KorAP: Find »[drukola/base=sat & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...30 31 32 ...5059 >

126,475 matches

Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036

totodată organ administrativ, patrimoniu și populație sătească. În sens mai larg, satul era un sistem de conviețuire socială. Spre exemplu, „opinia publică” se regăsește în expresia „gura satului”, iar lipsa de organizare în expresia caricaturală „satul lui Cremene”, adică un sat dezorganizat, al nimănui. Satul implică și ideea de statornicie, ca în expresia „a face sat cu cineva” sau „nu putură să facă sat în limba română” (B.P.Hașdeu). Prin întemeierea celor două țări române, Domnul a devenit stăpânul întregului teritoriu

SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
și populație sătească. În sens mai larg, satul era un sistem de conviețuire socială. Spre exemplu, „opinia publică” se regăsește în expresia „gura satului”, iar lipsa de organizare în expresia caricaturală „satul lui Cremene”, adică un sat dezorganizat, al nimănui. Satul implică și ideea de statornicie, ca în expresia „a face sat cu cineva” sau „nu putură să facă sat în limba română” (B.P.Hașdeu). Prin întemeierea celor două țări române, Domnul a devenit stăpânul întregului teritoriu al țării (dominium eminens

SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
de conviețuire socială. Spre exemplu, „opinia publică” se regăsește în expresia „gura satului”, iar lipsa de organizare în expresia caricaturală „satul lui Cremene”, adică un sat dezorganizat, al nimănui. Satul implică și ideea de statornicie, ca în expresia „a face sat cu cineva” sau „nu putură să facă sat în limba română” (B.P.Hașdeu). Prin întemeierea celor două țări române, Domnul a devenit stăpânul întregului teritoriu al țării (dominium eminens), pe care acesta îl administra după cum considera de cuviință. O parte

SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
regăsește în expresia „gura satului”, iar lipsa de organizare în expresia caricaturală „satul lui Cremene”, adică un sat dezorganizat, al nimănui. Satul implică și ideea de statornicie, ca în expresia „a face sat cu cineva” sau „nu putură să facă sat în limba română” (B.P.Hașdeu). Prin întemeierea celor două țări române, Domnul a devenit stăpânul întregului teritoriu al țării (dominium eminens), pe care acesta îl administra după cum considera de cuviință. O parte dintre satele care intrau în componența țării au

SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
cineva” sau „nu putură să facă sat în limba română” (B.P.Hașdeu). Prin întemeierea celor două țări române, Domnul a devenit stăpânul întregului teritoriu al țării (dominium eminens), pe care acesta îl administra după cum considera de cuviință. O parte dintre satele care intrau în componența țării au fost însă donate boierilor, aceștia urmând a-i datoraconsilium et auxilium necesare activității de guvernare a țării, în virtutea contractului vasalic. O altă parte a fost donată de Domn Bisericii și, în mod special, mănăstirilor

SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
de Domn Bisericii și, în mod special, mănăstirilor, pentru ca acestea să se poată întreține în schimbul slujbelor pe care acestea le dedicau mântuirii Domnului și familiei acestuia. În acest fel domeniul funciar al țării s-a divizat în trei categorii de sate: domnești, boierești și mănăstirești. Atât boierii, cât și mănăstirile dețineau la început drepturi de stăpânire limitate la perioada vieții Domnului care făcuse dania, prelungirea acestora depinzând de bunăvoința succesorilor, care puteau să întărească sau să retragă satele donate de predecesor

SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
trei categorii de sate: domnești, boierești și mănăstirești. Atât boierii, cât și mănăstirile dețineau la început drepturi de stăpânire limitate la perioada vieții Domnului care făcuse dania, prelungirea acestora depinzând de bunăvoința succesorilor, care puteau să întărească sau să retragă satele donate de predecesor. Cu timpul însă, la dorința beneficiarilor, domnii donatori au început să introducă în actele de danie clauze de întărire adresate succesorilor, astfel încât sub puterea unor formule de blestem aceștia din urmă renunțau la dreptul de retract, cu excepția

SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
introducă în actele de danie clauze de întărire adresate succesorilor, astfel încât sub puterea unor formule de blestem aceștia din urmă renunțau la dreptul de retract, cu excepția cazurilor când boierii sau egumenii mănăstirilor se dovedeau a fi necredincioși. Transmiterea ereditară a satelor în cadrul familiilor boierești a condus și la apariția unui tip de sat, în care numărul stăpânilor crește de la o generație la alta, ajungându-se în unele situații ca aceștia să îi depășească pe țăranii dependenți. Aceste sate au aparținut la

SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
puterea unor formule de blestem aceștia din urmă renunțau la dreptul de retract, cu excepția cazurilor când boierii sau egumenii mănăstirilor se dovedeau a fi necredincioși. Transmiterea ereditară a satelor în cadrul familiilor boierești a condus și la apariția unui tip de sat, în care numărul stăpânilor crește de la o generație la alta, ajungându-se în unele situații ca aceștia să îi depășească pe țăranii dependenți. Aceste sate au aparținut la origine unor boieri ai căror succesori nu s-au mai bucurat de

SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
Transmiterea ereditară a satelor în cadrul familiilor boierești a condus și la apariția unui tip de sat, în care numărul stăpânilor crește de la o generație la alta, ajungându-se în unele situații ca aceștia să îi depășească pe țăranii dependenți. Aceste sate au aparținut la origine unor boieri ai căror succesori nu s-au mai bucurat de danii domnești ulterioare, astfel încât drepturile lor de stăpânire se rezumau la ceea ce au moștenit de la înaintași. Cu alte cuvinte, creșterea numerică a numărului de membrii

SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
numărului de membrii ai familiei nu a mai fost dublată de o creștere adecvată în dimensiuni a domeniului familiei, ceea ce a făcut ca proprietățile moștenite să se împartă succesiv, de la o generație la alta, între membrii săi. Aceste din urmă sate de boieri numeroși și decăzuți din punct de vedere economic alcătuiesc categoria satelor libere, locuite de răzeși (în Moldova)și moșneni (în țara Românească), categorie care își face apariția la sfârșitul secolului al XVI-lea. Categorii de sate Satele libere. Locuitorii

SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
adecvată în dimensiuni a domeniului familiei, ceea ce a făcut ca proprietățile moștenite să se împartă succesiv, de la o generație la alta, între membrii săi. Aceste din urmă sate de boieri numeroși și decăzuți din punct de vedere economic alcătuiesc categoria satelor libere, locuite de răzeși (în Moldova)și moșneni (în țara Românească), categorie care își face apariția la sfârșitul secolului al XVI-lea. Categorii de sate Satele libere. Locuitorii lor se numeau răzeși în Moldova și moșneni în Țara Românească. Asupra lor

SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
Aceste din urmă sate de boieri numeroși și decăzuți din punct de vedere economic alcătuiesc categoria satelor libere, locuite de răzeși (în Moldova)și moșneni (în țara Românească), categorie care își face apariția la sfârșitul secolului al XVI-lea. Categorii de sate Satele libere. Locuitorii lor se numeau răzeși în Moldova și moșneni în Țara Românească. Asupra lor domnul își exercita doar o autoritate publică deoarece conducerea administrativă aparținea obștii satului, adică „oamenilor buni și bătrâni”. Acest sfat al obștii avea loc

SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
din urmă sate de boieri numeroși și decăzuți din punct de vedere economic alcătuiesc categoria satelor libere, locuite de răzeși (în Moldova)și moșneni (în țara Românească), categorie care își face apariția la sfârșitul secolului al XVI-lea. Categorii de sate Satele libere. Locuitorii lor se numeau răzeși în Moldova și moșneni în Țara Românească. Asupra lor domnul își exercita doar o autoritate publică deoarece conducerea administrativă aparținea obștii satului, adică „oamenilor buni și bătrâni”. Acest sfat al obștii avea loc în

SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
își face apariția la sfârșitul secolului al XVI-lea. Categorii de sate Satele libere. Locuitorii lor se numeau răzeși în Moldova și moșneni în Țara Românească. Asupra lor domnul își exercita doar o autoritate publică deoarece conducerea administrativă aparținea obștii satului, adică „oamenilor buni și bătrâni”. Acest sfat al obștii avea loc în zilele de sărbătoare și cu respectarea unor ritualuri bine cristalizate. Atribuțiile sfatului oamenilor buni și bătrânii cuprindeau: dreptul de a reglementa folosința averii devălmașe; dreptulde a dispune, prin

SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
părți din patrimoniul obștii; dreptul de a se vinde pe sine însuși, cu sau fără pământ, unui stăpân feudal; dreptul de a urmări și executa averea membrului obștii care nu-și plătea partea care îi revenea din sarcina fiscală a satului, lăsând-o astfel asupra satului; dreptul de a exercita paza câmpului și a vetrei satului; dreptul de a-i urmări și a-i prinde pe răufăcători; dreptul de a participa alături de justiția domnească în judecarea pricinilor penale și civile care

SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
de a se vinde pe sine însuși, cu sau fără pământ, unui stăpân feudal; dreptul de a urmări și executa averea membrului obștii care nu-și plătea partea care îi revenea din sarcina fiscală a satului, lăsând-o astfel asupra satului; dreptul de a exercita paza câmpului și a vetrei satului; dreptul de a-i urmări și a-i prinde pe răufăcători; dreptul de a participa alături de justiția domnească în judecarea pricinilor penale și civile care vizau pe membrii obștii (prin

SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
pământ, unui stăpân feudal; dreptul de a urmări și executa averea membrului obștii care nu-și plătea partea care îi revenea din sarcina fiscală a satului, lăsând-o astfel asupra satului; dreptul de a exercita paza câmpului și a vetrei satului; dreptul de a-i urmări și a-i prinde pe răufăcători; dreptul de a participa alături de justiția domnească în judecarea pricinilor penale și civile care vizau pe membrii obștii (prin instituția martorilor jurători); dreptul de a asista ca martor și

SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
membrii obștii (prin instituția martorilor jurători); dreptul de a asista ca martor și ca instanță de autentificare în raport cu toate actele care aveau efecte juridice asupra patrimoniului obștii; dreptul de a repartiza între membrii obștii darea globală la care era impus satul, în funcție de puterea economică a fiecăruia dintre membri. Din punct de vedere administrativ, fiscal și militar satele de răzeși și moșneni se subordonau direct ținutului sau județului, reprezentat prin dregătorii din fruntea acestuia (sudeți, pârcălabi,staroști,mari vătafi,mari căpitani). Aceștia

SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
autentificare în raport cu toate actele care aveau efecte juridice asupra patrimoniului obștii; dreptul de a repartiza între membrii obștii darea globală la care era impus satul, în funcție de puterea economică a fiecăruia dintre membri. Din punct de vedere administrativ, fiscal și militar satele de răzeși și moșneni se subordonau direct ținutului sau județului, reprezentat prin dregătorii din fruntea acestuia (sudeți, pârcălabi,staroști,mari vătafi,mari căpitani). Aceștia din urmă strângeau veniturile domniei trimițând în satele respective agenții executivi aflați în subordine (birari, găletari

SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
Din punct de vedere administrativ, fiscal și militar satele de răzeși și moșneni se subordonau direct ținutului sau județului, reprezentat prin dregătorii din fruntea acestuia (sudeți, pârcălabi,staroști,mari vătafi,mari căpitani). Aceștia din urmă strângeau veniturile domniei trimițând în satele respective agenții executivi aflați în subordine (birari, găletari, ilișari, dijmari, gorștinari, pripășari, dușegubinari, globnici, desetnici etc.). Satele aservite. După cum trădează denumirea, acestea era dependente, cu un alt statut juridic decât cele libere. Satele aservite erau domnești, boierești și mânăstirești. Satele

SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
sau județului, reprezentat prin dregătorii din fruntea acestuia (sudeți, pârcălabi,staroști,mari vătafi,mari căpitani). Aceștia din urmă strângeau veniturile domniei trimițând în satele respective agenții executivi aflați în subordine (birari, găletari, ilișari, dijmari, gorștinari, pripășari, dușegubinari, globnici, desetnici etc.). Satele aservite. După cum trădează denumirea, acestea era dependente, cu un alt statut juridic decât cele libere. Satele aservite erau domnești, boierești și mânăstirești. Satele domneștiputeau fi și ele de două feluri: unele care aparțineau domnului ca persoană fizică, dobândite prin moștenire

SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
din urmă strângeau veniturile domniei trimițând în satele respective agenții executivi aflați în subordine (birari, găletari, ilișari, dijmari, gorștinari, pripășari, dușegubinari, globnici, desetnici etc.). Satele aservite. După cum trădează denumirea, acestea era dependente, cu un alt statut juridic decât cele libere. Satele aservite erau domnești, boierești și mânăstirești. Satele domneștiputeau fi și ele de două feluri: unele care aparțineau domnului ca persoană fizică, dobândite prin moștenire sau prin cumpărare și față de care domnul se comporta ca un stăpân feudal; altele aparținând instituției

SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
satele respective agenții executivi aflați în subordine (birari, găletari, ilișari, dijmari, gorștinari, pripășari, dușegubinari, globnici, desetnici etc.). Satele aservite. După cum trădează denumirea, acestea era dependente, cu un alt statut juridic decât cele libere. Satele aservite erau domnești, boierești și mânăstirești. Satele domneștiputeau fi și ele de două feluri: unele care aparțineau domnului ca persoană fizică, dobândite prin moștenire sau prin cumpărare și față de care domnul se comporta ca un stăpân feudal; altele aparținând instituției domniei.În satele personale ale Domnului, acesta

SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
domnești, boierești și mânăstirești. Satele domneștiputeau fi și ele de două feluri: unele care aparțineau domnului ca persoană fizică, dobândite prin moștenire sau prin cumpărare și față de care domnul se comporta ca un stăpân feudal; altele aparținând instituției domniei.În satele personale ale Domnului, acesta se comporta ca un stăpân feudal de rând (boier sau mănăstire), avându-și propriile organe administrative locale. De obicei, era vorba despre un dregător numit de către Domn, dregător care strângea veniturile și administra satul în colaborare

SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]