1,144 matches
-
eșalonați pe ani și epoci: antebelică, interbelică și postbelică. ― Cum așa? râse maiorul. ― A luat-o din fragedă pruncie! Îl ține minte pe unul care i-a umflat biberonul în leagăn, sau pe altul care i-a băgat praf de scărpinat pe ceafă în liceu. Nu glumesc! Îi trece în catastif și consultă zilnic decesele din România liberă. De groază! Rugați-l din curiozitate să vă arate carnețelul. O să vă placă! ― Îl vedeți capabil de crimă? Doru Matei se crispă. Îl
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
mățarul abatorului improvizat din marginea târgului dar nu a putut afla nimic de la el, care se ocupa de curățirea mațelor, care luau calea fabricii de mezeluri iar o parte le vindea pe băutură. Comandantul, nemulțumit de răspuns se tot căina scărpinându-se în cap, măi, măi îmi vine să smulg tot părul de pe cap (deși era chel ca în palmă), du-te măi și întreabă-l cum s-a întâmplat și cine l-a omorât. - Dar nu scoate nici un cuvânt tovară
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
folosea limbajul cel mai simplu. Ieșeam, tocmai, și am auzit zgomot. Când am văzut inscripția, cum să vă explic, am crezut că e o farsă. Dar el a scos un geamăt ciudat și chiar sinistru s-ar putea spune. ÎȘI SCARPINĂ CAPUL. ― După părerea mea, operația trebuie să fie dureroasă. Firește, am intrat. Împinseseră o ușă și se găseau în pragul unei odăi luminoase, dar mobilată sărăcăcios. Un om mititel, scurt și gros, stătea culcat într-un pat de bronz. Respira
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
au trecut zilele, au început să vorbească din ce în ce mai puțin. Dacă ar fi să dăm crezare notelor sale, Tarrou îi înțelegea și îi vedea chiar de la început cum stăteau înghesuiți în corturile lor, ocupați să asculte bâzâitul muștelor sau să se scarpine, vărsându-și mânia sau mărturisindu-și spaima când găseau o ureche binevoitoare să-i asculte. Dar începând din momentul în care tabăra fusese suprapopulată, se găsiseră din ce în ce mai puține urechi binevoitoare. Nu le mai rămânea așadar decât tăcerea și neîncrederea. Exista
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
lipit de trup un mesaj în ebraică. O pagină din Tora. Iar Radioul Armatei din Israel anunță că asasinatul a fost revendicat de un grup de care nu a auzit nimeni. Apărătorii Ierusalimului Unit. —Colonialiști? — Poate. Al-Shafi își freca bărbia, scărpinându-și tuleiele. — În acest caz, Yariv tremură acum. Toubi interveni și el. — Întotdeauna s-a crezut că Machteret va ieși din nou la suprafață în cele din urmă. Machteret, organizația secretă evreiască. Ca și Al-Shafi, învățase ebraica într-o închisoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
tot! Nu mi-a trecut niciodată prin gând că ducem o existență atât de precară. Oricum, ai făcut bine să nu-mi spui. Dacă știam cât de aproape suntem de sărăcie, nervii mei ar fi cedat de mult. Ignatius se scarpină pe mâini. Trebuie totuși să recunosc că alternativa mi se pare sumbră. Mă îndoiesc că cineva va accepta să mă angajeze. — Ce vrei să spui, copile? Un băiat ca tine, cu atâta educație... — Cei care angajează simt în mine o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
El e domnul Zalatimo, șopti domnul Gonzalez. Nu e la noi decât de câteva zile, dar nu cred că va face față. Probabil nu-l vom putea include în schema de personal a firmei. Domnul Zalatimo privea zăpăcit la fișiere, scărpinându-se. Deschise apoi alt sertar și scotoci prin conținutul lui cu o mână, în timp ce cu cealaltă se scărpina la subțioară prin cămașa jerpelită. Vreți să vi-l prezint? întrebă șeful de birou. — Nu, mulțumesc, spuse domnul Levy. Unde găsești oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
că va face față. Probabil nu-l vom putea include în schema de personal a firmei. Domnul Zalatimo privea zăpăcit la fișiere, scărpinându-se. Deschise apoi alt sertar și scotoci prin conținutul lui cu o mână, în timp ce cu cealaltă se scărpina la subțioară prin cămașa jerpelită. Vreți să vi-l prezint? întrebă șeful de birou. — Nu, mulțumesc, spuse domnul Levy. Unde găsești oamenii pe care îi aduci să lucreze la birou, Gonzalez? Nicăieri n-am mai văzut asemenea arătări. — Îmi face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
întreprinderii Levy Pants. — Nu. Știu că n-ai face. Domnul Levy încercă să se concentreze. Dar cineva a vrut serios să ne-o coacă. Domnul Levy se duse la fișiere, îl împinse la o parte pe domnul Zalatimo care se scărpina și deschise la litera „A“. Nu exista nici un dosar cu Abelman. Sertarul era complet gol. Mai deschise și alte sertare și constată că jumătate dintre ele erau de asemenea goale. Bun început pentru a se putea apăra într-un proces
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
în birou. — O auzi cu câtă convingere vorbește? constată mândră doamna Levy, în timp ce trupul ei durduliu, înfășurat în blană, era târât afară pe ușă. Am făcut o adevărată minune. Ușa se închise și domnul Zalatimo se apropie de domnișoara Trixie, scărpinându-se îngândurat. O bătu pe umăr și o întrebă: — Ia zi, doamnă, n-ai putea să m-ajuți? Ce crezi că vine-ntâi, Willis sau Williams? Domnișoara Trixie îl privi fix o clipă. Apoi își înfipse dinții protezei în mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
fi domnișoara O’Hara! Bună de aruncat drept între ochii batjocoritori ai Myrnei. Ignatius se mai uită o dată la fotografie și îi lăsă gura apă. Ce fel de animal avea oare? Seara mai putea fi încă smulsă din ghearele eșecului. Scărpinându-se cu o mână pe cealaltă, se gândi că cel puțin pentru a fi în siguranță era mai bine să se îndepărteze. Cele trei fete bezmetice ar putea să-și pună în practică amenințarea. Porni în jos pe St. Peter
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
puse pe el orbește, în antreu, lovindu-se de pereții înguști. Tocmai pornise spre ușa din față, când se auziră trei lovituri puternice în jaluzele. Se întorsese domnul Levy? Valva lui transmise un semnal de disperare care se comunică mâinilor. Scărpinându-și erupția de pe piele, se zgâi printre jaluzele, așteptându-se să vadă câteva brute hirsute de la spital. Afară, pe verandă, stătea Myrna, îmbrăcată într-o scurtă lălâie de catifea reiată, de un măsliniu șters. Părul ei negru era împletit într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
din curiozitate ... — Ai scos microfonul mult înainte să înceapă sunetele. Știai că animalul va vorbi. — Urangutanii nu pot vorbi, zise Hagar. — Ăsta poate. Se holbară cu toții la urangutan, care se legăna încă, într-un singur braț. Cu brațul liber se scărpina. Era liniște. Bărbatul solid spuse, tare: — Geen lichten. Maimuța se uită fix la el și clipi rar. — Geen lichten! Urangutanul nu dădu nici un semn de înțelegere. După o clipă, se ridică pe o creangă din apropiere și începu să urce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
asta. Ea se încruntă și își aranjă părul, absentă. — Îți place eșarfa? zise ea. Mi se pare puțin cam exagerată. — Trebuie să stăm de vorbă, spuse Ellis. Luăm prânzul? — Spray-ul nu a dat rezultate. — Oh, nu știu, zise ea, scărpinându-se pe obraz. Am simțit o ușoară umectare. Cam la o săptămână după aceea. Dar nu mare lucru. — Și continui să faci cumpărături. — Foarte puține. — Trei mii de dolari săptămâna trecută. — Oh, nu-ți face griji. Multe lucruri le-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
o jumătate de burma. Mestecând Încă, s-a Întors spre fratele ei Întrebând. — Oricum, ce face Rose În Arizona? — Și-a găsit o slujbă acolo, a spus Barsam pe un ton placid. — Daaa, ce mai slujbă! a spus mătușa Varsenig scărpinându-și vârful nasului. Ce naiba crede că face Împănând enchiladas de parcă n-ar avea un sfanț? O face dinadins, să știi. Vrea ca toată lumea să dea vina pe noi, să creadă că nu-i dăm nimic pentru Întreținerea copilului. O mamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
nu aceea. Mai e o poveste cu un tip care Își părăsește nevasta și casa și toată lumea Îl crede mort, dar apare din nou după douăzeci de ani, fără nici o explicație, fără să i se pună vreo Întrebare. Zamyatin Își scarpină unul dintre perciunii luxurianți care coboară de pe țeasta-i pleșuvă. În Rusia, cînd dispare cineva, toată lumea știe ce s-a Întîmplat. Îl ia KGB-ul și Îl expediază În Siberia, asta dacă nu cumva Îl ucid pe loc. Wakefield Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
de un băiat rău de la el de la școală și iubita lui cravată de pionier dispărînd Înlăuntrul acesteia. În același timp, analistul În marketing simte o mîncărime de nedescris Între două degete de la piciorul stîng și e convins că ori se scarpină, ori moare. Își scoate pantoful și se scarpină. Specialistul În IA simte că i s-a Înțepenit ceva Între măsele și nu mai poate aștepta nici un minut, trebuie să Îl desțepenească acum, pe loc, orice-ar fi. Carne să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
și iubita lui cravată de pionier dispărînd Înlăuntrul acesteia. În același timp, analistul În marketing simte o mîncărime de nedescris Între două degete de la piciorul stîng și e convins că ori se scarpină, ori moare. Își scoate pantoful și se scarpină. Specialistul În IA simte că i s-a Înțepenit ceva Între măsele și nu mai poate aștepta nici un minut, trebuie să Îl desțepenească acum, pe loc, orice-ar fi. Carne să fie? El nu mănîncă niciodată carne. Tipa cu realitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
dea coșmaruri. Valoarea de conținut a artei este proporțională cu volumul de neliniște pe care Îl produce În sufletul posesorului. Se dezlănțuie iadul pe pămînt. Oamenii Încep să-și caute portofelele pe sub scaunele din față. Unii dintre ei se și scarpină, și caută, În același timp. Se aud Înjurături În mai multe limbi ale pămîntului. Numai Paulee, care stă În primul rînd, zîmbește senin. El Înțelege exact ce vrea Wakefield să spună: deține mai multe opere de artă decît oricine altcineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
are doi lămîi În ciubere de lemn, pe podea - o mașină pentru exerciții fizice care arată ca un păianjen, o canapea Înconjurată de cărți de artă și o pisică tărcată pe nume Maggie. — De ce ai numit-o Maggie? Întreabă Wakefield, scărpinînd mîța după ureche. — Ei, știi. Tennesee Williams. Pisica Maggie pe acoperișul fierbinte. Oh, doamne! Wakefield nici nu s-ar putea apropia de o femeie care are o pisică pe care o cheamă la fel ca pe ultima femeie cu care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
de Jack Allen. Individul ăsta are tot atâta sensibilitate cât un instrument chirurgical. Stevie se întrebă ce anume mersese prost. Totul păruse atât de promițător. — Apropo, adăugă Fran ca din întâmplare, n-a sunat, nu-i așa? Aha, zise Stevie scărpinându-și nasul, am uitat să întreb. Cum a fost drumul spre casă aseară? Fran îi evită privirea, sperând cu disperare că Stevie n-avea habar despre ce se întâmplase și că nici n-avea să afle vreodată. — De fapt am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
și Ken abandonate în favoarea albumelor cu abțibilduri Spice Girls. — Nu crezi, întrebă Mike Wooley, invidios din cauza atenției care se îndrepta deodată spre această enervantă nouă apariție, că prin acest ziar gratuit ne tăiem singuri creanga de sub picioare? — Aha! zise Fran scărpinându-și nasul. Ceea ce încerc să fac e să creez o nouă piață. Să le ofer oamenilor un lucru pe care nu știau că și-l doresc înainte să li-l dăm noi. Așa că ar trebui să le dorească în continuare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
scăpat? Le-am luat toate, le-am fiert într-o oală la reșou. Unii stau cu păduchii, îi suportă, stă cu ei, pe ei, exact ca aristocrații ăia prin Anglia, frumoși șic, de n-aveai treabă, și în peruci se scărpinau cu ace din alea... dar nu păduchi de cap, aici e de corp, de te sperii. Gândaci nu avem, că vine cu dezinsecția, dar, depinde, fiecare cum gospodărește casa. Dau o mătură după masă și spălat pe jos. Trăiesc acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
săptămână de concediu. Vreau să plec la Yamagata. Simt că să-l abandonez pe Gaston tocmai acum ar însemna să renunț la ce-i mai bun în mine. Așa consider eu acum. După această declarație deschisă, a început să se scarpine în cap, încurcat. — Plec la Yamagata, o anunță el hotărât. — Pot să vin și eu? Tomoe puse lingurița în ceașcă și închise ochii. — Dar nu-i nevoie să mergi și tu. Nu te mai face luntre și punte pentru Gaston
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
cândva soldat pe o insulă din Pacific, se așteptase să vadă un om mai bine făcut, dar s-a înșelat. Omul a rămas în prag. Gulerul chimonoului nu era bine aranjat la spate, așa că îi distingea și coastele. Și-a scărpinat picioarele murdare, apoi a despăturit o bucată de hârtie, pe care i-a întins-o lui Endō ca să o privească, rămânând cu degetul fixat pe un pasaj. Endō s-a aplecat și a studiat hârtia. Kobayashi i-a explicat ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]