1,119 matches
-
din partea cealaltă a pieții și-mi continuu drumul, ocolind pe o stradă străjuită de brazi, dincolo de care se înalță vile cu două niveluri, care mai de care mai cochetă, cu stiluri arhitectonice variind pe toată lungimea gamei europene, de la austeritatea scandinavă, în interiorul căreia ghicești cîte o Noră zbuciumîndu-se, pînă la albul orbitor, cu terase mari, de pe care aștepți din clipă în clipă să umple văzduhul o canțonetă. Incisivi, locuitorii orașului i-au și găsit o denumire zonei: "cartierul eticii și echității
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
fie neapărat episcop, rang obligatoriu pentru conducerea unei eparhii catolice de rit roman. Sul de pergament cu versete din Vechiul Testament Exponent al gnosticului, din Alexandria, celebru mai ales între anii 120-140 d.Hr. 1 Termen medieval pentru a denumi populații scandinave 2 Populație mitică citată de cronicile medievale 1 Erezie a patriarhului Sergiu de Constantinopol (610-619) conform căreia în Hristos ar exista o singură voință sau o unică energie. 1 Identificată de Islam drept primul templu dedicat cultului monoteist, construcție pogorâtă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
islandeze, ale mărilor nordice sau descrieri fugitive ale deșertului și mănăstirilor arabe, ale monumentelor Indiei ș.a. Cu veleități de folclorist și etnolog, B. abordează unele aspecte ale culturii populare în câteva lucrări, dintre care în volum apare doar Mitologia Eddelor (scandinavă) (1922), mai mult o rezumare a legendelor cosmogonice nordice. Bun cunoscător al mai multor limbi, orientat în cultura universală, a transpus în românește câteva opere ale unor scriitori de primă mărime - Goethe, Gérard de Nerval, Tolstoi, Maupassant, O. Wilde - acțiune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285845_a_287174]
-
Baldovin, Tugomir, Vana Umbră). Piesa Alt Heidelberg de W. Meyer-Förster, în traducerea lui, a fost jucată la Teatrul Național din Iași. SCRIERI: Povestiri din copilărie, București, 1905; Povestea lăcrămioarei, Iași, 1908; O istorie din alte vremuri, București, 1921; Mitologia Eddelor (scandinavă), București, 1922; Într-o noapte de vară, București, 1922; Comoara logofătului, București, 1922; Sufletul ruinelor, București, 1923; Sărmanii oameni!, București, 1925; Lupii, București, 1925; Povestiri de pe dealuri, București, 1926; Povestiri de prin văi, București, 1928; Reflecții și paradoxe, București, 1929
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285845_a_287174]
-
lui Linnell pînă în 1918, cînd a fost vîndut împreună cu restul colecțiilor Blake-Linnell. Ulterior manuscrisul a fost donat către British Museum, unde se află și astăzi. Numele Vala v-a fi fost preluat de Blake probabil din mitologia germanica și scandinava: germ. Wala o desemnează pe Völva norv. arh. voelva = prezicătoare cunoscută și sub numele de Völuspa, profetesa și spiritul ocrotitor al Pămîntului din Edda veche; ei îi sînt atribuite profețiile escatologice despre Ragnarökr amurgul zeilor, războiul final dintre bine și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
observă, de exemplu, cum bine observa Raine, ca Blake trebuie să fi fost fascinat de mitologia stranie (de obîrșie scandinavă-islandeză) din poeme ale lui Gray precum "The Descent of Odin. An Ode. From the Norse Tongue" (bazat pe un poem scandinav autentic, intitulat Vegtams Kvitha), marcant prin puternică descriere a nornelor (Nornir, zeițele scandinave ale destinului; imaginate de Gray ca niște fecioare ce își apleacă frunțile spre Pămînt în chin cumplit, imagine care ne amintește de cea a lui Enion din
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
fascinat de mitologia stranie (de obîrșie scandinavă-islandeză) din poeme ale lui Gray precum "The Descent of Odin. An Ode. From the Norse Tongue" (bazat pe un poem scandinav autentic, intitulat Vegtams Kvitha), marcant prin puternică descriere a nornelor (Nornir, zeițele scandinave ale destinului; imaginate de Gray ca niște fecioare ce își apleacă frunțile spre Pămînt în chin cumplit, imagine care ne amintește de cea a lui Enion din Vala) și a Profetesei din lumea de dedesubt, cu care Odin stă de
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
însă de aceste reacții, justificate, uneori sau întotdeauna, până la un punct, procesul de imigrație a continuat, astfel încât, între 1860 și 1910, populația SUA a crescut aproape de trei ori. Dar, în timp ce, până în 1880, 90% dintre imigranți erau de limbă engleză sau scandinavi și germani, după această dată, caracterul imigrației s-a modificat. Faptul acesta i-a făcut pe americani să-i împartă pe imigranți în trei categorii: „doriți, puțini doriți, nedoriți”, ceea ce însemna: „asimilabili, greu asimilabili, neasimilabili”. Prima categorie o reprezentau asiaticii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
lui Blaga (1944), intenționând să îndrepte în primul rând erorile de interpretare anterioare și să prezinte limpede coordonatele reale ale filosofiei blagiene. Asemănătoare ca scop și metodologie este lucrarea Însemnări despre teatrul lui Ibsen (1956), o exegeza a dramaturgiei scriitorului scandinav din unghiul esteticii materialiste. Dintre studiile sale se remarcă, prin importantă și amploare, Istoria literaturii universale (I-III, 1963-1971). Elaborată pe baza unui curs universitar, ea păstrează caracteristicile unei lucrări didactice în concepție, organizare și expresie. Conceptul de literatură universală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286874_a_288203]
-
exercițiul comparatist dintre culturile franceză și germană, de pildă. Astfel de zboruri entuziaste se vor calmă cu timpul, metodologia tradițională a istoriei literare, împletita cu cea a literaturii comparate, eliminând treptat flamboaianta expunerii. Eseuri de literatură străină (1976) ori Scriitori scandinavi și alte eseuri (1980) o dovedesc cu prisosință. Armonioase interferente de metodă realizează și cele patru monografii: Leonardo da Vinci (1957), Ovidiu, poetul Romei și al Tomisului (1960), Rabelais (1963) și Federico García Lorca. Rapsodul (1981). Menținându-se între istoria
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286874_a_288203]
-
București, 1963-1971; ed. definitivă, I-II, București, 1998; Scriitori, cărți, personaje, București, 1969; ed. București, 2002; Ovidiu, Romă, 1971; Teatrul de la origini și până azi, București, 1973; ed. (Istoria teatrului universal), București, 2000; Eseuri de literatură străină, Cluj-Napoca, 1976; Scriitori scandinavi și alte eseuri, Cluj-Napoca, 1980; Federico García Lorca. Rapsodul, București, 1981; Istoria culturii și civilizației, I-IV, București, 1984-1995; ed. 2, I-XI, București, 1998-2003. Traduceri: Elsa Triolet, Cuceritorul, București, 1946; Selma Lagerlöf, Cartea legendelor, București, 1946; Renata Vigano, Vine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286874_a_288203]
-
importantă la clarificarea și aducerea la lumină a începuturilor literaturii finlandeze. Încă de la început, atât limba cât și literatura sunt situate sub influența a două mari arii: cea a limbilor baltice și slavice, pe batantul sud-estic, și cea a limbilor scandinave și germanice, dinspre sud-vest. Cele mai vechi scrieri din zona de dezvoltare a viitoarei limbi finlandeze sunt scrisorile pe scoarță de mesteacăn de la Novgorod care datează din anii 1100-1200. Cea mai cunoscută dintre acestea e cea care poarta numărul 292
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Agricola o traduce din limba germană, dar are în vedere și varianta suedeză. Mikael Agricola marchează sfârșitul etapei de început a scrierii în limba finlandeză și a ceea ce va putea fi numit literatură finlandeză. E o perioadă în care cultura scandinavă în general își caută identitatea, dar Finlanda va cunoaște în secolele ce vor urma multe alte provocări. Flancată de Suedia într-o parte și de Rusia în cealaltă, cultura finlandeză va fi pusă la grea încercare. 1.4. Trecerea spre
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
vremurile preistorice pînă azi"48. Bossy parcurge un număr impresionant de ținuturi, descriind natura și triburile de laponi. Trece și în țara vecină, având ocazia să admire și impresionantele coaste norvegiene. Românul Raoul Bossy mai întreprinde călătorii în restul țărilor scandinave, vizitând Stockholm, Uppsala, Copenhaga, dar și în afara lor - Carelia, Tallinn și Rusia, dar aceste peripluri sunt relatate doar pe scurt în acest context. 2.2. Neagu Udroiu - reprezentant al diplomației românești în Finlanda Neagu Udroiu a fost ambasador extraordinar în
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
echilibrate, România având, nu de puține ori, un avans considerabil. La o privire mai atentă, observăm că în spațiul românesc, s-a tradus mai multă literatură finlandeză, am părut mai interesați de Finlanda decât ea de noi. Asimilată spațiului nordic, scandinav, cultura finlandeză a fost luată "la pachet" cu celalalte: daneză, norvegiană și suedeză. Beneficiind de un renume cum puține alte culturi au, cu o moralitate de netăgăduit, impunându-se, social vorbind, cu al său model nordic, Finlanda a plăcut întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
largă a unei broșuri cu conținut științific, Cunoștințe folositoare, apărută nu la mult timp după Primul Război Mondial, în 1922. Broșura, căci acesta este mai degrabă formatul, este structurată în cinci capitole, fiecare reliefând un anumit aspect al acestei țări scandinave. Este prima lucrare monografică, documentată și cu adevărat valoroasă apărută la noi. Capitolul I, intitulat Locurile, vorbește despre așezarea geografică a Finlandei. Chiar dacă "după așezare (...) ar trebui să fie un pustiu de ghiață, la margenea căruia abea câteva săptămâni din
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
se simte și la el. Precum predecesorii săi, Sibelius și-a găsit de multe ori sursa de inspirație în epopeea Kalevala. Oprișan menționează primele sale compoziții pentru cor și orchestră la care s-au mai adăugat motivele luate din mitologia scandinavă. Multe din operele pe care Sibelius le-a compus au avut un caracter patriotic, fiind dedicate Finlandei și celor care și-au dat viața pentru ea. Printre operele reprezentative se află și următoarele: En Saga, Finlandia, Lebăda lui Tuonela, Tapiola
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
nopțile albe, de viața printre zăpezi, dar și de artiștii plini de sensibilitate ai acestor regiuni. Un capitol extrem de generos este păstrat pentru Omul finlandez. Încercând să dea un răspuns întrebării " Cum este omul finlandez?", autorul cărții citează o zicală scandinavă: "Un finlandez construiește o casă și o saună lângă ea; doi finlandezi pun bazele unei biblioteci de împrumut; trei finlandezi redactează o gazetă; patru finlandezi organizează o cooperativă; cinci finlandezi întemeiază o țară"252. Acest capitol se oprește asupra respectului
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
se realizează cu țări ca Statele Unite ale Americii, Germania, Anglia, Suedia, Norvegia, dar și cu Uniunea Sovietică, despre relațiile dintre cele două autorul afirmând că sunt unele extrem de avantajoase. Din punct de vedere politic, Finlanda este singura țară din peninsula Scandinavă care este o republică. Deși este o țară capitalistă, Horia Stancu afirmă că "mica republică finlandeză este totuși vital interesată în păstrarea și lărgirea legăturilor economice cu marea ei vecină - Uniunea Sovietică - și cu celelalte țări socialiste"261. Partidul de
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
sinteză în care autorul abordează din nou Scandinavia, în mod uniform, plecând de la locuri reprezentative și ajungând la figuri emblematice din istoria culturală a fiecărei țări abordate. 3.2.3.2.3. Al. Căprariu Al. Căprariu publică în 1980 Primăvara scandinavă și descrie experiența trăită în țările nordice, Finlanda aflându-se, în mod evident, printre acestea. Autorul ajunge la Helsinki în luna mai, după un zbor de câteva ore cu avionul. În apartamentul său din spatele bulevardului Mannerheim, în care avea să
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Băiculescu și apare în articolul Spania și Finlanda la București. Ateneul Român și ulterior Palatul Cantacuzino au găzduit un concert pentru a aduce un omagiu compozitorului finlandez Jean Sibelius. Și totuși, ce știm despre Finlanda? Știm că este o țară scandinavă care a fost ocupată o vreme de ruși și care a dat un mare compozitor, Jean Sibelius, simbol de mândrie națională a finlandezilor. Acest concert de la Palatul Cantacuzino a fost oferit de Ambasada Finlandei la București. Oaspeții evenimentului au fost
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
pe Oedip. Ca și la celelalte ediții la care a participat, acesta s-a remarcat din nou prin profesionalism, prin faptul că a evitat excesele de scenă, dar și prin sobrietate 426. S-a văzut Talent, frumusețe, dăruire în cadrul Nopților scandinave, organizate de Fundația Aquarius, unde trei soliști finlandezi au prestat miniaturi vocale "compuse cu sensibilitate de creatori nordici pe versuri în care dragostea, visarea, frumusețea, păsările au fost laitmotive"427. Acești soliști au fost baritonul Juha Koskela, care a impresionat
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
2008 că aceasta a devenit cea mai tânără scriitoare ce a primit premiul Finlandia (este cea mai prestigioasă distincție din această țară) pentru romanul Puhdistus (Purificare)499. Virgil Stanciu scrie despre cum a fost perceput Romanul nordic în Franța. "Romanul scandinav contemporan este un fenomen literar de mare amploare, de răsunet mondial, comentat în ziare, reviste și emisiuni de televiziuni din lumea întreagă"500. Astfel că la Salon du Livre de la Paris, literaturile nordice, printre care se numără și cea finlandeză
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
invitația lui Matei Bejenaru, a expus la Galeria Vector din Iași sute de fotografii care au constituit un jurnal al vieții din orășelul Nykarleby. Expoziția a purtat numele de "Me, Myself, Nykarleby and I". Expoziția reflectă foarte bine realitatea spațiului scandinav: "îți vei putea face o imagine despre cum sunt natura, oamenii, clădirile, străzile dintr-o țară îndepărtată și foarte diferită de România"510. O ultimă intervenție a lui Matei Bejenaru este cea despre Bienala Periferic 7: "În cadrul secțiunii Procesul social
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
de la deschiderea lui în 1975, singurul din Finlanda. În 2013 s-a inaugurat de către statul român încă un lectorat, de data aceasta la Universitatea din Tampere. Așadar este ușor de imaginat statutul de limbă "exotică" al limbii române în aria scandinavă. Persoana de care se leagă crearea, menținerea și susținerea acestui lectorat este profesorul Lauri Lindgren. Așa cum susține și domnia sa într-un interviu acordat Marilenei Aldea: "Despre înființarea lectoratului românesc de aici, pot să spun că, într-adevăr, inițiativa mi-a
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]