2,895 matches
-
se găsește vizavi de Casa Poporului, pe Calea 13 Septembrie: a fost greu să le explic că în România comunistă totul era centralizat, inclusiv știința, și prin urmare, comasarea institutelor de cercetare într-o clădire-mamut intra în logica sistemului politic. Sătui de istorie comunistă, am luat metroul, care, în treacăt fie spus, e mult mai frumos decât metroul londonez, și am pornit spre Herăstrău, cu gândul de a merge să vedem Muzeul Satului. Alegerea mea n-a fost prea inspirată pentru că
Dragoste, alcool și rock'n'roll. Frăția băutorilor profesionişti de la Cambridge, în drinking trip la Bucureşti () [Corola-blog/BlogPost/338440_a_339769]
-
practica acest viciu în voie pentru câteva ore. A treia zi prietenii mei, mahmuri și obosiți, și-au cam pierdut răbdarea când, așteptând în zăpadă, în plin centru al Capitalei, taximetriștii ne cereau șpagă pentru a ne duce la aeroport. Sătui de așteptare și de frig, ne-am urcat pur și simplu în două taxiuri și, o dată ajunși la Otopeni, am cerut bon, în caz contrar amenințând cu poliția. Văzând ei că n-au pe unde scoate cămașa, ne-au înjurat
Dragoste, alcool și rock'n'roll. Frăția băutorilor profesionişti de la Cambridge, în drinking trip la Bucureşti () [Corola-blog/BlogPost/338440_a_339769]
-
un ceas. La coliba lui Culiță Dănilă, iarba era de-o palmă, numai lăptucă și trifoi. Am tunat pe-nserat. Oile erau atât de sătule că râgâiau. Se lăsau la vale greoi, legănându-și, gâfâind, burțile. Deși flămând, Unchiu părea mai sătul decât ele. - Când ciobanu-i flamând, atuncea îi oaia satulă. Da când îi oaia satulă, atuncea îi ciobanu mulțamit. Când oaia caută rău, geaba mânci, că-ți stă mâncarea-n gât. Ești ostenit? Uită-te numa câtu-s de tihnite... Vezi? Acu
Povestea ca Viață. Sisif () [Corola-blog/BlogPost/338432_a_339761]
-
am fost luați pe nepregătite; asemeni sătenilor ce-au auzit de prea multe ori strigându-se c-a venit lupul și-au ignorat strigătul când acesta într-adevar a venit, noi am auzit 27 de ani strigându-se schimbare și, sătui de minciună, ne-am hotărât să nu mai credem nimic. Nici măcar când schimbarea - acea schimbare reală, dificilă și lipsită de luciul idealului - pare să fi venit. Motivul revoltei noastre este dublu. Pe de-o parte, suntem indignați observând că ne-
Curaj România, lupta continuă! () [Corola-blog/BlogPost/338736_a_340065]
-
frica de Soros, în America e frica de mexicani. Italia e frica de reforme, iar in Marea Britanie e frica de pierderea suveranității în fata funcționarilor de la Bruxelles. Buchete de frici ușor de exploatat. Oamenii, o mare parte a lor, sunt sătui de libertate, așa cum a fost ea propovăduită de democrațiile liberale și vor ziduri în interiorul cărora să se simtă în siguranță. O întoarcere nostalgică la origini. Prea multă libertate înseamnă prea multă diversitate, care începe să devină dureroasă și incomodă, iar
Noul, și în politică, provoacă frică. Mai bine cu demonii pe care îi cunoaștem, nu? () [Corola-blog/BlogPost/338712_a_340041]
-
despre bani, vorba Unchiului Culiță: ”Saracia o fost prietenă bună cu tata, șî cu minie tot așe!” Dacă vreau ceva de la viață, e să las în urma mea o Gură de Rai. Și niște îngeri, să-i stea de strajă. Apoi, sătul de zdroabă, vreau să mă hodin. Nu mult, doar așa, o eternitate...
Povestea ca Viață. Blestem () [Corola-blog/BlogPost/338927_a_340256]
-
i se confiscă mare parte din avere, și trăiește sub continua amenințare a comuniștilor. Nu o dată este persecutat și bătut de securitate. Neplăcerile datorate originii nesănătoase s-au răsfrânt și asupra băieților familiei Tomescu. Mișu devenise medic, iar Nichita, avocat. Sătul de urmărirea securității și de permanenta teamă de a nu fi arestat, în toamna lui 1948 părăsește România într-un mod original, după cum a relatat nea Mitică. După popasul pe malurile Senei, Nichita pleacă spre Canada, unde se stabilește definitiv
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX () [Corola-blog/BlogPost/339928_a_341257]
-
acasă și le plantam. Aveam în grădină peste o sută de trandafiri...“. „O lume în care nu m-aș fi putut integra...“ Am părăsit casa din Copou încărcată de amintiri dintr-o lume dispărută. Aveam certitudinea că, în universul contemporan, sătul de computere sofisticate, dar și de un învățământ golit de conținut, un alt Ștefan Procopiu, trudind să facă cercetări numai de dragul științei, nu se va mai naște prea curând. La plecare, o întrebare fugară, adresată Rodicăi Procopiu, mi-a întărit
Rădăcini uitate () [Corola-blog/BlogPost/339956_a_341285]
-
de a nu se amăgi cu o existență care îți stă la picioare și de a o înfrunta pe cea care te calcă în picioare. Locotenentul, cu noua echipa, trebuie să ducă trei ambulanțe la un alt punct militar, dar sătul de timpul pierdut într-o coloana generată de vremea proastă și de retragerea trupelor, va lua decizia care îi va schimba radical viața: iese din șir și o ia pe un drum lateral, cu speranța oarbă ca vor ajunge unde
Ernest Hemingway: Adio arme! – Recenzie de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339325_a_340654]
-
Dorul este un cuvânt intraductibil datorită profunzimii pe care o exprimă. Este individual. Nu are cine să ți-l priceapă. Cum este când, sătul, tu însuți nu-ți crezi ție, celui care mai înainte fuseseși flămând, darmite altcuiva? Vara aceasta, ca niciodată, eu, care sunt un tip solar, am suferit cumplit de căldură. Soarele a fost ucigător. Dacă până acum, vara, se numărau pe
Despre dor, de D. Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339514_a_340843]
-
dor, care a devenit expresia oricărei dorințe și care implică ființa umană în totalitatea sa. (Mircea Eliade) Dorul este un cuvânt intraductibil datorită profunzimii pe care o exprimă. Este individual. Nu are cine să ți-l priceapă. Cum este când, sătul, tu însuți nu-ți crezi ție, celui care mai înainte fuseseși flămând, darmite altcuiva? Vara aceasta, ca niciodată, eu, care sunt un tip solar, am suferit cumplit de căldură. Soarele a fost ucigător. Dacă până acum, vara, se numărau pe
Tema nr. 2: Despre dor (Subiectul al II-lea) () [Corola-blog/BlogPost/339596_a_340925]
-
devenit expresia oricărei dorințe și care implică ființa umană în totalitatea sa. (Mircea Eliade) de D Ionescu Dorul este un cuvânt intraductibil datorită profunzimii pe care o exprimă. Este individual. Nu are cine să ți-l priceapă. Cum este când, sătul, tu însuți nu-ți crezi ție, celui care mai înainte fuseseși flămând, darmite altcuiva? Vara aceasta, ca niciodată, eu, care sunt un tip solar, am suferit cumplit de căldură. Soarele a fost ucigător. Dacă până acum, vara, se numărau pe
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339593_a_340922]
-
ceda încercărilor și vom căuta exemple de rezistență în rândul celor apropiați sau, în situația unei culturi de bază, dacă o vom avea, în sinele nostru. În pilde marcante, regăsim modelul Iisus: „Ploua, cu crucea-n spate - / Înspre Golgota cea / Sătulă de păcate - / Iisus încet mergea. // Cu-aceeași strajă oarbă, / Desculț și mititel / Tot clătinând din barbă / Urmam și eu ca El“. Comparația este salvarea de la prezentul presant. Ce deprindem din asumarea instanțelor comune? Puterea de a ierta erorile față de noi
Nicolae Țurcanu: Poeme care nu dor sau Cartea dorului de viaţă () [Corola-blog/BlogPost/339608_a_340937]
-
nu se schimbe nimic... M-a emoționat mult unitatea oamenilor din toate orașele țării! Sincer, nu mă așteptam ca atât de multă lume să iasă în stradă și în Craiova, un oraș în care predomină un anumit partid. Personal sunt sătul de ce fac acești oameni care nu schimbă nimic. Așa au făcut și cu ordonanța: o să o abrogăm, o să o retragem, o să o supunem parlamentului... Ura viscerală împotriva nedreptății ne-a dat putere să rezistăm, să ieșim în fiecare seară în
„S-a trezit Craiova, n-aş fi crezut...“ Protest în orașul Olguței () [Corola-blog/BlogPost/339068_a_340397]
-
Acasa > Stihuri > Momente > ȘI ASTĂZI, ÎNCĂ, MI-E RUȘINE... Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 292 din 19 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Într-o zi, așa, mai pliurdă, Sătul de viața asta seacă, Văzând cum alții beau și zburdă, M-am aburit și eu oleacă, De grija banilor să-mi treacă. Era și frig, ploua cu ciudă Și tremuram, singur, pe stradă; Și, fleșcăit ca o agudă, M-am
ŞI ASTĂZI, ÎNCĂ, MI-E RUŞINE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340755_a_342084]
-
fumez și-mi beau cafeaua Un fel de plante care doar zîmbesc Cu unduiri ermetice de oase Ce rîd cu rîsul lor duios prostesc Dar mai întîi avem povești destule Cît să trăim în altă realitate În care hergheliile-s sătule De-atît păscut prin ierburi deșănțate În timp ce eu fumez și-mi beau cafeaua Referință Bibliografică: IN TIMP CE EU FUMEZ SI-MI BEAU CAFEAUA / Ioan Lilă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 253, Anul I, 10 septembrie 2011. Drepturi de Autor
IN TIMP CE EU FUMEZ SI-MI BEAU CAFEAUA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341322_a_342651]
-
mine n-aș mai putea. E bine ca lucrurile să rămână așa cum sunt. Dumnezeu singur îmi e de ajuns. 13 decembrie 2012 CÂND N-AI NIMIC Abia atunci când nu ai nimic, poți să oferi totul. Când nu ai nimic, ești sătul de toate. Ghiftuit. Nu mai încape nimic în tine. Plin de duh și lumină. Nu-ți mai trebuie mare lucru. Și nici nu-ți dorești mare lucru. În mod paradoxal. Te oferi pe tine în folosul oamenilor. Mulți vor râde
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 763 din 01 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341403_a_342732]
-
solfegii caste Efluvii și trăiri de dor nebune Ce aromesc a mirt, sălbăticiune, Plutind spre lumea de iubiri fantaste. Purtând brățări de iriși moi la glezne, Lumină, gânduri albe-n lampadare Cu cingători de nea, tulburătoare, Și noi, străine, cei sătui de bezne, Ce ne iubim în cânt de menestrele - Delir sublim sub candele păgâne, Pe-un braț de crini, păziți de zmei și zâne, Născuți din spuza viselor rebele. Mirări se surpă-n tâmpla-ți argintie Zâmbești timid, serafice herald
POEMELE IUBIRII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341984_a_343313]
-
i se confiscă mare parte din avere, și trăiește sub continua amenințare a comuniștilor. Nu o dată este persecutat și bătut de securitate. Neplăcerile datorate originii nesănătoase s-au răsfrânt și asupra băieților familiei Tomescu. Mișu devenise medic, iar Nichita, avocat. Sătul de urmărirea securității și de permanenta teamă de a nu fi arestat, în toamna lui 1948 părăsește România într-un mod original, după cum a relatat nea Mitică. După popasul pe malurile Senei, Nichita pleacă spre Canada, unde se stabilește definitiv
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341707_a_343036]
-
cu care mai târziu va lovi în pieptul furtunii!), cu ochii înlăcrimați, ochii aceia albaștri ca Arieșul:“ Tată, nu-i bună rânduiala de-acum! Trebuie schimbată! Nu-i drept ca unii să moară de flămânzi, iar alții să crape de sătui!” În casa dascălului Mihai Gomboș- întemeietorul unui neam de cărturari, Avrămuț învață literele și numerele, după care este trimis la școala primară din Neagra. La 10 ani merge la Câmpeni, găzduit de familia Șuluțiu, cu fiii căruia va lega o
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (AVRAM IANCU-CRAIUL MUNŢILOR) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341745_a_343074]
-
Acasa > Stihuri > Momente > IUBITO, HAI LA PUȘCĂRIE! Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 259 din 16 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Iubito, hai la pușcărie Și să trăim vreo zece ani închiși! Sunt prea sătul de murdărie, În țara asta suntem doi proscriși. Iubito, hai la pușcărie! De-atâta libertate m-am scârbit! La noi e multă curvărie, Miroase glia-a pește împuțit. Vreau să sparg la noapte un butic, Pentru tine ca să fur o
IUBITO, HAI LA PUŞCĂRIE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341825_a_343154]
-
trimis pe un altul să ducă la bucătărie o strachină cu lapte dar acestuia fiindu-i foame, s-a oprit pe drum și a golit-o, deși știa că pentru asta avea să mănânce o chelfăneală zdravănă. Da, dar era sătul! O bunică dschide geamul și-și strigă nepoțica: Georgiana, vino acasă că te cheamă tatăl tău. Ia și pe Corneliu. Fetița ăși strikgă la râțndul ei frățiorul spunându-i: Corneliu, vino acasă că te cheamă tatăl tău. Mai avea să
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
13 aprilie 2014, este pentru noi o dublă sărbătoare, deoarece este Ziua Floriilor și deoarece plecăm într-o excursie în Bulgaria pe un traseu cu profundă rezonanță religioasă și istorică: Biserică Sfanțul Dimitrie Basarabov, bisericile rupestre de la Ivanovo, Veliko Târnovo, sătul Arbănași. Plecarea are loc dimineață, la ora 7, din București. A plouat foarte mult în ultimele zile, cerul este înnorat, un tovarăș de drum ne spune că în Bulgaria ploua, dar sufletul ne spune că vom avea totuși vreme bună
ÎN BULGARIA, PE URMELE DOMNITORILOR ROMÂNI, ALE ŢARILOR ŞI ALE SFINŢILOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341859_a_343188]
-
care soarele țării ne încălzește, parcă, și mai mult inimile, văzându-ne cum venim acasă în concediu. Și cum să nu te bucuri când intri iar în viața ce palpită prin crângurile copilăriei tale? Cum să nu te bucuri când, sătul de aerul poluat și de apa la sticlă a metropolelor occidentale, respiri iar aerul curat și să bei iar apa limpede de izvor? Dar eu, mă bucur și de oamenii care îmi vorbesc graiul strămoșesc în care m-am născut
ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI ! de MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 801 din 11 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342260_a_343589]
-
că, dacă ar mai fi trăit mama scumpei mele prietene, am mai fi avut și câte o farfurioară cu puțină dulceață de trandafiri sau de gutui. Eu profitam de faptul că ea nu era dintre aceia care-și „părăsesc” țara sătui de „salam cu soia” - căci mai sunt încă politicieni dintr-aceștia care judecă astfel −, iar ea, de faptul că eu mi-am lumea-n cap și am „părăsit-o”. Eram amândouă cu sufletul la gură, să auzim știri serioase, eu
ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI ! de MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 801 din 11 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342260_a_343589]