1,391 matches
-
Adelina, se pare, nu a citit, niciodată cartea, însă văzuse ecranizarea, cu Tom Cruise în rolul lui Lestat. Asta i-a fost fatal bărbatului pentru care luptase fără niciun fel de jenă. Ani de zile l-a acuzat că, din cauza sarcasmului și a gândirii sale corozive la adresa sistemului, ei i s-au închis definitiv câteva ceakre. Blocajul echivala cu un dezastru energetic, întrucât asfaltul magistralelor spirituale din corpul ei crăpase în câteva locuri, iar prana, acest plancton universal, derapa la curbele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
fiecare seară dorul și-l plângea în strofe fierbinți. Nu mai cizela și nici nu le scria cu gândul să le publice, ci doar ca să-și mângâie inima. Roșu, după ce plecă Deliceanu și reporterul, își reluă explicațiile, acuma înmuiate în sarcasm din cauza comunicatului care tăgăduia o realitate îngrozitoare. Tânărul Herdelea se făcea că-l ascultă, dar vorbele îi intrau pe o ureche și-i ieșeau pe cealaltă ca niște sunete fără sens. Îl preocupa numai Tanța. Se gândea să adauge la
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
simțea în siguranță alături de ofițerul științific care-l susținea și-i controla eficient fiecare hotărâre. ― Gata pentru detașarea platformei! (Apăsă pe comutatorul intercomului și ordonă:) Compartiment mașini, pregătiți detașarea! ― Alinierea babord și tribord verde, raportă Parker, fără nici o urmă de sarcasm. ― Verde și disjuncția ombilicului spinal, adăugă Brett. ― Trecerea cercului de iluminare, îi informă Lambert. Pătrundem în fața întunecată a planetei. Pe astronavă, o linie dreaptă tăie un strat fin de nori, lăsând de-o parte o zonă strălucitoare, iar de cealaltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
dumitale și că n-ai fi de fapt decât un cercetător ambițios pe calea cunoașterii, a științei... dornic de a împinge tot mai departe fruntariile universului cunoscut? ― Nu, ce dracu'! recunoscu Parker, care nu păru câtuși de puțin jignit de sarcasmul lui Ripley. Sunt dornic de a împinge tot mai departe fruntariile contului meu în bancă! Deci... cum se va face împărțeala în caz că găsesc ceva de valoare? Ripley suspină. ― Nu vă-ngrijorați. Veți primi amândoi ce vi se cuvine. Și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
cu năduf. N-o fi fost o idee grozavă. Atunci, ce propui? (Arătă spre infirmeria de la etajul superior.) Să facem tot drumul până pe Pământ cu chestia aia pusă pe capul lui? ― Nu văd nici un pericol, replică Ash, puțin impresionat de sarcasmele ei. Atâta timp cât organele vitale ale lui Kane rămân stabile, am în vedere această alternativă posibilă. Dacă, în schimb, dă semne de slăbire, va trebui să luăm o hotărâre. Deocamdată, vă previn că mișcarea cu forța a creaturii prezintă mai multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
să ne legăm rezervoarele individuale de ale navei. Brett și cu mine ne pricepem. Modificăm valvele, bineînțeles, sunt convins că se poate. Nu uitați că am reușit să-l facem pe Nostromo să decoleze. ― Da, numai voi! zise Ripley cu sarcasm. ― Nu este practic, interveni Ash. Înțelegător. Mai întâi, există o probabilitate ne-neglijabilă că aseastă creatură să supraviețuiască fără atmosferă. Problema este mai vastă. Ne va fi imposibil să rămânem legați cu rezervorul principal și, simultan, să vânăm această creatură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
A venit vremea să realizăm cu cine ne batem! Urmă o scurtă tăcere. ― Ripley, preiei acum comanda. Parker o privi cu răceală. ― N-am nimic împotrivă. ― Bine. Ea îl studie câteva secunde. Vorbele și atitudinea lui Parker erau lipsite de sarcasm. Renunțase și el o dată la morga obișnuită. Și acum, Ripley? se interogă ea. Trei fețe în espectivă o urmăreau curioase. Căuta o idee strălucitoare, o hotărâre solidă și rațională. Dar în mintea ei nu găsi decât incertitudine, frică și confuzie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
sociale care nu au întîrziat să apară au putut fi canalizate și apoi manipulate, în numele „poporului”, spre și printr-un discurs populist, preluat rapid de întreaga clasă politică, astfel încît se poate vorbi în prezent, cu o oarecare doză de sarcasm, de revenirea la „partidul unic” : Partidul Național Populist, identic și consecvent cu sine dincolo de aripile sale autointitulate socialistă, liberală etc. Națiunea nu pare să fi ieșit primenită din această poveste, ci mai degrabă mînjită. Bineînțeles, știam de asemenea că proprietatea
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
-dreptul feciorelnică, naturală și pură, în felul ei fără măsură, ca un copil, în privința asta n-am îndoieli. De atunci m-a mințit de multe ori, dar în privința asta nu mă pot îndoi de ea. Așa că păstrează-ți pentru tine sarcasmul, n-o cunoști.) Apoi nu ne-am mai văzut multă vreme. Ne-am întîlnit pe stradă, întîmplător, toamna, în octombrie. Am trăncănit nițel și ne-am dus fiecare spre casa lui. Am ajuns tulburat, spre mirarea mea. Am simțit pentru
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
ca să mă atragă, speram că încă mă iubește și deveneam și eu languros și prostesc sentimental. Cum pica însă nava Mărășești sau Mărăști de prin Antile, cum sosea Popeye cu șiragul de mărgele de doi bani la ea, iarăși începeau sarcasmele. Am persistat în prostia asta un an și câteva luni, de necrezut. Amorul propriu, motorul paranoiei, este în stare să nege complet realitatea, să inventeze un teatru de păpuși în care el însuși e mereu prințul care vine cu condurul
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
ceva în bengali fiicei sale, care privea jur-împrejur cu o curiozitate aprinsă și zeflemitoare totodată. Atunci am observat că, de câte ori ascultă atent ceva care i se spune cu seriozitate, pe buzele Maitreyiei flutură un imperceptibil zâmbet de ironie, de sălbatec sarcasm, pe care anevoie l-ai fi crezut aievea pe fața aceea atât de inocentă și înspăimîntată. Mă întrebam atunci puțin mâniat de stângăcia mea, ce mă turbură în prezența acestei fete, care nu are nimic fascinant, pe care n-aș
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
m-a izbit frivolitatea situației, în care, bineînțeles, îmi aveam rolul meu comic, completându-mi harta războiului din bavardajul damelor - un personaj neputincios și grotesc, stând în marginea unei tragedii adevărate ! Bulversat de propriul meu spirit autocritic, mi-am lansat sarcasmul spre cele două doamne ce împart inima mea, invitându-le din nou să dejuneze, chiar și atât de târziu. Se vede că ați dejunat la popotă și curând veți primi și uniforme ! am ricanat, în fața refuzului lor. Neatentă, Sophie continua
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
amicul Victor, dacă știa că România nu va putea să reziste ? Este el vinovat și pentru toate defectele românilor ? i-am răspuns. Și pentru defecțiunea Aliaților ? Sunt printre puținii care se gândesc tot mai des la el, în vreme ce blestemele și sarcasmele la adresa lui curg. Câtă batjocură a îndurat în gazete și în toate marile cuvântări ale adversarilor - un adevărat martiriu al ridicolului ce, fără alegere, este aici dăruit deopotrivă și celor ce-l merită, și celor ce nu ! Mod obtuz de gândire
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
lor. Cine era ea ca să-l învețe pe George cum să se poarte sau ca să-și permită s-o compătimească pe „biata Stella“? Uneori s-ar fi zis că George o provoca la asemenea reproșuri, ca să le poată zdrobi sub sarcasmul lui violent. Am sperat că o să se înece, dar n-a fost să fie. Nu vorbi prostii. Am mai primit o serie de scrisori de la femei. Fă-i de petrecanie neveste-tii și-ai să primești o puzderie de scrisori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
cu problema asta. Simt convins că aveți o mulțime de chestiuni mai importante de rezolvat. Doriți să terminați repede cu această belea și să v-o scoateți din minte. John Robert nu luă în seamă sau poate că nu observă sarcasmul lui Tom. Răspunse: — Să termin cu toată treaba, da. Firește, va primi și o sumă de bani, așa cum ți-am mai spus. Acel „firește“ se adresa unui pretendent bine stabilit. Apoi adăugă: — Cred că nu-i nevoie să-ți spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
tremurânde îl șocase profund. Ingeniozitatea lui George în a interpreta orice cuvânt al lui John Robert drept un semn de comunicare sau de încurajare nu cunoștea limite, totuși în fața acestei scrisori rămase total neputincioasă. Era obișnuit cu răceala filozofului, cu sarcasmul și agasarea lui. Dar acest puhoi, aproape incoerent, de furie și de ură îl lăsă pe George, la început, doborât și înfrânt, de parcă n-ar fi putut supraviețui într-o lume în care spiritul feroce al lui John Robert exista
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
și înapoi către casă. Și fețele oamenilor și le amintea. Zeci. Poate sute. Cum să fii prieten cu atât de mulți oameni? Era o prostie. Berinde își apropia fața de fața lui și îl cerceta cu un interes plin de sarcasm. Dar văd că te-a pus pe gânduri de-adevăratelea Moș Lache al nostru! Ei, hai! Chiar suntem un colectiv, toată banda asta jegoasă? Poți să crezi așa ceva? Acum devenise absolut clar, la următoarea oră de dirigenție avea să se
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Gloria imperiului de peste ocean), ci al tuturor celor care au sentimentul că visurile le-au fost ucise de o democratură cu doctrină conjuncturală, încât Pentru lipitorile tinerei democrații, / sângele nu este nici de stângă nici de dreapta, ceea ce face ca sarcasmul poetului să fie irepresibil. Solitar în lupta cu morile de vânt, dezabuzat de viață, până și reperele pe care le-a avut îi par potrivnice, câtă vreme Păsările pe care le întâlnesc sunt mereu migratoare, / femeia pe care o iubesc
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
lucidității cu care o contemplă, sau poate tocmai de aceea, poetul vrea să evadeze, iar evadarea nu se poate face, desigur, oricum. Privind, deci, apolinic, în ciuda amestecului de trăiri contradictorii care îl cutreieră - resemnare și indignare, ironie mergând adesea până la sarcasm, dar și înduioșare -, scriitorul pornește, în mod firesc, dinspre concret spre abstract, la nivelul volumului putându-se identifica două mari etape în care e surprinsă strada mea, peste care, după răscrucea în care se află, în proximitatea neființei, simte cu
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
sunt în ton cu toată atmosfera de acum, în care omul are șansa ori ghinionul să pășească definitiv între demoni și îngeri, chiar dacă, faustic (sau blagian!), ar putea să clameze: Oprește, clipă! Se resemnează însă, într un amestec straniu de sarcasm și durere, exprimându și, adeseori aforistic, trăirile: Iată, florile tăiate mor, cele rupte se regenerează, prind rădăcini. Moartea e naturală, uciderea, nu; Taina e-n cele ce curg, pentru că are de la început convingerea că e un păpușar undeva care ne
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
și teama de trecut sfințește datini / la viață nu mai cere nimeni vamă / deprinderi vechi sunt plăsmuite patimi... Prețuirea pentru valorile autentice și, de aceea, perene, se etalează, de exemplu, și în poemul Feng shui, unde apare în antiteză cu sarcasmul determinat de o formă de snobism contemporan, punându-se față în față două metode de prevenire a răului: pe de o parte, suita de (pre)judecăți alcătuind folclorul contemporan, modern, și, pe de altă parte, stilul de viață tradițional, al
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
dimpotrivă, ca suită de răspunsuri la tot ce ține de deficitul sufletesc al postmodernității, despre actualitatea lui Eminescu, „adolescentul miop“, virilizarea feminității și efeminarea masculinității la teenagerii de azi, despre nevoia de frumusețe și armonie într o lume a urâtului, sarcasmului și dizarmoniei... Sigur că am dat și de indiferență, snobism, aroganță, incultură, provocări („mie-mi place Hitler!“ mi-a declarat un tânăr acneic sibian, care nici măcar nu auzise de Mein Kampf !), însă covârșitoare au fost amalgamul de cumințenie, responsabilitate, determinare
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
busuioc, mentă, mărar, rozmarin, un rând de regina nopții, câteva mușcate care să-ți spele privirile cu aromele și culorile lor... Niciodată nu am luat în glumă astfel de îndemnuri (chiar dacă ele sună de obicei stupid, aproape grotesc în urechile sarcasmului juvenil, copleșit de insurgența radicalismului gerontofob, impetuos asumat), convins fiind că văzutele atârnă de cele nevăzute, că inefabilul, diafanul, suavitatea și imponderabilul determină volumele, substanța și greutatea, că, vorba Chinezului, „forma vasului de pinde de golul din el“ și că
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Mircea Nedelciu mai târziu... Cutreier cu privirea albumul coordonat de Radu Călin Cristea și observ că Paul Georgescu (în cămăruța căruia m-am lăsat cu masochistă fervoare, seri de-a rândul, asfixiat de fumul de țigară, fascinat de cinismul și sarcasmele sale) stătea pe aceeași stradă, Sf. Constantin, cu Cella Serghi și Felix Aderca, după cum mă doare comparația pe care inevitabil o faci între locuințele interbelicilor, dacă nu luxoase, în orice caz decente, onorabile, atrăgătoare (vezi Sadoveanu, Călinescu, Alice Botez, Ion
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
brațe, „tu ești sântă prin iubire“, „plutești ca visul de ușor“, palorile Cezarei, Răsai asupra mea, luntrea din Sarmis, insula lui Euthanasius, față cu istericoasele Mița Baston și Didina Mazu, năbădăioasele Zița și Veta, cu furia răzbunătoare a Ancăi și sarcasmul final al Efimiței, bașca Mânjoloaia și toate Tarsițele, Procopoaiele, Piscu peștile, posesoarele de Bubico și Goe, moașele regurgitant-flatulente, săltărețele adulterine aducătoare de „mici economii“, zalele cu deochi din lanțurile slăbiciunilor etc. - tot atâtea sarcasme drăcești ale unei misoginii de cinism
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]