776 matches
-
Lulus Țările arabe Ibn Rushd (1126 - 1198) Moise Maimonide (1135 - 1204) Secolul XVI Francis Bacon (1561-1626) În opera Noul Organon a fundamentat și dezvoltat logica inductivă. Poate fi considerat revoluționar în logică, fiind adversar al logicii aristotelice ajunsă prin denaturarea scolastică din instrument al cunoașterii o piedică în calea acesteia. A elaborat inducția științifică. Secolul XVII René Descartes (1596-1650) A combătut logica scolastică medievală și logica lui Aristotel. A formulat patru reguli după care trebuie să ne călăuzim în cercetarea științifică
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
și dezvoltat logica inductivă. Poate fi considerat revoluționar în logică, fiind adversar al logicii aristotelice ajunsă prin denaturarea scolastică din instrument al cunoașterii o piedică în calea acesteia. A elaborat inducția științifică. Secolul XVII René Descartes (1596-1650) A combătut logica scolastică medievală și logica lui Aristotel. A formulat patru reguli după care trebuie să ne călăuzim în cercetarea științifică. Cele patru reguli carteziene sunt: 1. a considera drept adevărate numai acele lucruri (idei) care sunt cunoscute și verificate (demonstrate); 2. a
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
părăsit-o între timp. Cu ajutorul logicii, și comițând greșeli semnalate de Adso (căruia Eco îi atribuie narațiunea), el reușește să dezlege misterul crimelor de la mănăstire, fără însă să reușească să prevină nici una. La un nivel strict elementar, romanul exemplifică metoda scolastică pentru rezolvarea unei crime; este o metodă care era foarte cunoscută în secolul al XIV-lea, bazată pe raționament deductiv, în special pe silogisme. William refuză să accepte ca motiv al crimelor "simpla posedare demonică", în ciuda faptului că demonologia servea
Numele trandafirului () [Corola-website/Science/317768_a_319097]
-
și frecvent citată), William, prin concepțiile sale empirice, reușește să demonstreze că, de fapt, criminalii sunt oameni în carne și oase. Adunând fapte și observații, urmându-și intuiția și metoda dialectică, el hotărăște ce trebuie investigat, așa cum era prescris unui scolastic. Totuși, simpla folosire a logicii nu ajunge. Variatele semne și întâmplări au semnificație numai în contextele lor date, iar William trebuie să fie mereu atent la contextul în care interpretează misterul. Într-adevăr, întreaga povestire îl determină pe narator, Adso
Numele trandafirului () [Corola-website/Science/317768_a_319097]
-
în Moldova. Primul a tradus intenisiv din Wolffian Baumeister, promovând implicit iluminismul german. Ultimul a contribuit în mod decisiv la modernizarea curriculumului filosofic în Academiile Princiare. El a scris eseul numit "Apologia", o pledoarie în favoarea filosofiei europeane moderne și împotriva scolasticii korydaleiane aristotelice. Limba filosofică a acestul secol a fost mai mult greaca. O excepție notabilă a fost clucerul Ioan Geanetu, care a publicat în 1787, în greacă și franceză, un tratat numit "Réfutation du traité d'Ocellus de la nature de
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
și "Logica polivalentă", unde prezintă sistemul axiomatic "Principia Mathematica" realizat de Russell-Whitehead, precum și sistemul implicației al lui C. I. Lewis. De asemenea, a cercetat intensiv problema paradoxurilor logico-semantice, având convingerea că soluția la ele era valabilă și în lucrările filosofilor scolastici. Ștefan Lupașcu, cunoscut filosof francofon al științei, a încercat să pună bazele unei noi epistemologii, în armonie cu mecanica cuantică, recent dezvoltată atunci. El a susținut o logică a terțului inclus, ce l-a făcut să susțină existența unei a
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
capitole despre logica transcendentală și dialectică și altele câteva ce nu tratează multe ramuri ale logicii recente sau le tratează foarte sumar și insuficient, ca în cazul logicii modale. De asemenea, a fost dezinformat în chestiuni ce țin de filosofia scolastică. În orice caz, sunt multe părți ale lucrării sale ce sunt încă valabile azi. Anton Dumitriu a scris de asemenea o serie de esee, mai literare în stil, care l-au făcut apreciat de mediul intelectual românesc, centrat mai mult
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
În timpul războiului a scris o carte numită "Despre dialogul interior", publicată abia în la Gallimard și bine primită de Jacques Maritain și Étienne Gilson. În lucrare, Șora explorează problema autenticității umane, pe un ton existențial, dar influențat mult de filosofia scolastică (în special cea a lui Toma de Aquino și Nicolaus Cusanus) și de marxism (a fost membru al partidului comunist francez și al Rezistenței). În 1948 s-a întors în România și n-a mai putut părăsi țara deloc. N-
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
însuși chiar în prima carte ca cartezian de însemnătate maximă, adică fenomenolog. Conceptul să de intenționalitate, crucial pentru înțelegerea filosofiei, nu a fost cel al lui Brentano, nici cel al lui Husserl, ci unul original cu rădăcini adânci în filosofia scolastică. In-tentio, derivat din "IN aliud TENDERE" este actul penetrant al spiritului, care merge dincolo de lucruri la originea lor, care este Unul cu cei trei transcendentali ai săi: "Bonum, Verum" și "Pulchrum". Așadar, sunt trei forme de intenționalitate, morală, teoretică și
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
A fost ales decan la Rheims din 1196, însă a încetat din viață anul următor la abația Longpont. A scris cărți de comentarii asupra Vechiului și Noului Testament. Este de remarcat lucrarea sa asupra sacramentului penitenței. Opera sa manifestă perspective scolastice. Medievistul Jacques Le Goff îl citează pe Petrus Cantor atunci când caută să identifice "nașterea purgatoriului" în secolul al XII-lea, bazându-se pe utilizarea de către acesta a termenului "purgatorium" ca substantiv în 1170.
Petrus Cantor () [Corola-website/Science/324387_a_325716]
-
explica variația vitezei unui corp aflat în mișcare. Deși ulterior infirmată, această teorie a constituit pe atunci un pas înainte în studierea fenomenului de mișcare mecanică și descrierea conceptului de inerție, pregătind reformarea mecanicii, înfăptuită de Galileo Galilei. Ca filozof scolastic, a fost reprezentant al nominalismului și a comentat mai multe din scrierile lui Aristotel, multe din teoriile sale infirmându-le în mod categoric. Cele mai valoroase scrieri ale sale sunt "Opt cărți cu chestiuni de fizică ale profesorului " și "Comentarii
Jean Buridan () [Corola-website/Science/326645_a_327974]
-
toate greutățile timpului, George Barițiu a adunat până în anul 1845, cât a funcționat la Școala Națională Comercială, multe generații de tineri, cărora le insufla dragostea pentru limbă și pentru neam. În 1850 începe să funcționeze la Brașov, în urma preocupărilor, „Eforiei scolastice”, din care făceau parte Ion Popescu, George Barițiu, Ion Juga, Iacob Mureșianu, Ion Pantazi, Nicolaie Dima și Iosif Barac, primele clase ale gimnaziului inferior, pentru care se primește aprobarea oficială o dată cu anul școlar 1853-1854. Paralel cu aceste inițiative, negustorimea din
Colegiul Național Economic „Andrei Bârseanu” () [Corola-website/Science/326127_a_327456]
-
înțeleptului cu lumea", pe tema medievală a disputei dintre suflet și trup, și mai ales prin "Istoria ieroglifică", roman cu cheie în care se îmbină satira savantă cu utilizarea umoristică a erudiției. Autor al unor scrieri filozofice de factură precumpănitor scolastică ("Icoana de nezugrăvit a științei sacrosancte"); ulterior, o gândire mai accentuat umanistă și raționalistă, influențată de stoicism și neoaristotelism. Antioh Cantemir (1708-1744), scriitor iluminist și diplomat rus. Este fiul lui Dimitrie Cantemir și unul dintre inițiatorii clasicismului in literatura rusă
Familia Cantemir () [Corola-website/Science/329584_a_330913]
-
după ce făcea referire, obligatorie în epocă, la "Documentele Congresului al II-lea al PMR", care au subliniat sarcinile luptei împotriva tendinței de a simplifica realitatea, împotriva schematismului și a nivelării în materie de creație, a încadrării ei mecanice în tipare scolastice, „Cuvântul de început” prezenta obiectivele revistei: Ultimul număr a fost cel din octombrie 1989, cu Nr. 10 (anul XXXIV). În cei 33 de ani de existență revista a însumat o impresionantă colecție de cronici, interviuri, eseuri, biografii și studii de
Teatrul (revistă) () [Corola-website/Science/327656_a_328985]
-
aprilie 1910 prin punerea mâinilor mitropolitului Victor Mihaly de Apșa urmând ca în 1911 să fie propus de către Alexandru Nicolescu să primească parohia Tulgheș după cum mărturisea însuși Alexandru Lupeanu în 1911, "era să fiu trimis preot în comuna Tulgeș". Parcursul scolastic a lui Alexandru Lupeanu se definitivează în două mari centre universitare : Budapesta și Cluj. În intervalul 1911-1914, ajunge să studieze la Facultatea de Filosofie din Budapesta (între anii 1911-1912, semestrul I, 1912-1913 semestrul II, 1913-1914), specializarea istorie și pedagogie unde
Alexandru Lupeanu Melin () [Corola-website/Science/328607_a_329936]
-
de teatru: Colaborări: Conferințe: Activitatea ziaristică și-a început-o în 1906 la revista Răvașul din Cluj, semnând cu pseudonimul A. Melin, apoi publică în Comoara satelor; Gazeta Transilvaniei (Brașov), Tribuna (Arad), Solia satelor (Cluj), Cosânzeana (Orăștie), Ramuri (Craiova), Foaia Scolastică, Cultura creștină, Unirea și Unirea Poporului Blaj (aceasta din urmă a întemeiat-o împreună cu colegul și prietenul său, Iuliu Maior, în 1919), Luceafărul (Sibiu), Revista politică și literară (Blaj), Convorbiri literare (București), Societatea de mâine (Cluj), Boabe de grâu (Oradea
Alexandru Lupeanu Melin () [Corola-website/Science/328607_a_329936]
-
Evului Mediu și progresele din Renaștere și perioada modernă timpurie. Marele istoric al logicii, I. M. Bochenski, a văzut în Evul Mediu una dintre cele trei mari perioade ale istoriei logicii. Din timpul lui Abelard până la mijlocul secolului 14, scriitorii scolastici au dezvoltat logica aristotelică la un nivel remarcabil. În perioada mai timpurie, scriitori precum Pierre Abelard au scris comentarii la lucrări de logică veche (operele lui Aristotel: "Categoriile", "Despre interpretare"; "Introducere" de Porfirie). Mai târziu, au apărut noi departamente de
Filosofie medievală () [Corola-website/Science/335003_a_336332]
-
la Mecca. Acesta este considerat unul dintre iluștri Tabi`un (succesor), anumite surse relatând faptul că Abu Hanifa a cunoscut cel puțin patru dintre însoțitorii Profetului, printre care și pe Anas Malik. Acest aspect, a oferit o distincție activităților sale scolastice, bucurându-se de aprecierea celor pioși. Apelativul său a fost Imam al-Azam (marele lider), de unde și-a luat numele și cartierul din jurul mausoleului său din Bagdad - al-Azamiyya. În ceea ce-l privește pe Abu Hanifa sunt adesea menționate conștiinciozitatea, abstinența și
Abu Hanifa () [Corola-website/Science/331934_a_333263]
-
Descartes și dictonul său „Cuget, deci exist”. La începutul secolului 17, cea mai mare parte a filosofiei era dominată de scolastică, scrisă de teologi și bazată pe Platon, Aristotel și scrierile creștine timpurii. Descartes afirma că multe doctrine metafizice predominant scolastice erau fără sens sau false. Pe scurt, a propus începerea filosofiei de la zero. În lucrarea sa cea mai importantă, "Meditație metafizică", el încearcă anume aceasta, prin șase esee succinte. El încearcă să stea deoparte, cât mai mult posibil, de toate
Filosofie modernă () [Corola-website/Science/335069_a_336398]
-
se întind pe mai mult de câteva paragrafe. Maniera extrem de sistematică de a proceda a lui Descartes prefigurează interesul lui Leibniz pentru combinatorică sau expunerea "more geometrico" din "Etica" lui Spinoza. Plecând, în primul articol al lucrării, de la afirmația tradiției scolastice conform căreia acțiunea și pasiunea nu sunt decât două nume diferite pentru unul și același lucru, pe care îl considerăm fie din punctul de vedere a ceea ce îl produce (acțiune), fie a ceea ce îl suferă (pasiune), Descartes deduce din aceasta
Pasiunile sufletului () [Corola-website/Science/331678_a_333007]
-
ruga și la Sfântul Arhanghel Mihail, la Sfânta Barbara (invocată contra «morții neașteptate și contra incendiilor», atribuindu-i mai multe miracole sfintei sale protecții) și la Sfântul François-Xavier. Avea un cult deoasebit pentru Sfântul Benedict, fondatorul Ordinului, și pentru Sfânta Scolastica, patroana sa, pe care o venera într-un mod deosebit. În cor, lambrisat cu lemn, la 9 picioare înălțime [circa 3 metri] și vopsit în culoarea jderului, împodobită cu tablouri, cu câteva poleiri cu aur și închis cu o balustradă
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
balustradă din lemn la înălțimea de sprijin și acoperită cu lemn, ca și acesta, cu lambriuri identice. Cuprindea un altar, o masă în formă de scrin cu marmură, un confesional și un pupitru transportabile. Ocaziile de sărbătorire a „marii sfinte Scolastica patroană și tutelară a abației” fuseseră multiplicate de către cea „care a luat numele de Scolastica când și-a depus votul de viață de mănăstire”... La îndemnul său, călugărițele se rugau în fața raclei care conținea osemintele acesteia, și, în momentele de
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
același fel și celor înțelepți, și celor neghiobi, fără nicio distincție. Porfir a redefinit omul drept un animal rațional muritor, și a considerat animalele ca având mai puțină rațiune decât oamenii. Conceptul de animal rațional este des folosit în filozofia scolastică. Enciclopedia catolică a caracterizat omul sub influența lui Porfir ca substanță, sensibilitate, corporalitate și rațiune, în timp ce persoana era definită ca substanță de natură rațională. Când Descartes ajunge în "Meditații metafizice" la memorabila concluzie „Cuget, deci exist”, se va întreba că
Animal rațional () [Corola-website/Science/332812_a_334141]
-
alte motive poetice. Originalitatea poeziei lui Hafez constă în multitudinea temelor abordate. , "În poezia lui Hafez găsim pe de o parte filonul identificării poeziei erotice cu cea mistică și, pe de altă parte, păstrarea tradiției poeziei culte, bazate pe retorica scolastică. Hafez, cu deplină libertate artistică, stăpânește întregul complex formal al acestor două tendințe și creează propria sa formă, în care conținutul contrastant al poeziei profane și al celei mistice se îmbină într-un tot stilistic ".” ( H.H. Schaeder ) ” , Dragostea, natura,prietenia
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
Ideile naționaliste asumate de către proaspătul înființat stat român în zorii existenței sale, au găsit un teren fertil în domeniul educației naționale. Cărțile de căpătâi ale noului curent de gândire au fost două: "Pedagogia" lui Simion Bărnuțiu (1870), care a delimitat scolastic terenul pentru o pedagogie naționalistă militantă și "Manualul invĕțietorului sau Elemente de pedagogie practica în usul șcólelor populare" a lui George Radu Melidon (1874). Dacă prima dintre cele două lucrări a enunțat esența noilor paradigme ale naționalismului exclusivist din punct
George Radu Melidon () [Corola-website/Science/333182_a_334511]