801 matches
-
dar aproape și dacă este om sau altă jivină [...]. Un astfel de om [...] atunci cănd e nevoit să discute, la tribunal sau în altă parte, despre realitatea aflată în jurul nostru și înaintea ochilor, se face de răs nu numai în fața sclavelor din Tracia, ci a oricăruia din gloată, căzănd, din nepricepere, în puțuri și în tot felul de încurcături fără ieșire, iar stăngăcia sa grozavă îl face să treacă drept nătăng.” Portretizarea filosofiei a reprezentat pentru dinamica exegeților, un contrast puternic
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
1975a). Componenta economică prezintă următoarele variante: cumpărarea miresei înseamnă că mirele sau rudele apropiate ale acestuia (în primul rând părinții) dau bani sau bunuri părinților sau rudelor miresei. Faptul că mireasa este plătită nu presupune că ea va deveni o sclavă, deși acest sistem se practică în societățile unde femeia are un statut inferior. Mai mult, mecanismul în cauză conferă o siguranță femeii și copiilor ei, fiindcă în situația în care ea își părăsește soțul și se întoarce la neamurile ei
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
o consoartă păgână era expusă anumitor riscuri; cum se putea regăsi o soție creștină alături de un funcționar sau judecător păgân? Cât de teribile puteau fi dificultățile în care se aflau în continuu sclavul creștin sau, și cu atât mai mult, sclava unui stăpân păgân!... Și cu toate acestea, înțelepciunea marelui apostol ori a altor misionari creștini a considerat, fără ezitare că, pentru moment, pentru a nu atrage atenția și nici pentru a nu provoca vreo reacție punitivă a autorităților, nu le
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de fapte, nu poate stârni decât ilaritate, deoarece rezultatele merituoase n-au nevoie de laudă pentru a se impune.) „Lăudând pe cel ce te laudă, te lauzi pe tine.” (N. Iorga) „Un șeic văzu o desfrânată și-i spuse: «Pari sclava vinului și a dezmățului». Iar ea-i dădu răspunsul: «Ce par a fi, eu sunt. Dar tu, Învățătorule, ești ceea ce pari a fi?».” (Omar Khayyam) Se vor căzni munții (În durerile facerii) și se va naște un biet șoricel - Parturiunt
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ei! Să ne asumăm un propriu al filosofiei, dovedit de însăși supraviețuirea ei! Chiar dacă asta ar însemna smulgerea din Universitate. Dacă filosofia corespunde la ceva esențial în om atunci va supraviețui. * Starea actuală a filosofiei: este prinsă între rolul de sclavă a științei și cel de vehicul ideologic. Apetitul pentru proprietate dă seama de dorința omului de stabilitate, de lupta acestuia pentru a imobiliza realul într-o imagine; din ea derivă tendința de unitate (ca închegare a lui Unu), refuzul multiplicității
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
electrice din Franța (n.tr.). 30 Hölderlin, Patmos. 31 Edgar Morin, L'Esprit du temps, op. cit., pp. 206-214. * Hamlet, actul III, scena 1, în traducerea lui Leon Levițchi și Dan Duțescu (n.tr.). 32 Denis de Rougemont, op. cit. * Sfînta Blandina, sclavă romană convertită la creștinism, a fost martirizată la Lyon în anul 177, în timpul împăratului Marc Aureliu. Este patroana orașului Lyon (sărbătorită la data de 2 iunie) și ocrotitoarea servitoarelor (alături de Sf. Marta). * Lin Biao (1907-1971) lider militar chinez care a
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Ruskin, Regele râului de aur, București, 1925; H. Chr. Andersen, Evreica și alte povestiri, București, 1926; Wilhelm Busch, Ca să mai râdem, București, 1926, Plici și Plum, cu desenele autorului, București, 1928; Max Nordau, Închisoare de flori, București, 1926; Halid Zia, Sclava neagră, București, 1927; Christoph von Schmid, Inelul pierdut, București, 1929, Jertfa Lilianei, București, 1930, Copilul crescut în peșteră, București, 1943, În căutarea norocului, cu desene de Pascal, București, 1943; ed. Sibiu, 1992; Hugh Lofting, Doctorul Mititelu, București, 1935; A. I. Manoff
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
centrul atenției francezilor: adorata sau defăimata, ridicată în slavi sau aruncată într-un bordel. Literatura participa la crearea cultului imaginilor. Imaginea pe care literatura o propune mărturisește despre un adevăr ascuns cu grijă și mascat prin aparente. Femeia este o sclava așezată pe tron, rezumă Balzac cu amărăciune condiția feminină. Literatura devine un instrument de demascare a acestei duplicități, combătut de societate prin acuzarea scriitorilor de imoralitate. Scandalul inevitabil, ca în cazul lui Flaubert, Baudelaire sau Zola, antrenează, în toată Europa
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Aux Bonheur des Dames este vorba despre o gigantică întreprindere în serviciul femeii. Comerțul cu noutăți aduce în atenție o nouă figură cea a femeii-întreprinzătoare de succes (Caroline Hédouin și Denise Baudu) și cea a femeii-consumatoare, regina a industriei consumului, sclava a modei, capabilă de orice pentru a-și satisface pasiunea febrila pentru cumpărăturilor (Renée Saccard, Anne de Guilleroy). Progresul elegantei feminine este legat de dezvoltarea marilor magazine și a galeriilor comerciale. Mitul modei pariziene este ceea ce rămâne astăzi din mitul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
îngăduința și dezordinea.60 Limbajul era destinat bărbaților, reprezenta o caracteristică masculină pentru cultura târzie medievală. Femeii din această epocă i se recomanda tăcerea, semn al unei subordonări totale, al unei claustrări aproape imposibil de acceptat, era mai mult o sclavă, interzicându-i-se chiar să râdă sau să glumească, altfel era aspru criticată. În Evul Mediu se făceau diferențieri lingvistice și de libertate a exprimării între bărbați și femei. Femeia era obligată să fie rezervată, să treacă neobservată, așa cum recomandau
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
reprezintă. Virginia ilustrează, ca și alte personaje feminine pozitive, obiectul râvnit de concupiscența și lăcomia masculină. Pentru a o avea aproape, conducătorul cetății, Apiu, uneltește un plan macabru: prin vorbele supusului său, Claudiu, o revendică pe fată, ca fiind o sclavă a acestuia, furată în copilărie, și nu fiica lui Virginius. Tatăl îndurerat se vede pus în situația nu doar de a-și ceda copila, ci de a îngădui pentru ea un destin rușinos, o pervertire a tot ceea ce reprezenta tânăra
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
accept, nici dacă drept răsplată pentru acest lucru aș ajunge stăpâna lumii. Ce crimă au comis femeile pentru a fi condamnate la această aspră obligație, care constă fie în a fi întemnițate întreaga lor viață fie ca prizoniere, fie ca sclave? Pentru mine măicuțele sunt prizoniere iar femeile căsătorite sunt sclave“ (trad.n.) Este probabil primul discurs feminist într-o epocă în care poziția femeii era secundară bărbatului și în care se credea că vina pentru conceperea unei fete aparținea mamei
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
stăpâna lumii. Ce crimă au comis femeile pentru a fi condamnate la această aspră obligație, care constă fie în a fi întemnițate întreaga lor viață fie ca prizoniere, fie ca sclave? Pentru mine măicuțele sunt prizoniere iar femeile căsătorite sunt sclave“ (trad.n.) Este probabil primul discurs feminist într-o epocă în care poziția femeii era secundară bărbatului și în care se credea că vina pentru conceperea unei fete aparținea mamei. Rostit mult prea devreme pentru conștiința societății secolului al XVII
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
aici asupra grecilor din perioada cuprinsă între sfîrșitul secolului al VI-lea și secolul al IV-lea î. Hr. Troienele, piesa lui Euripide. Iată ce spune Hecuba, regina Troiei, după victoria grecilor: Pentru a desăvîrși șirul nenorocirilor, voi pleca să fiu sclavă în Grecia, la anii mei înaintați. La vîrsta mea voi îndura cele mai rele umilințe, fie că voi fi portăreasa care ține cheile, eu, mama lui Hector, fie că mă voi duce să coc pîine, să-mi întind pe jos
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
nelocuri ale francofoniei 13 Identitate multiculturală în literatura francofonă. Cazul lui Atiq Rahimi 19 Limbă majoră, destin minor? Spațiul libertății francofone. Cazul lui Marius Daniel Popescu 30 Spațiul sinelui "gemelofagia" 49 Politica și condeierii 54 Dominique StraussKahn și literatura, sau sclava Isaura în variantă franceză 58 Cine face cărțile? 63 La ce bun romanul? 67 Literatura rescrierii 72 Subiectivitate și limbaj 76 Bejamin Fondane, cu moartea pe moarte călcînd... 80 Dragostea fin de siècle 86 2. PREMII LITERARE (20102013) 97 O
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
de ieri și de azi, pe care nici pragmatismul anglo-saxon, nici rigoarea și acuratețea nemțească și nici, cu atît mai puțin, improvizația impulsivă și amatorismul balcanic nu le vor putea atinge în iradierea lor unică. Dominique Strauss-Kahn și literatura, sau sclava Isaura în variantă franceză Evocam anterior legătura puternică dintre marile figuri politice franceze și cultură, înclinația lor manifestă pentru verbul polisat și o anumită prestanță intelectuală unică. Iată că un eveniment fierbinte ne oferă ocazia de a reveni asupra subiectului
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Africa, care își crește singură copilul și are o slujbă umilitoare și... riscantă (atâta doar că, după revelațiile ulterioare, nu a mai rămas din portretul inițial decît culoarea femeii, restul fiind cam pe dos!). Suntem într-un remake new-yorkez al Sclavei Isaura, dramo leta sud-americă ce ne încingea neuronii capitaliști abia mijiți postre voluționar. Între cele două ipostaze ale Forței și Slăbiciunii, în acest mit contemporan, întâlnirea nu putea fi decât sexuală, ei neavînd altfel nici o legătură unul cu altul, venind
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
definească drepturile geniului în genere și ale sale în particular. Campania de denigrare pornită împotrivă-i îndeosebi de Al. Macedonski (devenit în prima piesă Zoil) îl atinsese. Horațiu, socotindu-se geniu, mai presus de ultragiile vârstei, speră să obțină dragostea sclavei Getta, pe care o iartă de necorespundere numai grație împrejurării că aceasta îi regăsește manuscrisul pierdut al Artei poetice. Ovidiu se crede autorizat să iubească orice femeie, fără a fi urmărit de gelozie, și să-și ridice ochii chiar asupra
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
săi, dând frâu liber tuturor instinctelor și pasiunilor josnice ale sale (și ale altora)73. Este vorba de două lumi spirituale contrastante care se ciocnesc frontal: lumea încă păgână, care, apelând la divinitățile tradiționale, implicit și practic le neagă, devenind sclava pasiunilor; și lumea creștină ante litteram, ale cărei premize sunt acum aruncate în speculația metafizico-religioasă de către fermentul iudaic și de evoluția sincretistă a gândirii epocii, care, pierzând libertatea exterioară, care îi este negată din ce în ce mai mult de instituția imperială, descoperă și
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Și cu părul de ebin, Ochi de foc, și mînă dalbă, Gura, grațios rubin; Naltă, delicată, fină, Dar cu brațul rotunjior, SÎnul ei, sîn de vergină, Unde dulci mistere zbor;” Celelalte portrete reprezintă variațiuni ale modelului de mai sus. În Sclavele de vînzare, Bolintineanu Încearcă să particularizeze feminitatea În funcție de rasă. Dificil. Fiecare femeie este, În felul ei, „tip de rară frumusețe”, un arhetip. Reținem două dintre ele: „Greaca dulce, spirit fin Cu perfidă frumusețe, RÎde cu lacrimi pe fețe, Ploaia verii
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
naștere prima comunitate creștină cunoscută în Galia, formată mai ales din orientali. Sub presiunea populară, în anul 177, guvernatorul provinciei Lyonnaise pune să fie executați creștini cu ocazia sărbătorilor imperiale, în amfiteatru: printre acești martiri se află episcopul Pothin și sclava Blandine. Totuși, comunitatea creștină se menține, iar succesorul lui Pothin este primul teolog al Galiei, Irineu. Încă din a doua jumătate a secolului al II-lea apar semne prevestitoare ale unei crize grave. O epidemie de ciumă devastează Imperiul sub
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Vorbind despre socialismul german, Iorga consideră c? muncitorul german era �mburghezit; că �boier� ce era, standardul lui ridicat de via?? avea nevoie de truda sclavilor. A?a �nc�ț muncitorul german era �mpotriva �raselor inferioare�, de care avea nevoie doar �n calitate de sclave ale culturii lui28. Lui Iorga, monarhist convins, personal devotat Regelui Ferdinand ? i Reginei Maria, �i venea greu s? accepte c? dinastia regal? rom�n? era de origine german?. A scris articole, a ? inut prelegeri ? i a publicat o carte despre �Leg? turile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de 24 de ani relații incestuoase cu fiica, începând cu vârsta de 11 ani a acesteia. Monstruozitatea a fost dublată de închiderea fetiței într-un subsol al locuinței în condiții din care nu avea cum să scape, transformată într-o sclavă sexuală a propriului tată. De-a lungul anilor au rezultat șapte copii născuți în această relație incestuoasă, în subsolul închis al locuinței familiei. Vulnerabilitatea copilului față de abuzul sexual este cauzată de: interesul natural al copilului, mai ales la anumite vârste
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și akkadienilor... Imnurile regale sl]veau pacea. Concentrarea asupra legii familiei reflect] preocuparea pentru valorile familiei și stabilitate prin oferirea de indicații cu privire la drepturile asupra propriet]ții și la moștenire, la copiii n]scuti de soția sau soțiile legale, de sclave sau de prostituate. Nu era recunoscut] egalitatea între b]rbați sau sexe. Unii b]rbați și femei erau moșieri prosperi, alții erau sclavi ce puteau fi cump]rați sau vânduți, desi libertatea putea fi câștigat]. Alte legi priveau etică afacerilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
le subjuga, le captiva, le aspira, le strivea pe pînză. După ce, de-a lungul nopții, le storsese esența, le arunca lipsite de sîngele vital. Ca un vampir, la răsăritul soarelui." "Frîngea rezistența femeilor și materia, pentru a le transforma în sclave." "Pudoare și impudoare, vitalitate și moarte, violență și sensibilitate, provocare și naivitate, făcea să vibreze toate aceste corzi cu o intensitate care îi iradia pe toți cei ce se apropiau de el." Reproșurile îndurerate ale Marinei: "Cînd puteam să ne
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]