2,184 matches
-
repetat de urină pentru decelarea mioglobinuriei ca urmare a distructiei musculare, caz în care treebuie menținută o diureza crescută pt evitarea precipitării pigmenților în tubulii renali (risc major de insuficiență renală); 5. monitorizare continuă EKG și examinare cardiacă prin (mușchii scheletici lezați eliberează cantități mari de CPK-MB care nu mai este un marker de diagnostic pentru leziunile miocardice); 6. evaluarea extinderii în profunzime a leziunilor se poate face și prin procedee non-sau minim invazive precum perfuzia cu Xenon-133, scintigrafia cu
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
polimorfe și sunt în funcție de importanța secțiunii traumatice, a hemoragiei ca și septicității plăgii. Ca urmare pot să apară semne respiratorii, cardio-vasculare, renale, infecțioase. Examenul clinic general va fi întotdeauna completat prin examene biologice și radiologice care vor depista eventualele modificări scheletice, organice sau umorale. 12.3.5.1. Semnele clinice Semnele clinice ale plăgilor sunt locale și generale, comune și semne particulare, în funcție de regiunea topografică unde se află situat traumatismul deschis. 12.3.5.1.1. Semnele locale, comune Pot fi
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
leziunii arteriale, cu condiția să poată fi efectuată în urgență. În cazul leziunilor arteriale viscerale singurul examen edificator este arteriografia. Explorarea angiografică va fi efectuată obligatoriu pentru verificarea permeabilității axului vascular după refacerea chirurgicală. radiografia segmentului lezat pentru depistarea leziunilor scheletice responsabile de accidentul traumatic vascular. ECHO-doppler, examen computer tomografic (CT) cu sau fără substanță de contrast etc. 12.4.2.5. Complicații Complicațiile traumatismelor arteriale pot fi: imediate și tardive: 1. Complicațiile imediate sunt reprezentate de: hemoragie, care se poate
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
cel renal induce glomerulonefrita prin complexele imune antigen-anticorp. Prin localizare hepatică sau splenică, organismul reacționează prin hepatosplenomegalie. Alte loca lizări citate, rar întâlnite sunt: corticosuprarenal, pancreatic, la nivelul tubului digestiv, tiroidei, timusului, ovarelor sau testiculelor, la nivel tegumentar, al mușchilor scheletici și a măduvei osoase. IV.3.2. Spectrul și frecvența semnelor și simp tomelor infecției congenitale cu Toxoplasma gondii Clasica triadă diagnostică, ce cuprinde asocierea: corioreti nită, hidrocefalie, calcificări cerebrale, a fost descrisă la primul caz de toxoplasmoză congenitală, semnalat
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
descrisă în tabelul XI. V.2. DIAGNOSTICUL PARAZITOLOGIC Diagnosticul parazitologic este unul de certitudine. Produ sele biologice pentru diagnosticul parazitologic sunt: fragmente de placentă și cordon ombilical, lichid amniotic, sânge fetal și din cordonul ombilical, fragmente de țesut (creier, mușchi scheletic) rezultate din autopsia subiectului decedat prin toxoplasmoză congenitală sau produs de avort spontan sau terapeutic. Tehnicile folosite presupun examinarea de frotiuri, secțiuni histologice, amprente de organe colorate prin tehnica May-Grǘnwald-Giemsa sau folosirea tehnicilor imunperoxidazei și a imunofluorescenței indirecte. Evidențierea parazitului
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
nutrientelor la nivel celular: sepsis, arsuri, traumatisme, neoplazii avansate etc. Principala sursă pentru satisfacerea nevoilor energetice ale organismului o reprezintă carbohidrații. Rezervele organismului de carbohidrați sunt reprezentate de : glucoza circulantă, glicogenul hepatic (circa 75 de grame) și glicogenul din mușchii scheletici (circa 600 de grame, dar mușchiul scheletic nu conține glucozo 56 6-fosfatază deci nu poate elibera glucoză în circulație). Rezervele de carbohidrați sunt epuizate după aproximativ 8 ore de inaniție. După 15 ore apare o hipoglicemie suficient de importantă pentru
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
neoplazii avansate etc. Principala sursă pentru satisfacerea nevoilor energetice ale organismului o reprezintă carbohidrații. Rezervele organismului de carbohidrați sunt reprezentate de : glucoza circulantă, glicogenul hepatic (circa 75 de grame) și glicogenul din mușchii scheletici (circa 600 de grame, dar mușchiul scheletic nu conține glucozo 56 6-fosfatază deci nu poate elibera glucoză în circulație). Rezervele de carbohidrați sunt epuizate după aproximativ 8 ore de inaniție. După 15 ore apare o hipoglicemie suficient de importantă pentru a determina scăderea secreției de insulină și
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
hipoglicemie este reprezentat de modificarea raportului insulină / glucagon care asigură precursori ai neoglucogenezei (lactat, aminoacizi, glicerol) care vor fi utilizați în ficat și, în mai mică măsură, în rinichi. Lactatul provine din metabolizarea glucozei în globulul alb, globulul roșu, mușchiul scheletic. El este preluat de ficat care, prin ciclul Cori, îl reconvertește în glucoză; procesul se face cu consum de energie ce provine din oxidarea acizilor grași cu producere de corpi cetonici. Lactatul nu reprezintă o sursă suficientă pentru neoglucogeneză și
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
vor fi degradate zilnic pentru a asigura aminoacizi glucoformatori ceea ce explică creșterea rapidă a ureei urinare (de la 5-7 grame pe zi, la 8-11 grame pe zi în primele 2 4 zile de inaniție). In principal aceste proteine provin din mușchii scheletici dar și din celelalte organe unde pierderile sunt proporțional mult mai mari. Aminoacizii (mai ales alanina) sunt preluați de ficat care, prin ciclul Fehling, îi transformă în glucoză; procesul se face de asemeni cu consum de energie provenită tot din
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
depozite de proteine. Orice proteină are o funcție biologică : proteine structurale, de transport, enzime , receptori, hormoni, etc. , de aceea catabolismul proteic scade masa organelor dar, mai ales, alterează funcția lor. Apar astfel perturbări ale funcției ventilatorii, consecință a afectării musculaturii scheletice, scăderea rezervei funcționale miocardice, scăderea funcției sistemului imun, afectarea funcției renale (scade capacitatea de concentrare a urinii cu poliurie și deshidratare consecutivă, scade capacitatea de a excreta aciditatea titrabilă cu acidoză metabolică). La nivelul aparatului digestiv scade secreția acidă a
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
care provine din trigliceridele mobilizate din țesutul adipos. Acestea vor fi scindate în glicerol, care este preluat de ficat și utilizat pentru neoglucogeneză, și acizi grași liberi care pot fi utilizați ca atare ca sursă de energie (cord, rinichi, mușchi scheletic, ficat) sau sunt preluați de ficat și oxidați cu formare de corpi cetonici. Scăderea proteolizei este posibilă prin cetoadaptarea creierului. În mod normal creierul poate utiliza corpii cetonici ca sursă de energie dar transportul lor prin bariera hemato-encefalică este limitat
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
în greutate mai mare de 5% într-o lună sau 10% în 6 luni; grosimea pliului cutanat la nivelul tricepsului (index al depozitelor de țesut adipos se compară cu nomograme); circumferința brațului, la nivelul treimii medii (index al masei musculare scheletice se compară cu nomograme); indexul creatinină-înălțime (index al turn-over ului proteic la nivelul musculaturii scheletice). Parametri biochimici cei mai importanți se referă la metabolismul proteic. Se vor evalua : sinteza hepatică de proteine, catabolismul proteic, balanța de azot. Sinteza proteică hepatică
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
pliului cutanat la nivelul tricepsului (index al depozitelor de țesut adipos se compară cu nomograme); circumferința brațului, la nivelul treimii medii (index al masei musculare scheletice se compară cu nomograme); indexul creatinină-înălțime (index al turn-over ului proteic la nivelul musculaturii scheletice). Parametri biochimici cei mai importanți se referă la metabolismul proteic. Se vor evalua : sinteza hepatică de proteine, catabolismul proteic, balanța de azot. Sinteza proteică hepatică se poate evalua prin dozarea unor proteine serice: albumina, normal 3,5-5,5 g/L
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
sporit de substanță determinat de convergența curenților de difuziune, spre muchiile și spre colțurile cristalului , nu mai poate fi echilibrat în timp. Cristalele se dezvoltă exagerat în aceste direcții și astfel se produc forme cu fețe bombate (fig.16), forme scheletice (fig.17), și forme dendritice (fig.18) , așa cum sunt tremiile de sare. Apoi putem vorbi de formele stelare ale fulgilor de zăpadă (fig.19) 81 sau dendritele de aur sau cupru nativ (fig.20) . - Condiții legate de impurități Introducerea unor
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
mai frecvent, dar sunt și unele minerale care dau cristale cu putere mare de creștere totdeauna în aceeași direcție așa că au un habitus constant. Acestea se numesc minerale monotipe Exemplu spinelul care prezintă întotdeauna un habitus octaedric (fig.33). Cristalele scheletice se formează uneori din cauza vitezei accelerate de creștere pe anumite direcțiuni ( în general muchii și colțuri) , în condiții libere de dezvoltare capătă forme simetrice . Așa sunt tremiile de sare gemă (fig.16; 17; 18) și mai ales minunatele steluțe ale
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
își păstrează însă individualitatea proprie. Asemenea a concreșteri paralele de cristale sunt foarte răspândite la mineralele cu habitus prismatic , columnar, etc, cum se întâlnesc la cuarț sau la sarea gemă. Tot concreșteri paralele pot fi recunoscute și la unele cristale scheletice arborescente sau dendritice, cum se întâlnesc adesea la aur și la alte metale native . c.Concreșteri sferoidale de cristale În medii omogene, fin dispersate, de natură coloidală, cum sunt mâlurile, argilele, etc se formează concreșteri sau agregate radiare de cristale
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
sporit de substanță determinat de convergența curenților de difuziune, spre muchiile și spre colțurile cristalului , nu mai poate fi echilibrat în timp. Cristalele se dezvoltă exagerat în aceste direcții și astfel se produc forme cu fețe bombate (fig.16Ă, forme scheletice (fig.17Ă, și forme dendritice (fig.18Ă , așa cum sunt tremiile de sare. Apoi putem vorbi de formele stelare ale fulgilor de zăpadă (fig.19Ă 81 sau dendritele de aur sau cupru nativ (fig.20Ă . - Condiții legate de impurități Introducerea unor
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
mai frecvent, dar sunt și unele minerale care dau cristale cu putere mare de creștere totdeauna în aceeași direcție așa că au un habitus constant. Acestea se numesc minerale monotipe Exemplu spinelul care prezintă întotdeauna un habitus octaedric (fig.33Ă . Cristalele scheletice se formează uneori din cauza vitezei accelerate de creștere pe anumite direcțiuni ( în general muchii și colțuri) , în condiții libere de dezvoltare capătă forme simetrice . Așa sunt tremiile de sare gemă (fig.16; 17; 18Ă și mai ales minunatele steluțe ale
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
își păstrează însă individualitatea proprie. Asemenea a concreșteri paralele de cristale sunt foarte răspândite la mineralele cu habitus prismatic , columnar, etc, cum se întâlnesc la cuarț sau la sarea gemă. Tot concreșteri paralele pot fi recunoscute și la unele cristale scheletice arborescente sau dendritice, cum se întâlnesc adesea la aur și la alte metale native . c.Concreșteri sferoidale de cristale În medii omogene, fin dispersate, de natură coloidală, cum sunt mâlurile, argilele, etc se formează concreșteri sau agregate radiare de cristale
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
total de 522.598 de hectare) este alcătuit din următoarele clase (Fig . 8): molisoluri (cernisoluri*) (tipice, cambisoluri, vertice, rendzinice, pseudorendzinice, cenușiifaeoziomuri*, argiloiluviale) localizate în special în Câmpia Moldovei, care acoperă o suprafață de 248.674 de hectare; Rendzinele (soluri subțiri scheletice) s-au format pe rocile calcaroase din platourile structurale. argiluvisoluri (luvisoluri*) (soluri brune argiloiluviale, soluri brune argiloiluviale pseudogleizate, soluri brune luvice, soluri brune luvice erodate, soluri brune luvice pseudogleizate, luvisoluri albice, luvisoluri albice pseudogleizate) răspândite în zone mai înalte din
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
articulații, care ajung la sistemul nervos central, și alte impulsuri nervoase. Aceste impulsuri vin astfel de la aparatul vestibular, de la creierul mic, prin intermediul sistemului extrapiramidal și de la zona motorie a scoarței cerebrale. Toate aceste impulsuri se însumează și ajung la mușchii scheletici prin intermediul neuronilor motori din măduva spinării. Tonusu 1 muscular este un fenomen complex de intensitate variabilă, care există în tot cursul vieții. Pe această stare bazală de contractură musculară reflexă, permanentă și involuntară se grefează contracțiile musculare, care pe
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
grefează contracțiile musculare, care pe de o parte asigură menținerea atitudinii unor segmente ale corpului sau a corpului în ansamblul său, prin așa numita activitate statică a mușchilor, iar pe de altă parte realizează mișcarea, prin activitatea dinamică a musculaturii scheletice. Activitatea statică se caracterizează prin faptul că, contracțiile musculare active se opun unei forțe externe, reprezentată prin gravitate sau printr-una din componentele sale și o echilibrează. În cântatul la vioară, activitatea statică este întâlnită în menținerea atitudinii unui segment
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
de greutate este situat înaintea coloanei vertebrale lombare, participă în mod solidar și cei care se opun flectării membrelor inferioare sub greutatea corpului, precum și contracțiile echilibrate ale mușchilor antagoniști. Astfel, pentru menținea poziției stând, intră în acțiune aproape toți mușchii scheletici. Cântatul la vioară nu implică însă numai menținerea unei anumite atitudini în spațiu ci este legat în special de mișcările brațelor, grefate pe această poziție a corpului. Intervine deci, activitatea musculară dinamică. Indiferent dacă este vorba de mișcări reflexe involuntare
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
imobilității prelungite). Activitate sexuală: normală în sarcina normală; în trim III poziții genupectorale sau laterale; interzis în: a. hemoragii genitale (HG); b. dureri hipogastrice (DH); c. membrane rupte (MR). Droguri: alcool etilic: sindromul de alcoololism fetal (riscuri malformații neurologice, craniofaciale, scheletice, oligofrenii etc.) tutun: mortalitate perinatală extrem de crescută, oligofrenii, malformații uro-genitale și pulmonare; narcotice: malformații diverse, suferință fetală, sindroame neurologice. SCR genetic: paciente >35 ani sau cu factori de risc; amniocenteza; biopsie de vilozități coriale; biopsie de țesuturi fetale; cordocenteză. Restricții
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
concepție): malformații cardiace congenitale; aritmii cardiace fetale. Controlul ecografic în tehnicile invazive: 1. localizarea placentei; 2. amniocenteza; 3. cordocenteza; 4. biopsia de vilozități coriale. Radiografia abdominală maternă 1. prezentația fetală; 2. sarcina multiplă; 3. sarcina oprită în evoluție; 4. malformații scheletice fetale (osteocondrodisplazii). RMN (rezonanța magnetică nucleară) rezonanța magnetică ultrarapidă (ultrafast MRI) asigură un contrast superior al țesuturilor într-o multitudine de planuri indiferent de poziția fetală; imaginile sunt dobândite secvențial, de obicei în mai puțin de o secundă, scăzând șana
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]