4,770 matches
-
critic sub care majoritatea acestora s-au cuprins. Sensibilizată și impresionată de vizionarismul puternic al Poetului, recunoscîndu-i o majusculă ea însăși simbolică pentru un anumit tip de poezie, critica lui Mureșan, pe întinse porțiuni, a devenit ne-critică. Ea a scăldat întregul volum în impresia provocată de segmente ale lui, neavînd, cel mai adesea, spațiul suficient pentru a întreprinde o analiză minuțioasă atît a capodoperelor (se poate folosi acest termen în legătură cu unele poeme), cît și a poeziilor mai slabe. Primele au
Tînărul Mureșan (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3397_a_4722]
-
vrajba dintre scriitori, dacă am fi fost toți solidari, s-ar fi spus și mai multe. Dar poate că tocmai această vrajbă între scriitori ne-a stimulat și a contribuit ca să despartă puțintel apele, pe cei care încercau s-o scalde de ceilalți, care încercau să delimiteze lucrurile. Îmi amintesc că, pe vremea aceea, îmi pare bine că dumneavoastră vă amintiți de micul rol pe care l-am jucat și eu, îmi amintesc că pe vremea aceea, sfătuindu-mă cu un
Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Mircea Iorgulescu (1997) - "În Cercul literar de la Sibiu m-am născut a doua oară" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/11655_a_12980]
-
Radu Stanca, care te privește cu bonomie și face nu știu câte spirite văzând conflictul care se ivește între doi prieteni în cadrul micului nostru grup, cu Ion D. Sârbu, cu sarcasmul lui și cu batjocura lui absolut necruțătoare la adresa noastră. Toate acestea scăldate într-un fel de baie de prietenie incipientă, prietenie care s-a realizat pe urmă, treptat. M.I.: De traducerea lui Faust cum v-ați apropiat? De unde ați pornit? Șt. A.D.: Eram profesor la Gurahonț, în 1953, când a apărut traducerea
Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Mircea Iorgulescu (1997) - "În Cercul literar de la Sibiu m-am născut a doua oară" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/11655_a_12980]
-
cu două etaje, galbenă, în stilul calm al secolului XVIII: casa lui Goethe. Intrăm: interior simplu, mobilă Empire, tablouri mediocre (epoca n-are pictori) câteva schițe de maeștri italieni și un bust antic adus de Goethe tot din Italia. Totul scăldat în atmosfera sepulcrală de unde trăia și scria, sau mai bine zis se plimba dictând. Amănuntele care ar evoca viața nu fac decât să întristeze și să sugereze nu știu ce profanare a majestății morții. „Căutăm o urmă vie a lui Goethe? La
Un text necunoscut al lui Petru Dumitriu () [Corola-journal/Journalistic/3179_a_4504]
-
publice întru susținerea unor grupuscule amorfe, penibile, revanșarde, plicticoase - dar clientelare! Din moment ce nu există un clar proiect de țară, iar valorile fundamentale sunt negociate și renegociate până la insignifianță, ei fac ceea ce știu să facă: un fel de artă patriotardă râncedă, scăldată în sosuri naționaliste, flatând mediocritatea și exacerbând valorile sângelui. Cu numele poporului în vârf de băț, acești funcționari ai neantului își asigură impunitatea și perpetuarea puterii. Nici nu-și propun altceva. Iar atunci când își propun, rezultatele sunt de nivelul abominabilului
Mai slăbiți-mă cu „dorul” vostru... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2934_a_4259]
-
se stabilească În 1899 În provincia Alberta. Acolo ei au găsit pământuri Întinse și fertile, pe care le-au lucrat cu hărnicie. Din film răzbate dragostea lor față de pământul natal și nostalgia după locurile dragi, după râurile În care se scăldau În copilărie, după școala unde Învățaseră să scrie și să socotească. Ei Își amintesc de biserica satului Boian unde fuseseră botezați, cununați sau Își prohodiseră morții dragi. Greutățile cu care au luptat nu au fost puține, pornind de la faptul că
Radiografia unei săptămâni internaționale de cultură la câmpul românesc Hamilton. In: Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]
-
Crișan Andreescu Mircea Badea a vorbit marți despre discuția de la Cotroceni dintre Traian Băsescu și tandemul Victor Ponta - Ioana Petrescu, pe tema legii reducerii CAS. Nu e nimic mai dizgrațios decât să văd băseala în care se scaldă Băsescu, pe teme de economie. Spunea că nu avem nevoie de împrumut de la FMI, că asta ar însemna o întoarcere în trecut, de parcă te poți întoarce în viitor, iar la o lună spunea că trebuie împrumut, că e ca o
Mircea Badea: Foarte slab domnul Ponta, cu atât mai slabă duduia aia, Petrescu by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/31932_a_33257]
-
separ tacâmurile nu mai deosebesc/ lingurițele de supă de lingurițele pentru desert/ cuțite înțepenite în dinții furculițelor/ furculițe îmbârligate cu alte furculițe/ mi-e frică de un nou val de clienți/ japonezi europeni americani/ încleștarea dinților sub fețele relaxate/ ochii scăldați în lumina sepia a lumânărilor/ mestecă mestecă înghite/ mestecă mestecă înghite/ dinți la fel burți japonezi europeni americani/ văd un om care lovește două pietre una de alta/ și îmi doresc să fi rămas așa să nu evolueze/ să nu
Americanii (Tablă de materii) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3220_a_4545]
-
ție, condiment vrednic de masa zeilor”). Toate aceste ingrediente, care nu ar putea fi decelate fără o lectură retroactivă, pornită adică dinspre creațiile maturității, și nici nu ar putea fi învestite cu o deosebită pondere fără o asemenea lectură, sunt scăldate într-un spirit juvenil de o exuberanță mediteraneană, care le și armonizează și le conferă unitate stilistică. Nu vom reîntâlni niciodată, în scrisorile lui Călinescu, asemenea combinație, tonus și fluid armonizator și unificator; nici măcar în cele către Vera: care au
O idilă giocosa by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/3012_a_4337]
-
lucrarea finită. Dürer n-a fost inventatorul unor noi procedee în arta gravurii, dar influența sa în dezvoltarea mediului a fost uriașă. Generații de artiști au învățat de la maestrul german să confere adâncime peisajelor, să redea textura unui material, să scalde un interior într-o lumină diafană, să construiască un întreg păstrând individualitatea elementelor componente. În plus, Albrecht Dürer a fost foarte conștient de valoarea comercială a operei sale gravate pe care a promovato mereu cu un adevărat fler negustoresc. Artistul
Desenele lui Albrecht Dürer by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/3016_a_4341]
-
de retribuțiunea d[umi]tale. Suntem, d[omnu]le Cioflec, foarte strâmtorați în cele materiale. Am avut spese enorme cu instalarea tipografiei, cu renovarea localului, cumpărarea casei („palatul”, cum zice Tribuna). Și să nu crezi povestea proastă, că noi ne scăldăm în bani. Cele mai multe lucruri, aproape toate, le-am făcut pe datorie. Suntem datori cu aproape 150 mii de coroane. Și ne ține numai nădejdea că făcându-se organizația strânsă a partidului vom putea face cu rezultat o colectă generală între
Romulus Cioflec și ziarul „Românul“. Noi contribuții by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3420_a_4745]
-
era un barbar pentru Sirah, pentru Thomas Molnar autori ca Popper sau Sartre sunt noii barbari. Lumea modernă îl sufocă pe conservator, de aceea se străduiește să-i descrie răul, urmarea fiind o carte tipică pentru umoarea în care se scaldă spiritele reacționare: cum faci să descrii decadența fără să aluneci în tonuri plîngăcioase, lamentîndu-te în marginea unui naufragiu? Căci pentru Molnar, ca pentru orice credincios, egalitarismul marxist e un naufragiu ducînd la alterarea naturii umane, și implicit la terfelirea valorilor
Hegemonia mașinilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2964_a_4289]
-
lumea lui de jur-împrejur Luminând ca și cum Venea cuvântul din el. Nerostit Un cuvânt al timpului său. Potrivit El este îngropat în mine Și îmi dă o bucurie de moarte când Mă privește în vis cu ochii din spate Luminând ca și cum Scăldată-n sudoare Moartea mă trezește la viață Tăcerea femeii este slava ei Stau în colțul camerei și mă preling de pe pereți în genunchi De șapte ori a trecut un vers prin mine și nu și-a găsit locul Zile și
Poezie by Floarea Țuțuianu () [Corola-journal/Imaginative/15153_a_16478]
-
timp agățate în cărnuri mai înalte cu muzica deși tot ne mai puneam o carte sub picioare o pietricică sub limbă o scrisoare la soare prăbușirile preferate se țineau scai de renunțări ca niște diminutive de un om mare bine scăldat în seriozitatea zilelor de lucru vezi bătături vezi pe aici am cărat găleți cu mortar deși șiroiam de metafizică deși habar nu aveam de rezistența materialului uman la estetică vezi acolo am învățat copii avocaților să facă din ziare extratereștri
Sângele îngerilor by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/15068_a_16393]
-
Să-mi cumpăr opinci. Tăcere, plângea. Târziu am aflat că Lulu Scuturându-și mânecile Hainelor largi și lungi S-a înălțat la cer Ca un general Ca un împărat. Asemenea vântului de primăvară. Vasile și bufnița Prietenul meu, Vasile, Se scălda în cuvinte latine Precum lebăda în ape adânci. Si, într-o noapte, înotând pe Străzi înguste, întortocheate și lungi În față-i apăru bufnița. Ochii ei ca și ai hăurilor Se măriră și începură să strălucească. Asemenea stelei care apăru
Istorii by Doina Cetea () [Corola-journal/Imaginative/2765_a_4090]
-
Liviu Georgescu suntem îmbrăcați în același trup suntem scăldați în același soare facem tumbe pe peroane în gări în aceleași gări prin care trec aceleași trenuri blindate și aceleași iluzii marfare suntem adormiți în același trup dormim în el ca într-o blană de urs dormim în univers ca
Fără să știm by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/2938_a_4263]
-
printre veverițe e schimbarea la față anno domini 2013 și dimineața aceasta când cad primele frunze mă prinde ascultând jazz printre veverițe la chioșcul de presă a avut loc o spargere poate că i-au pedepsit pe omuleții care se scaldă zilnic într-o mare tulbure de nimic între faldurile ziarului și totuși dimineața asta mi s-a părut o groapă proaspăt săpată și-n mijlocul ei o vază plină de flori muzica își șterge acum de copaci umbra în care
Poezii by Viorel Mureșan () [Corola-journal/Imaginative/3051_a_4376]
-
și fete cântă până răgușesc, cu dinții galbeni de la țigară și cu gust de arahidă. Scoicile late culese odinioară în Long Island, în vreme ce doi oameni străini povesteau despre aurora boreală iar eu, cea de-a treia, nu izbuteam să mă scald în ocean. Valurile erau cât pereții. Una din scoici am aruncat-o apoi în Someș ca pe-o sămânță, din ea a crescut Empire State Building cât un stâlp electric pe mal, de unde toată poezia lumii se vede ca o
California (pe Someș) by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/2798_a_4123]
-
și a poeți descompuși, în clubul Zorki pianele se stricaseră, la barul Rivers dimineața lichidă avea culoarea pereților de spital, pe terasele de la obeliscul Carolina fusese trasă la sorți apocalipsa de început de mileniu. Însuși regele Mathias venise să se scalde în Someș. Eu fac aici înnădituri. Gândesc un zigurat. Amintiri învălmășite de râu îmi ung retina. Ochii mei au fost doar originea unui poem care se scrie. La grădiniță dormeam în paturi care se dezlipeau din perete. Erau câteva zeci
California (pe Someș) by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/2798_a_4123]
-
de talent, nu ferit de mojicii, ca Dan Petrescu, va fi drastic sancționat, pe cînd un altul, tot atît de talentat, dar infinit mai puțin subtil, de nu de-a dreptul incult, prea adesea grobian (Cristian Tudor Popescu) va fi scăldat în elogii pufoase. Încercați să ghiciți cu care oca sînt cîntăriți: Paul Georgescu, Dumitru Micu, Eugen Simion, Fănuș Neagu, Marin Preda, Cătălin }ârlea? Dacă ați ghicit, vă mai întreb: dar Virgil Ierunca, Nicolae Manolescu, Paul Goma, Mircea Zaciu, Denisa Comă-
Funambulism critic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10696_a_12021]
-
german, său italian și restul mai suntem și noi. Teritoriul Indiei are forma aproximativă a unui triunghi isoscel cu vârful în jos, sprijinindu-se cu baza pe Munții Himalaiya, în partea de nord, iar celelalte două laturi ale sale sunt scăldate de apele Oceanului Indian, prin Marea Arabiei pe coasta de Vest și Golful Bengal pe coasta de Est. Are ca vecini: Pakistanul, în partea de Nord-Vest, Chină și Nepal în partea de Nord, Bhutan, Bangladeș și Myanmar în partea de Est
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Daniel Cristea-Enache Poezia lui Șerban Foarță se scaldă, în ultimii ani, în apele dulci ale consensului critic. Despre multele sale volume, antologii și plachete, din și mai multele comentarii care li s-au dedicat - numai de bine. Bătrâni și juni cronicari, vechi colegi de generație ai autorului și
Vă place Foarță? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10903_a_12228]
-
întâlniri, călătorii, probleme ale creației scriitoricești, ale sănătății - în primul rând destinul scriitorului național în anii lungi, trudnici și doar în parte încheiați ai tranziției. Sunt note scurte, dar nu eliptice, riguros articulate ale unei conștiințe treze care nu se scaldă în apele compromisului, dar nici nu-și nutrește existența pe schelăria evenimentelor politice, al căror substrat însă nu-i scapă - în acei ani de confruntare socială ce aveau să ducă la prima cădere de la putere a neocomunismului local. în 1994
Diaristul prin vârste by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10999_a_12324]
-
face să scadă numărul românilor, periclitînd situația noastră de stat cu cea mai numeroasă populație din Europa de Sud-Est. După ce că încurcăm lumea și dăm loc la cheltuieli, nici patrioți nu sîntem. Deh! ăștia sîntem noi". Prin ambiguitățile în care se scaldă și prin ostentativul pragmatism pe care-l pune (cu sarcasm compensat!) în pagină, dl Ciocârlie are alura unui Cioran într-o variantă domesticită. Și cu toate acestea, dl Livius Ciocârlie nu se resignează. După toate semnele, d-sa dorește a
Între slăbiciune și forță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11003_a_12328]
-
the Ghetto. Restul coloanei sonore e opera trupei lui Kari, Slowblow. Ceea ce e perfect în ton cu stilul de filmare (camera se mișcă doar când e obligatoriu, iar atunci mișcările sunt mega-tradiționale) și cu atmosfera parcă sedată în care se scaldă lungmetrajul: tragedia cade brusc pe fundalul omogen al unei letargii resemnate.
Trilogie de psihologie by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11039_a_12364]