1,572 matches
-
pământ”. Adaos Adaosurile corectează natura solului, calcaros sau acid. Astfel, terenul devine mai permeabil, mai puțin acid etc. În acest scop, folosim mai ales nisip, turbă, oxid de calciu sau calcar. A afâna A lucra pământul sfărâmând bulgării cu o sapă. Anuală O plantă anuală este o plantă care are un ciclu complet (germinare, creștere, înflorire, ofilire) de-a lungul unui singur an. Apiacee (familia) Mărar, anason, angelică, morcov, țelină, hasmațuchi, coriandru, chimen, fenicul, păstârnac, pătrunjel. Asteracee (familia) Pelin, anghinare, mușețel
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
în cele patru colțuri ale pământului. Pe ruinele fostului imperiu rus, s-a ridicat o altă lume, dar din nenorocire această lume amenință pacea Europei întregi. Principiile care sunt la baza politicii comuniste-integrale din Rusia sovietică au adus poporul la sapă de lemn, la ruină și de aceea a început exodul populației spre țările mărginașe și în care încă mai strălucesc: civilizația și umanitarismul „burghez”. În Basarabia s-au adunat toți acei scăpați, ca prin minune de gloanțele grănicerilor bolșevici. Dar
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
sfârșituri. Se-nchegase flăcău mare Cordun, Păzea oile și umplea de cântec cele lunci, Avea bâtă de alun, Ochi de flacără și pletele lungi. Își înturna zorile fața și se uita peste apă Când se ducea Lisaveta cea blândă cu sapa la sapă. - Tu îmi ești dragă... - Nu spune asta... - Ba spun... - Te chiamă Cordun... - Mă chiamă Cordun... - Are să te bată Gheorghe din sat... - Știu și eu să mă bat. - Ești țigan, ai ochi de foc. - Am să te iau la
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
-nchegase flăcău mare Cordun, Păzea oile și umplea de cântec cele lunci, Avea bâtă de alun, Ochi de flacără și pletele lungi. Își înturna zorile fața și se uita peste apă Când se ducea Lisaveta cea blândă cu sapa la sapă. - Tu îmi ești dragă... - Nu spune asta... - Ba spun... - Te chiamă Cordun... - Mă chiamă Cordun... - Are să te bată Gheorghe din sat... - Știu și eu să mă bat. - Ești țigan, ai ochi de foc. - Am să te iau la horă la
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Știu și eu să mă bat. - Ești țigan, ai ochi de foc. - Am să te iau la horă la joc. - Să nu, că n-o fi bine, de ne-or vedea jucând... Și s-a dus Lisaveta cea blândă la sapă, plângând. - Ce faci tu? - Pasc vitele. - Vrei să mergi la târg să-nveți? - Da' ce parcă mă poți trimite? - Pot, frate! - Batem palma? - Batem! În târg l-au așteptat prieteni mulți din toate părțile Și l-au așteptat cărțile. A
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nu-l poate arăta oricui. Cu toate acestea scoase și arătă o monedă de alamă, atât de frecată încât, într-adevăr, sclipea. Celor nedumeriți, un om le explica că moșul Joagă din Budeni e „zăltat”. Se suie pe casă cu sapa în spate și de-acolo strigă că are o fată măritată la Bacău cu regele Mihai. Moșneagul lămuri celor de față că există patru globuri. - Unul este, moșule, strigă îndrăzneț un flăcău, și pe ala ședem noi. Bătrânul ricană : Unul
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
se chinuiau să smulgă din pământul rece buruienile și plantele care-și aveau casa acolo. Fețele le erau ude de sudoare și mâinile le tremurau de efortul pe care-l depuneau. Chiar era Sergiu! În spatele lor, sprijinindu-se de o sapă curată, stătea el. Părea să-i supravegheze pe cei care munceau, Sergheiov obosindu-și numai limba și picioarele, care trebuiau să-l susțină. Semăna cu un stăpân de sclavi. Cam dimineață, Sergiu, pentru o plimbare în grădină! spusei eu. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
de biologie. Se pare că, în aceste vremuri tulburi, ciudatul devine obișnuit și banal. Trecu o vreme, în care se arătase deranjat de ceea ce-și amintise, încruntându-se frecvent și ștergându-și din când în când sudoarea de pe frunte. Sapa ta e curată, Sergiu, observă Vladimir. Așa e, zise el scuzabil. Mă duc să-i ajut pe amărâții ăștia că văd că nu mai au spor. Ia-i și tu mai ușor, Sergiu! îi strigai când începu să dea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
ta e curată, Sergiu, observă Vladimir. Așa e, zise el scuzabil. Mă duc să-i ajut pe amărâții ăștia că văd că nu mai au spor. Ia-i și tu mai ușor, Sergiu! îi strigai când începu să dea cu sapa la rădăcina unui tufiș verde și neîngrijit, alături de alții. Nu dădu semne că m-ar fi auzit. M-am întors și mi-am căutat drum înspre porțile ce dădeau în curtea interioară. Deși trebuia să fie mai ușor de umblat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
putea să fie Velail? Elevul, ce părea puțin mai mic decât mine, mai chemă pe câțiva din colegii săi și, în câteva clipe, spațiul inițial ocupat era acum liber. Plimbându-mă prin mulțime, observând conținutul diferitelor cutii, ce varia de la sape, haine, cizme negre la cuțite de luptă, puști cu lunetă și mine, capul mi s-a întors involuntar înapoi, de parcă ar fi fost tras de un arc invizibil. Acolo, în spatele meu, suit pe o cutie pătrată, destul de mare, sprijinit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
asemenea bunuri sunt cerute de toate segmentele societății. Ceva este totuși neclar. Deci fiul lui Otacilius, Ofelus, parcă... — Da. — Ipochimenul refuză să-ți plătească cota-parte din afacere. Asta-i problema, nu? Scribonius Libo aprobă viguros din cap: M-aduce la sapă de lemn! se jeluie. De, îl ironizează Gallus. Pământurile tale s-au dus de mult pe tot felul de extravaganțe luxoase, iar veniturile astea fabuloase, în loc să le capitalizezi, le lași să ți se scurgă printre degete. Libo gesticulează agitat: — Gândește
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
atunci nu găseau nici un motiv să se întoarcă în Japonia. Călătoria aceasta îndelungată care-i tot amăgise cu câte o nălucă se apropia de sfârșit. Era deja primăvară. Migdalii care mărgineau ogoarele își deschiseseră florile rozalii. Un țăran dădea cu sapa. Cu ochii cât cepele de uimire se uită lung după alaiul de japonezi cu înfățișare neobișnuită. După cum erau îmbrăcați, cu haine lungi ca arabii, încinși cu brâie și cu părul strâns la spate, țăranul socoti că sunt veniți de prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
uimire se uită lung după alaiul de japonezi cu înfățișare neobișnuită. După cum erau îmbrăcați, cu haine lungi ca arabii, încinși cu brâie și cu părul strâns la spate, țăranul socoti că sunt veniți de prin vreo țară caldă. Își aruncă sapa pe ogor și o porni la fugă înapoi spre casă. Florile albe ale merilor și ciripitul păsărilor nu-l mișcau deloc pe samurai. Acum nici nu-i venea să se mai lase cuprins de dorul după primăvara din valea sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
observ un curent vindicativ care se ridică precum marea învolburată deasupra acestui popor atât de împilat. Am găsit în ziarul Gândul un comentariu care ar putea la un moment dat să devină o pagină din biblia unui popor adus la sapă de lemn. Spune așa autorul anonim: „sângele cere dreptate, iar nu răzbunare. Azi nu putem spune numele celor ce au hotărât distrugerea economică a României, dar va veni și ziua când vor fi arătați, ca niște animale în cușcă, și
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
libertatea de a trage cu pușca, fiindcă rămășițele acelea politice strânse acolo trebuiau secerate pe loc fără nici o judecată, așa cum meritau, și nu să mai fie hrăniți mai știu eu câtă vreme pe cheltuiala unui popor adus de ei la sapă de lemn. Acum un popor întreg a ajuns iar în situația din 1929- 1933, dar pe vremea noastră nu mai sunt curbe de sacrificiu, adică să se ia o anumită sumă din salariu pe timp de trei luni, ci criminalii
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
și chiar a pus în practică, vorba lăsată mai apoi moștenire poporului român „Nu face azi, ceea ce poți lăsa pe mâine”. Și a făcut, la început, numai cerul și Pământul. Să nu credeți că a tras el ditamai Dumnezeu la sapă sau la hârleț ci materia a apărut de la sine îndată ce și-a manifestat voia. Ce-i drept, o materie la început informă, pustie, plină de umezeală, tot un fel de „talmeș-balmeș”. "Și pământul era fără chip și pustiu și întuneric
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
ca sine. Hindusul care-și îmbrățișează soția spunând că ea este Pământul, iar el Cerul, este în același timp pe deplin conștient de umanitatea sa și de cea a soției sale. Țăranul austro-asiatic care dă același nume, lak, falusului și sapei, și asemuiește sămânța cu semen virile, ca atâția alți cultivatori, știe foarte bine că sapa este o unealtă pe care și-a făcut-o singur și că, lucrând ogorul, face o muncă agricolă care presupune un oarecare număr de cunoștințe
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
este în același timp pe deplin conștient de umanitatea sa și de cea a soției sale. Țăranul austro-asiatic care dă același nume, lak, falusului și sapei, și asemuiește sămânța cu semen virile, ca atâția alți cultivatori, știe foarte bine că sapa este o unealtă pe care și-a făcut-o singur și că, lucrând ogorul, face o muncă agricolă care presupune un oarecare număr de cunoștințe tehnice. Cu alte cuvinte, simbolismul cosmic adaugă o nouă valoare unui obiect sau unei acțiuni
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
toată țara lui Israel nu se găsea nici un fierar; căci Filistenii ziseseră: Să împiedicăm pe Evrei să-și facă săbii sau sulițe." 20. Și fiecare om din Israel se cobora la Filisteni ca să-și ascută fierul plugului, coasa, securea și sapa, 21. cînd se toceau sapa, coasa, furca cu trei coarne și securea, și ca să facă vîrf țepușului cu care mîna boii. 22. Și așa s-a întîmplat că în ziua luptei nu era nici sabie, nici suliță în mîinile întregului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
se găsea nici un fierar; căci Filistenii ziseseră: Să împiedicăm pe Evrei să-și facă săbii sau sulițe." 20. Și fiecare om din Israel se cobora la Filisteni ca să-și ascută fierul plugului, coasa, securea și sapa, 21. cînd se toceau sapa, coasa, furca cu trei coarne și securea, și ca să facă vîrf țepușului cu care mîna boii. 22. Și așa s-a întîmplat că în ziua luptei nu era nici sabie, nici suliță în mîinile întregului popor care era cu Saul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
lucrezi undeva,iar dacă lucrezi ce treburi importante Învârtești de te afli pe stradă, iar dacă nu puteai răspunde cu exactitate milițianului, erai un om pierdut. În două ore erai judecat, condamnat, iar a doua zi te aflai deja cu sapa În mână la munca câmpului! Fără a realiza pericolul, din curiozitate, Atena mai parcurse câțiva metri În pași de promenadă, iar la un moment dat se Îndreptâ către o Îngrămădire de oameni ce vociferau, suficient de curioasă. Observă „Duba” miliției
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
și-a pus o mână pe umărul lui Ellis. A murit, i-a spus ea. Lasă-l în pace. L-a ajutat pe Ellis să se ridice în picioare și i-a făcut semn lui Alice să ia o lopată. Sapă, a zis ea. Alice nu s-a clintit. Evident, fusese confundată cu Irene sau cu Jina ori cu vreo persoană puternică. Sapă, a repetat Helena, pe un ton mai dulce. Alice a lovit pământul cu lopata și-a dat de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
pe Ellis să se ridice în picioare și i-a făcut semn lui Alice să ia o lopată. Sapă, a zis ea. Alice nu s-a clintit. Evident, fusese confundată cu Irene sau cu Jina ori cu vreo persoană puternică. Sapă, a repetat Helena, pe un ton mai dulce. Alice a lovit pământul cu lopata și-a dat de-un strat de pietre. Brațele au început să-i tremure din cauza reculului. S-ar putea să dureze ceva, a comentat Helena. Soarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
înroșite mintea-mi zdrobită de lanțurile durerii aleargă prin vreme în trecut în prezent despletind amintiri rătăcește prin dansul limbilor ce-mi pictează tavanul pe fond negru adorm și trag cortina peste încă o zi din vremea care curge, și sapă... Cutie de suflet... pe degetul muntelui pereche mi-am încolăcit aura sufletului obosit și stingher peste care am simțit zăvorul inimii tras cutie de suflet în adâncul peretelui ce tresaltă în înlănțuirea tangentă a piepturilor aprinse de scâncetul dorului scăpătat
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
într-o cetate, Tăcerea în mine si-a făcut popas, Și-mbracă ceasul de singurătate Iar inima nicicând n-o să tresară, Și nici privirea limpede de apă, Când visul pur pe frunte se coboară, În somn ce umbra clipelor o sapă. Din noaptea ce-a trecut atât de lesne, Ca o șoaptă-ntunecată veșnic, Fiori mă trec din creștet până-n glezne, Ce ard ca lumânările în sfeșnic. Iubesc surâsul... Iubesc surâsul zilei care vine În linii suple ce unduind se scurg
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]