860 matches
-
Perdix perdix (Potârniche) - Coturnix coturnix (Prepeliță) - Phasianus colchicus (Fazan) GRUIFORMES Rallidae - Gallinula chloropus (Găinușă de baltă) - Fulica atra (Lișiță) CHARADRIIFORMES Scolopacidae - Lymnocryptes minimus (Becațină mică) - Gallinago gallinago (Becațină comună) - Scolopax rusticola (Sitarul de pădure) COLUMBIFORMES Columbidae - Columba oenas (Porumbel de scorbură) - Columba palumbus (Porumbel gulerat) - Streptopelia decaocto (Guguștiuc) - Streptopelia turtur (Turturică) PASERIFORMES Alaudidae - Alauda arvensis (Ciocârlie de câmp) Corvidae - Garrulus glandarius (Gaiță) - Pica pica (Coțofană) - Corvus monedula (Stăncuță) - Corvus frugilegus (Cioară de semănătură) - Corvus corone corone (Cioară neagră) - Corvus corone cornix
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258294_a_259623]
-
SITUAȚIA cotelor de recoltă aprobate pentru sezonul de vânătoare 2013/2014 la speciile mistreț, iepure, fazan și potârniche (modificări și completări) Anexa 2 SITUAȚIA cotelor de recoltă aprobate pentru sezonul de vânătoare 2013/2014 la speciile porumbel gulerat, porumbel de scorbură, turturică, guguștiuc, ieruncă, prepeliță, ciocârlie de câmp, graur, graur dobrogean, sturzul de vâsc, sturzul cântător, sturzul viilor, sturzul de iarnă, stăncuță și gâscă de semănătură (modificări)
ORDIN nr. 2.181 din 20 septembrie 2013 pentru modificarea şi completarea anexelor nr. 2 şi 3 la Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1.225/2013 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru speciile de faună de interes cinegetic, la care vânarea este permisă, pentru sezonul de vânătoare 15 mai 2013-14 mai 2014. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255349_a_256678]
-
LA SITUAȚIA cotelor de recoltă aprobate pentru sezonul de vânătoare 2013/2014, la speciile mistreț, iepure, fazan și potârniche Anexa 3 MODIFICĂRI LA SITUAȚIA cotelor de recoltă aprobate pentru sezonul de vânătoare 2013/2014, la speciile porumbel gulerat, porumbel de scorbură, turturică, guguștiuc, ieruncă, prepeliță, ciocârlie de câmp, graur, graur dobrogean, sturzul de vâsc, sturzul cântător, sturzul viilor, sturzul de iarnă, stăncuță și gâscă de semănătură Anexa 4 MODIFICĂRI LA SITUAȚIA cotelor de recoltă aprobate pentru sezonul de vânătoare 2013/2014
ORDIN nr. 1.770 din 16 iulie 2013 pentru modificarea şi completarea anexelor nr. 1-6 la Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1.225/2013 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru speciile de faună de interes cinegetic, la care vânarea este permisă, pentru sezonul de vânătoare 15 mai 2013-14 mai 2014. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253733_a_255062]
-
Perdix perdix (Potârniche) - Coturnix coturnix (Prepeliță) - Phasianus colchicus (Fazan) GRUIFORMES Rallidae - Gallinula chloropus (Găinușa de baltă) - Fulica atra (Lișița) CHARADRIIFORMES Scolopacidae - Lymnocryptes minimus (Becațina mică) - Gallinago gallinago (Becațina comună) - Scolopax rusticola (Sitarul de pădure) COLUMBIFORMES Columbidae - Columba oenas (Porumbel de scorbură) - Columba palumbus (Porumbel gulerat) - Streptopelia decaocto (Guguștiuc) - Streptopelia turtur (Turturică) PASERIFORMES Alaudidae - Alauda arvensis (Ciocârlie de câmp) Corvidae - Garrulus glandarius (Gaiță) - Pica pica (Coțofană) - Corvus monedula (Stăncuța) - Corvus frugilegus (Cioară de semănătură) - Corvus corone corone (Cioară neagră) - Corvus corone cornix
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268845_a_270174]
-
Perdix perdix (Potârniche) - Coturnix coturnix (Prepeliță) - Phasianus colchicus (Fazan) GRUIFORMES Rallidae - Gallinula chloropus (Găinușa de baltă) - Fulica atra (Lișița) CHARADRIIFORMES Scolopacidae - Lymnocryptes minimus (Becațina mică) - Gallinago gallinago (Becațina comună) - Scolopax rusticola (Sitarul de pădure) COLUMBIFORMES Columbidae - Columba oenas (Porumbel de scorbură) - Columba palumbus (Porumbel gulerat) - Streptopelia decaocto (Guguștiuc) - Streptopelia turtur (Turturică) PASERIFORMES Alaudidae - Alauda arvensis (Ciocârlie de câmp) Corvidae - Garrulus glandarius (Gaiță) - Pica pica (Coțofană) - Corvus monedula (Stăncuța) - Corvus frugilegus (Cioară de semănătură) - Corvus corone corone (Cioară neagră) - Corvus corone cornix
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268846_a_270175]
-
Larus argentatus Sølvmåge Silbermöwe Herring gull Goéland argenté Gabbiano reale Zilvermeeuw Pescărușul argintiu 63. Larus marinus Svartbag Mantelmöwe Greater black-backed gull Goéland marin Mugnaiaccio Mantelmeeuw Pescărușul negru 64. Columba oenas Huldue Hohltaube Stock dove Pigeon columbien Colombella Holenduif Porumbelul de scorbură 65. Streptopelia decaoctoa Tyrkerdue Türkentaube Collared turtle dove Tourterelle turque Tortora dal collare orientale Turkse tortel Guguștiucul 66. Streptopelia turtur Turteldue Turteltaube Turtle dove Tourterelle des bois Tortora Tortelduif Turtur 67. Alauda arvensis Sanglærke Feldlerche Skylark Alouette des champs Lodola
jrc526as1979 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85664_a_86451]
-
Perdix perdix (Potârniche) - Coturnix coturnix (Prepeliță) - Phasianus colchicus (Fazan) GRUIFORMES Rallidae - Gallinula chloropus (Găinușa de baltă) - Fulica atra (Lișița) CHARADRIIFORMES Scolopacidae - Lymnocryptes minimus (Becațina mică) - Gallinago gallinago (Becațina comună) - Scolopax rusticola (Sitarul de pădure) COLUMBIFORMES Columbidae - Columba oenas (Porumbel de scorbură) - Columba palumbus (Porumbel gulerat) - Streptopelia decaocto (Guguștiuc) - Streptopelia turtur (Turturică) PASERIFORMES Alaudidae - Alauda arvensis (Ciocârlie de câmp) Corvidae - Garrulus glandarius (Gaiță) - Pica pica (Coțofană) - Corvus monedula (Stăncuța) - Corvus frugilegus (Cioară de semănătură) - Corvus corone corone (Cioară neagră) - Corvus corone cornix
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271858_a_273187]
-
Goéland argenté Gabbiano reale Zilvermeeuw Gaivota-argêntea Pescărușul argintiu 63. Larus marinus Gavión Svartbag Mantelmöwe Greater black-backed gull Goéland marin Mugnaiaccio Mantelmeeuw Alcatraz-comum Pescărușul negru 64. Columba oenas Paloma zurita Huldue Hohltaube Stock dove Pigeon columbien Colombella Holenduif Pombo-bravo Porumbelul de scorbura 65. Streptopelia decaoctoa Tórtola turcă Tyrkerdue Türkentaube Collared turtle dove Tourterelle turque Tortora dal collare orientale Turkse torțel Rola-turca Guguștiucul 66. Streptopelia țurțur Tórtola común Turteldue Turteltaube Turtle dove Tourterelle des bois Tortora Tortelduif Rola-comum Țurțur 67. Alauda arvensis Alondra
jrc2480as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87634_a_88421]
-
se târau umbrele noastre. Ne întorceam cu pași smeriți în trecut ne chinuiam să ne amintim cuvintele pe care ni le-am spus în prima jumătate a vieții. îmbătați de vedenii treceam pe lângă mărul bătrân ne gândeam la puii din scorbură urmăream zborul liliacului printre sârmele de telegraf căutam în văgăună strălucirea izvorului ne opream să ne tragem sufletul în pridvorul unei case părăsite. Câinii nu ne lătrau, stafiile nu ne cereau pâine cu vin, privighetoarea nu voia să-și termine
Poezii by Irina Nechit () [Corola-website/Imaginative/10735_a_12060]
-
n-ai murit Din când în când o zvâcnire prelungă, tristă și grea mi-e aripa cu care mă apăr de moarte și pana cu care arunc după ea. Cândva voi trece hotarul acestei munci Apa se prelinge dezmeticită din scorburi în dezgheț Lăcustele au dat iama-n răsărită vacile Domnului cu aripile roșii învață să zboare au oare unde mă voi afla eu atunci voi visa iar cele două lumi rotunde și negre istorie a celui mai dulce pelerinaj mâncat
Poezie by Theodor Damian () [Corola-website/Imaginative/14847_a_16172]
-
zboare au oare unde mă voi afla eu atunci voi visa iar cele două lumi rotunde și negre istorie a celui mai dulce pelerinaj mâncat ca pâinea cea de toate zilele dulceața aceasta mă va munci o voi ascunde în scorburile protejate de soare, ziua împotriva tâlharilor nopții sub aripile frumos colorate ale vacilor Domnului noaptea contra furilor zilei cândva voi trece hotarul acestei munci au oare unde voi fi eu atunci? Căutătorii de lut ne vor invada templele De aici
Poezie by Theodor Damian () [Corola-website/Imaginative/14847_a_16172]
-
cinegetic: cerbul, căpriorul, lupul, vulpea, iepurele, jderul, veverița. Aceste specii sunt frecvente în zona pășunilor montane alpine. Păsările sunt bine reprezentate mai ales în locurile unde predomina pădurea de fag, mai bine conservata în ciuda defrișărilor masive, prin: ierunca, porumbel de scorbura, huhurezu mare, uliu porumbar, bufnita, șoimul. În apele de munte trăiește: lostrița, păstrăvul, scobarul și știuca; iar în apele de șes se întâlnesc cleanul dungat și babetele. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Baia Mare se ridică la de locuitori
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
țărm ("Calidris alpina"), fugaci mare ("Calidris canutus"), fugaci roșcat ("Calidris ferruginea"), fugaci mic ("Calidris minuta"), fugaci pitic ("Calidris temminckii"), cânepar ("Carduelis cannabina"), sticlete ("Carduelis carduelis"), florinete ("Carduelis chloris"), inăriță ("Carduelis flammea"), scatiu ("Carduelis spinus"), mugurar roșu ("Carpodacus erythrinus"), porumbel de scorbură ("Columba oenas"), lebădă de vară ("Cygnus olor"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), erete cenușiu ("Circus pygargus"), barză neagră ("Ciconia nigra"), barză albă ("Ciconia ciconia"), lăstun de casă ("Delichon urbica"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), muscar negru ("Ficedula hypoleuca"), cinteză ("Fringilla coelebs"), găinușă de
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
numai noaptea. Dintre simțurile lor agere, cel mai dezvoltat este mirosul și după el auzul. Inteligență lor este remarcabilă, după cum se poate constata mai ales la câinele domestic. Canidele își fac culcușuri și se ascund prin peșteri, crăpături de stânci, scorburi, galerii sau găuri în pământ. Sunt active tot timpul anului, cu excepția câinelui enot ("Nyctereutes procyonoides") din răsăritul Asiei și Japonia, care hibernează. Canidele sunt bune și rezistente alergătoare și înotătoare, iar pradă o prind după ce au fugărit-o un timp
Canide () [Corola-website/Science/300072_a_301401]
-
Barza și cocorul apar în treacăt, în schimb, stârcul cenușiu este prezent în număr mare mai ales în locurile băltoase. Prin boschetele din apropierea pădurilor unde își construiesc cuiburile, trăiesc sticletele, botgrosul, mierla, privighetoarea, ciocârlanul, ciocârlia, pițigoiul moțat, presura, cinteza. În scorburile copacilor își face cuibul pupăza, iar în boschet cuibărește turtureaua. În malurile greu accesibile dușmanilor naturali își construiesc cuiburile graurii ce s-au înmulțit impresionant cauzând pagube culturilor. Vrabia cea gălăgioasă trăiește mai ales în preajma gospodăriilor, rândunica și lăstunul își
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
potârnichea. Pe stâncile golașe ale zonei alpine, este întâlnită și vipera comună, șopârle de munte, tritonul, unele specii de fluturi, șoarecele alb alături de care uneori urcă și șobolanii. În pădurile montane este întâlnit: cerbul carpatin, ursul, jderul, râsul, jderul de scorbură. Dintre păsări mai răspândite sunt: cocoșul de munte, cocoșul de mesteacăn, acvila, alunarul, corbul, mierla, pițigoiul de munte. Mișună de asemenea în aceste păduri și numeroase reptile și amfibieni: vipera comună, șopârla de munte, broasca brună, salamandra, șarpele de alun
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
captare și exploatare. De regulă acestea sunt bicarbonatate, calcice, magneziene, sodice, carbogazoase, hipotone. Unele sunt bogate în fluor, litiu, brom, iod, cupru, zinc, radiu și radon. Au fost captate 11 surse de ape minerale, din care șase sunt stocate în scorburi de brad (știubee), neacoperite, trei în tuburi de beton, și două captate în bazine degradate (Izvorul Truța și Vâlcănești III). În afară de acestea se mai găsesc izbucniri de ape carbogazoase, care în starea lor actuala nu au însemnătate. Majoritatea izvoarelor poartă
Bilbor, Harghita () [Corola-website/Science/300474_a_301803]
-
cele 2 turnuri. Acestea reprezintă: îngeri sau pe copiii baronului, albine și șerpi de apă, cununi de lauri, motivele animale regăsindu-se și în zilele noastre în fauna locală: un roi de albine își face și astăzi casa într-o scorbură a unui copac secular de pe domeniul conacului și cel putin un șarpe de apă maro (complet inofensiv) s-a instalat în turnul din dreapta al casei. Se mai spune că înainte de a fi cumpărat în 2005 de câțiva speculatori imobiliari, conacul
Dârja, Cluj () [Corola-website/Science/299563_a_300892]
-
Nu are mulți dușmani, pentru că iese noaptea și este bine camuflată de culorile penelor. Bufnița este cea mai mare pasăre răpitoare de noapte, ajungând la înălțimea cuprinsă între 15 și 61 cm. Trăiește singură în cuiburi construite în crengile sau scorburile copacilor și pe pământ, în regiuni stâncoase. Datorită capacității de adaptare atât la clima caldă cât și la cea rece, bufnița poate fi întâlnită pe întreg globul pământesc, excepție făcând Antarctica. Corpul bufniței este rotund, acoperit de un penaj bogat
Bufniță () [Corola-website/Science/299721_a_301050]
-
pot cățăra pe arbori, îndeosebi speciile de talie mai mică și înoată bine. Dintre simțuri, cel mai bine dezvoltat este mirosul, apoi auzul, văzul este cel mai puțin dezvoltat. Urșii sunt animale nocturne sau crepusculare, iar ziua stau ascunși în scorburi de copaci sau bârloguri. Cele mai multe specii sunt terestre sau arboricole și locuiesc în păduri mari și dese sau în ținuturi stâncoase, hoinărind pe suprafețe întinse. Unele specii trăiesc pe lângă ape curgătoare sau stătătoare, bogate în hrană, și numai ursul polar
Urs () [Corola-website/Science/299725_a_301054]
-
laudamus"..., din orizontul anul 370 d. H.; și o capodoperă a imnologiei Creștinismului, din secunda etapă a creației lui Ioan Alexandru este și «Lumină lină»: "Lumină lină lini lumini / Răsar din codri mari de crini / Lumină lină cuib de ceară / Scorburi cu mi¬ere milenară / De dincolo de lumi venind / Și niciodată poposind / Un răsărit ce nu se mai termină / Lumină lină din lumină lină // Cine te așteaptă te iubește / Iubindu-te nădăjduiește / Că într-o zi lumină lină / Vei răsări la
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
monogame, dar masculul nu participă de regulă la clocit și nici la creșterea puilor. Cuibăresc de obicei lângă apă, în mijlocul vegetației bălților sau pe malurile din apropiere, prin vegetația de la sol sau în semănături. Unele specii își fac cuibul în scorburile din arbori, crăpăturile dintre pietre sau folosesc cuiburile vechi ale altor păsări. Masculul are un organ de copulație bine dezvoltat, asemănător unui penis (un lucru neobișnuit în rândul păsărilor), care este introdus în cloaca femelei, făcând posibilă împerecherea păsărilor la
Anzeriforme () [Corola-website/Science/306980_a_308309]
-
Ctitoria lui Diicu Buicescu mai conținea însă și câteva chilii și incinta de zid. Nu se cunosc datele finalizării întregului complex și a pictării bisericii. O tradiție spune că domnitorul Matei Basarab, urmărit fiind de turci, s-a ascuns în scorbura unui soc din Clocociovul păduros. Scăpând de urmăritori, drept recunoștință a hotărât să ridice o mănăstire, căreia de-a lungul domniei i-a închinat multe moșii. În sprijinul acestei tradiții vine și mărturia unei catagrafii din anul 1862, care consemnează
Mănăstirea Clocociov () [Corola-website/Science/308524_a_309853]
-
specie - "Euscorpius carpathicus", observată în sud-vestul țării. Scorpionii populează în aproape toate tipurile de habitate, inclusiv zonele alpine joase, pădurile tropicale, deșerturile aride, dar lipsesc în ecosistemelor boreale, tundra, taiga munții înzăpeziți. De regulă, trăies în sol, printre stânci, în scorburi, nisipuri sau zonele de litoral ("Euscorpius carpathicus"). Una dintre primele apariții ale scorpionilor în cultura umană este denumirea constelații și includerea sa în cele douăsprezece zodii de astronomii babilonieni, în sec. VI î. e. n. În Egiptul antic zeița Serket a fost
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
să bea des; zilnic ea bea de la 71 la 91 mililitri de apă pe kilogram. Deși femelele își pot satisface nevoia de apă doar mâncând frunzele, masculii mai mari au nevoie să găsească mai multă apă pe pământ sau în scorburile copacilor. Când se hrănesc, koala se țin de ramură cu membrele posterioare și cu unul anterior, pe când cu celălalt membru anterior apucă frunzele. Koala mai mici se pot apropia mai mult de vârful unei ramuri, dar cei mai mari stau
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]