1,540 matches
-
făcută de cineva care are tată și mamă. Moașa face trei turtițe de azimă unse cu miere care Închipuiesc trei ursători care zic ele (femeile) că destină viitorul copilului. Dacă noul născut e băiat, se mai pun pe masă: carte, sapă, secere, cosor și alte obiecte de 50 muncă, iar, dacă e fată, pune unelte trebuitoare la tors, cusut și țesut. Se mai lasă două lumânări aprinse care ard toată noaptea. Din lucrurile de mâncare să se ospăteze ursătorile, iar cu
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
În centrul unei simbolice roze a vînturilor: „drumuri se-ncrucișează ca ochii”, „obrazul tău desface lungi cîmpuri de secară”, „zboruri Întretăiate În cremene cum lănci”, „spre tine-n peisagiu mi-am descuiat ferestre”, „glasurile-n aer desfășură-un covor / basarabean”, „sapă-n mădulare și-n ochi un coridor”, „trupu-ntreg spre tine e-ntins precum un pod”, „aerul se desface În vorbele ca lăzi”, „glasurile-n seară se schimbă precum gărzi”... O strofă dinspre finalul poemului ar putea oferi, ea singură, un
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
său infantil într-o seamă de coșmaruri cu vedenii tip Goya. Ca adult căsătorit, va fi repudiat de familie și alungat din casă, lipsit cum era de simțul practic al agoniselii unor obiecte de fală. Scos țap ispășitor, ajuns la sapă de lemn, Joaõ are toate datele unui destin eșuat. Sofia, nevasta lui Joaõ și nora neagreată de Domnu, nu suportă vulgaritatea de la Palmela, părându-i-se la fel de respingătoare ca și provincialul Alentejo. Este dezamăgită de săraci, dar și de vocația
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
ascultă, aici frate, Ce cuvinte încurcate! Ți se limbă, plimba-n gură să spui frământări de limbă. Un vultur stă pe pisc, cu un pix în plisc. Iapa sură întră-n șură la întorsură cu o trăsură cu răsură. Șapte sape late și-ncă alte șapte sape late. Recunosc că eu cunosc o cunoștință recunoscută pentru recunoștința purtată cunoștinței cunoscutului nostru. Toți mă-ntrebă și se-ntrebă de ce Nae când întrebă nu se-ntreabă de ce-ntreabă, fără treabă, ori vrea să
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Ți se limbă, plimba-n gură să spui frământări de limbă. Un vultur stă pe pisc, cu un pix în plisc. Iapa sură întră-n șură la întorsură cu o trăsură cu răsură. Șapte sape late și-ncă alte șapte sape late. Recunosc că eu cunosc o cunoștință recunoscută pentru recunoștința purtată cunoștinței cunoscutului nostru. Toți mă-ntrebă și se-ntrebă de ce Nae când întrebă nu se-ntreabă de ce-ntreabă, fără treabă, ori vrea să se afle-n treabă. Un pui
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
în încercările lui de a mă ajuta, să-l învăț, pe măsura puterilor lui de înțelegere și efort, treburi ușoare dintre cele mai diverse. Îi procurasem unelte-jucării pe care el le folosea din ce în ce mai bine: gălețică, greblă, lopățică, măturică, făraș, hârleț, sapă, stropitoare etc. Cred că abia împlinise 5 ani când m-a ajutat prima dată la tăiatul și legatul viei și la curățatul pomilor. Îi ceream să ridice o coardă, să țină alta pe care urma să o tai, lăsându-i
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
cătun îndepărtat. Merseră o vreme împreună, vorbind, între râsete și oftaturi din rărunchi, despre bucurii și tristeți. Făceau, așijderea, haz de necaz, fără, însă, a uita să dea binețe celor pe care îi întâlneau pe drum. Treceau pe lângă oameni cu sapa și bocceluța pe umăr, care se îndreptau spre țarina satului pentru a plivi. Ajunși la tarla, cei trei se despărțiră, fiecare văzându-și de treaba lui. În fața ogorului sfânt, Ion se închină cu evlavie, mulțumind Domnului. Apoi, se apucă, de
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
metal și lemn, adunate în casa părintească, constituie rodul cercetărilor de suprafață sau al sondajelor arheologice efectuate de familia învățătorului COSTACHE BURAGA. De multe ori, pentru copiii familiei, solurile de tot felul au reprezentat cărțile și tăbliile de studiu, iar sapa și hârlețul cu care scormoneau pământul erau uneltele ce au redat cunoașterii “huma istoriei dăneștene“! Cu mult efort și cu multă muncă de lămurire dusă cu familia, o foarte mică parte din colecția lui COSTACHE BURAGA de la DĂNEȘTI a fost
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
părinții lor, la săpăturile și descoperirile arheologice, exponatele actuale. De câte ori privirea dăneștenilor nu s-a oprit cu stupoare asupra copiilor învățătorilor Buraga din Dănești, copii care călcau plapuma rece a zăpezii cu tălpile goale, îmbrăcați sărăcăcios și care colindau cu sapa și hârlețul în spinare pe coastele dealurilor pentru a-și ajuta părinții în munca izvorâtă dintr-o adâncă pasiune?! ... vă puteți imagina că primii cinci copii ai învățătorilor Buraga nu au fost înscriși în cataloagele școlii? Incredibil, dar adevărat. Acești
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Și, nici măcar părinții lor - învățători - nu le-au arătat cum se scrie o singură literă din alfabet. Dar, totuși, ei singuri au învățat. Pentru acești copii, pământurile de tot felul au reprezentat cărțile și tăbliile de studiu ale unui elev; sapa și hârlețul cu care scormoneau pămîntul ca și întrun dans al scrierii, penița lor, instrumentul lor de scris iar pereții și etajerele casei părintești, carnetul de elev care era decorat pe file albe de var cu note mascate, sub formă
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
scris vestita carte ,, Dăinuiri dăneștene “ (Iași, Editura ,,Junimea “). Eugenia Buraga a încetat din viață în anul 1975, soțul ei trăind în singurătate până în 1999 când a trecut în neființă. ,,Cu mirare întreabă oricine privește <<Oglinda trecutului>>. Mări... poi... plugul și sapa... cazmaua... hârlețul... plinindu-și menirea prin vatră de sat și prin țarina dusă, de jur împrejur, până-n colo, departe, pe văi și pe dealuri, au scos, fără știre, din sipet ascuns, ba unealtă, ba armă, ba oală, ba chip de
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Autoreferențialitatea e asumată explicit în cazul textualiștilor, care nu o introduc ca pe o inovație, ci ca pe un discurs metatextual conștientizat. Astfel Liviu Ioan Stoiciu intervine retoric "să mai scriu?..., întreabă, moale, tăind firul/ în patru, o literă (cu sapa pe/ strat, punând/ sămânță de ridichi pe un pământ bine/ netezit)... nu/ vezi?..., o formă de craniu de mort, ghici ce/ clar de sub masă (la care stau eu, cu/ tocul în acid/ uric), un ied, apărut din senin, behăie/ și
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
unor cuvinte germanice, astfel încît latina imperială le-a putut transmite limbilor romanice occidentale. Se apreciază, de obicei, că limba română nu a primit asemenea elemente, deși din acest grup foarte vechi de germanisme fac parte și cuvinte precum lat. sapo, -onis77 și spuma din care au rezultat rom. săpun, it. sapone, fr. savon, sp. jabon, respectiv rom. spuma, it. spuma, sp. espuma. Acestea par a fi însă singurele dintre cele 300 elemente latine atribuite influenței germanicii din perioada relativei ei
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
dintru Început Întemeiat de fugarii veniți de prin alte locuri care sau statornicit aici doar de câteva veacuri, sau au fost aici de la Începuturi! Dacă Înaintașii noștri nu s-au Îndeletnicit cu scrisul, ci au mânuit doar coasa, securea și sapa și au stat aplecați pe coarnele plugului pentru a scoate recolte dintr-un pământ atât de sterp, dar au Înfruntat vitregiile vremurilor, rămânând aici, am socotit că ne revine nouă, cei care am mai apucat În anii copilăriei vechile forme
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
pe coarnele plugului. Când greșea, mai primea câte una după cap, ca să-i fie de Învățătură. Vara Luna iunie era luna prășitului care se făcea numai manual. Se prășeau porumbul și cartofii. Toți ai casei trebuia să aibă câte o sapă. De obicei bunicul era cel care punea cozile la sape și le ascuțea bine. Acum ieșeau cu mic cu mare la prășit, fiindcă dădea buruiana. Femeile trebuia să fi terminat lucrul din casă sau dacă nu, să-l Întrerupă. Vitele
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
cap, ca să-i fie de Învățătură. Vara Luna iunie era luna prășitului care se făcea numai manual. Se prășeau porumbul și cartofii. Toți ai casei trebuia să aibă câte o sapă. De obicei bunicul era cel care punea cozile la sape și le ascuțea bine. Acum ieșeau cu mic cu mare la prășit, fiindcă dădea buruiana. Femeile trebuia să fi terminat lucrul din casă sau dacă nu, să-l Întrerupă. Vitele și oile erau ieșite la pășune, deci copiii nu mai
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
epistola Sfântului Apostol Pavel către Corinteni (de la capitolul 8); mai târziu aveam s-o înțeleg: toți Sfinții Părinți făcuseră din ea un dreptar al vieții lor în comunitățile călugărești și pustnicești mai ales. * Era în Iulie 1946. Începusem a doua sapă la vie. Vișan Nicolae și Paul Vilescu erau doi dintre camarazii simpatizați de noi toți pentru buna dispoziție pe care o creau totdeauna acolo unde se aflau. Se mai tachinau, fără ca glumele lor să degenereze în cuvinte vulgare sau dure
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ne uitam nepuțincioși unul la altul, neștiind cum să aplanăm tensiunea între cei doi. Valeriu Gafencu era în urma lor pe un rând alăturat și auzise toată disputa dintre cei doi. Când au ajuns la capătul parcelei, Valeriu și-a lăsat sapa, a ieșit în fața celor doi camarazi și îngenunchind, cu emoție în glas i-a implorat: „Vă rog să mă iertați că am auzit cuvintele, frumoase ca din psalmi, pe care vi le-ați spus unul altuia”. Cu lacrimi pe obraji
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Paști. Am plecat la Sălciile să facem curățenie și să-i mai ducem tatei câte ceva. Pe terenul de lângă casă, 700 de metri pătrați în folosință, semănasem chiar în ziua aceea porumbul. Locul fusese arat din toamnă. Eu dădeam cu colțul sapei, tata arunca boabele. Mi s-a părut că e puțin răcit. Sufla greu și-și tot trăgea nasul. Împlinea 90 de ani peste trei luni. Seara trebuia să mă întorc la Ploiești și i-am spus soției: Fă-i, te
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
camioane, au urcat transformatorul pe stîlp, "Tirex Petrol", Lituania, Polonia, Moldova Hanului dealuri peste Nistru, oglinda apei, vilele dace, rusism cu bolțile la cerdac, una singură cu lespezi drepte deasupra, Mirnenco Nistrul dungat strat granitic, Nistrul șoseluit de lățime, femeia sapa de pe umăr pînă-n casele de peste apă, rîndurile în vale, "Prăvălie", "Zona economică liberă Otaci Business", Vălcineț ieșire, troiță, "Petrom", cantonul cușcă cu văgăună de demisol și de acolo iese fetița, Strada Ștefan cel Mare 138, Movilăul de dincolo mal rîpos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
scapă feminității, portocaliu cu albastru scris în sec de vitrine, troleibuzul 2062 Pentru mîndra ce-o iubesc! "Drumuri Ialoveni" 1936, bloc turn circular pe costișă, intrarea "Europarc", au declarat intravilan toată republica! Sociteni "Poienița veselă. Tabără de albină", bănățenească refren Sapă, mă bădiță, sapă / Că eu țin dorul... grămadă alias de apă, prima variantă ar fi fost cultism, Să știi că la primăvară / Și mîndruța a-ră! "Radio Noroc" Tinerețe, tinerețe, / Te-oi plînge la bătrînețe, noua Românie radiofonică ține din Autogara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cu albastru scris în sec de vitrine, troleibuzul 2062 Pentru mîndra ce-o iubesc! "Drumuri Ialoveni" 1936, bloc turn circular pe costișă, intrarea "Europarc", au declarat intravilan toată republica! Sociteni "Poienița veselă. Tabără de albină", bănățenească refren Sapă, mă bădiță, sapă / Că eu țin dorul... grămadă alias de apă, prima variantă ar fi fost cultism, Să știi că la primăvară / Și mîndruța a-ră! "Radio Noroc" Tinerețe, tinerețe, / Te-oi plînge la bătrînețe, noua Românie radiofonică ține din Autogara Sud, troițe cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
7,57, în personalul București Pitești, în gara București Basarab, păi tu știi ce vrabie am văzut? cu alb, să mor eu! Marica ăsta, Rodna Veche București Nord, la Lujeru faci? spre exemplu, tu cît iei? ia du-te la sapă, să vezi cum e! ai fost tare la copii, mai faci? la patru căni mai pui o cană-n plus, la trei căni mai pui o cană! nu-i vorba, o făceam și în tuci, parc-o văd pe mama
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
l-ar duce pînă în superstiția cultură lirismul vorbei iuți, oricum l-a furat regina nordică Eminescu, ce rămîne sună a gol, Mogoșani val cu ridicarea pămîntului la semnificație, Cojocaru turla de tablă dezghinată la încheietură, Găești buruiană luată cu sapa din betonul peronului, rictus, cap înfundat pe gît, malul necontenit, cum ziceai că te cheamă? Franzela, Graziela Franzela, aia a lu' Florin, cu care s-a-nsurat! mă duc la o pronunțare la Pitești, porumbele negre, turle de tablă toate bisericile, asta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
adevărații lucrători ai pământului, țăranii clăcași, pe care literalmente îi exploatau fără milă. De altfel, se adeveriseră previziunea și afirmația conform cărora împroprietărirea de la 1865 nu a fost făcută decât pentru o singură generație, în final țăranii ajungând iarăși la sapă de lemn, nevoiți fiind să lucreze moșiile altora pe te miri ce. În arhivele vasluiene s-au păstrat câteva documente de o excepțională valoare istorică și exact asupra acestora vom face câteva referiri în studiul de față. În primul rând
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]