu să fiarbă ușor în jurul lor. Deși părea clocotită, el nu simțea decât corpul ei pierdut într-al lui. Vârtejul amețitor al sărutărilor îi topea pe amândoi, devenind o învolburare de sentimente și șoapte întretăiate cu suspine moi. Apa creștea în intensitate ... i-a înghițit nesățioasă. Printr-o minune totul a devenit ca la început. Lacul era liniștit și limpede, părea că nimic
ÎN ARŞIŢA NOPŢII de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358971_a_360300]
-
de iarnă, În vreun copac rămâne părăsită, Oare asta ce înseamnă? Că încă îți păstrez în amintire, Undeva într-un mic colțișor, Galeșa și prima ta privire, Al dorului un prim fior. E singurul lucru de preț, Pe lângă miile de sărutări, Și dorul am să-l scriu citeț, În inima plină de frământări. De ai fi acuma lângă mine, M-aș simți extrem de fericit, Fericirea mea constă în tine, Și-aș vrea să dureze la infinit. Baia de Arieș 1964 Referință
156 UN GÂND SIMPLU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 2242 din 19 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/358997_a_360326]
-
ta ce s-a trezit... lumina din inima ta a încălzit... sufletul meu amorțit ce a reprimit... dorul tău cel rătăcit M-am trezit din visul rogvaiv,- erai în fața mea... iubita mea mă îmbrățișai... cu lacrimi de iubire Mă mângâiai... sărutări migdale îmi topeai Doar visul... a fost vis. 04.12.2009 Romeo - Nicolae + ASiIiVro Vol. Speranțele iubirii - 2010 Referință Bibliografică: Suflet trezit / Romeo Nicolae Ștefănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 245, Anul I, 02 septembrie 2011. Drepturi de Autor
SUFLET TREZIT de ROMEO NICOLAE ŞTEFĂNESCU în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359289_a_360618]
-
iubirii, neîndoielnic, De față era vrăjitorul Melnik, De mulți iubită, ea-l iubea pe-Orfeu, Iar el, pe nicăieri, în Elizeu. Acesta-i visul, vraja de neînfrânt, Euridice, numai un cuvânt Să pot rosti, mai au ele valoare? Cuvintele, ca sărutări ușoare. Iar la sfârșit, se întindea departe Pustiul, precum pielea unui șarpe. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Șarpele / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1126, Anul IV, 30 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Boris Mehr : Toate Drepturile
ŞARPELE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360329_a_361658]
-
le consideram copii ei blânzi; însă și ei turnând lacrimi și întristare atunci când te cufunzi în moarte ! Plângăream apele, dar mai mult Dunărea ce mi-a oferit totdeauna amintiri plăcute. Culoarea și mirosul ei, m-a însoțit permanent ca o sărutare. Uneori a purtat în inima ei tăcută, destinul amar al pescarilor nevăduvindu-i de libertate. Pe valurile ei, i-a plimbat ca pe niște prunci înainte de vreme prin anotimpuri. De aceea pescarii o socotesc nemuritoare - întâmpinându-i cu voie bună
ZILE DE IARNĂ de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360323_a_361652]