5,013 matches
-
i-a căutat mereu în coarne. Mi-i aduc aminte pe amândoi cum se pierdeau în tot felul de discuții fantasmagorice, de nu pricepeai ce vorbeau și stăteau ore întregi inventând cuvinte dubioase, tocând nu știu ce povești, analizând frustrările mamei de scriitoare ratată, vezi Doamne din cauza lui tata, că n-a înțeles-o, nu că n-avea ea simț practic și nu se ținea de nimic din toate de câte s-a apucat... Ca și Alex, de fapt. Bine, el a trântit
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
și plin și ea, Ada, fusese convinsă că e Alex Hriavu. Nu, zicea el și-i povestea o viață incredibilă, cu un frate căruia-i spunea „vitregizat“ și o mătușă suprarealistă și călătorii la Pol și mama lui, care fusese scriitoare, divorțase de tatăl inginer constructor și uite-l pe el, speolog, dar acum în vacanță, recent despărțit de o iubită cam plicti coasă și, da, și el scrie o carte, dar e despre peșteri, îi pare rău s-o dezamăgească
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
mai târziu, când trebuia botezată (alt cuvânt care sună cam... „mistic” - nota autorului) vreo nouă întreprindere, tot tovarășu’ Căpuștean era întrebat. Și nu s-ar putea spune că-i lipsește inspirația. Într-atât îi mersese vestea, încât și o tovarășă scriitoare de la București îl solicitase, când a venit în documentare la „Combinat”, ca să stea de vorbă cu un tânăr părăsit de logodnică după ce fusese desfigurat într-un accident de muncă. Aflase de talentul omului nostru (toți ne mândream cu el!), drept care
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
prețul de 70.000 lei. „Eu sînt în voia soartei un veșnic călător Atras în calea-mi lungă de-un tainic viitor”. (Vasile Alecsandri) Testul La un cenaclu literar,directorul Casei de Cultură prezenta publicului opera unei invitate,o cunoscută scriitoare.Ii lăuda creațiile remarcabile și recomandă publicului să urmarească un film. „Pelicula este o ecranizare a romanului scris de faimoasa romancieră....”. Aici se opri din expunere și o întrebă candid pe invitată:”Cum vă numiți?”... O profesoară și-a testat
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
poeziei clasice, pe filozofie, iar acum spun în engleză sau franceză, cu aceeași grijă pentru exprimarea artistică, adevăruri pe care n-ar fi îndrăznit niciodată să le rostească. Recent au apărut și în limba română două romane de Fadia Faqir, scriitoare brito-iordaniană musulmană (născută în 1956 la Amman, cu studii universitare și doctorale în Marea Britanie, unde trăiește în prezent cu familia ei la Newcastle, predând la Universitate literatură engleză) care mi se pare deosebit de puternică, talentată și cultă. Cele două excelente
Scriitori din lumea arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7210_a_8535]
-
a fost tradusă masiv datorită acelorași teme până acum neabordate (violența, represiunea, erotismul). Dar nu au rezistat cu adevărat decât operele care recurg la bagajul identitar arab, folosind o limbă literară aleasă și făcând referiri la tratatele clasice. De exemplu, scriitoarea Salwa Al Neimi citează în "confesiunea" Proba Mierii (roman erotic tradus și la noi, după versiunea ediției Robert Laffont, Paris 2008, cu note și postfață, de Mihai Pătru) fragmente din clasicii An-Nafsawi, Al-Mutawakkil, Al-Tifasi, Al-Tihani, Al-(ahiz etc. Autoarea a
Scriitori din lumea arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7210_a_8535]
-
duce, practic, la ignorarea interferențelor și cantonarea într-un perimetru pîndit de izolare vetustă, de partizanat tradiționalist." Conform acestui program, în primul număr din 2008 al Realității evreiești, suplimentul pentru "cultura memoriei" îi e de-di-cat Margaretei Sterian (1897-1992) - artist plastic, scriitoare și traducătoare a cărei operă multiformă a îmbogățit patrimoniul cultural al țării noastre. Biobibliografia originalei artiste expusă atît de Geo Șerban cît și de către devotatul ei "ucenic" și legatar testamentar, pictorul Mircea Barzuca. Aflăm de la ei că soarta n-a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8742_a_10067]
-
într-un moment al istoriei - într-o seninătate anistorică, învestită alături de Regele Ferdinand cu puterea regală și, totodată, cu distincția originii aristocrate. Textul mi se pare valoros nu atât pentru latura literară - Regina Maria nu este nici pe departe o scriitoare voită -, nici măcar ca document istoric (consemnările diplomatice sau descriptiv-politice sunt puține și destul de șterse), ci pentru acțiunea firească de umanizare a detaliilor. Din scrisul ei reiese limpede personalitatea, controlată - poate mai mult decât alții - și severă, dotată cu o privire
Feminitate în cultura română by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8751_a_10076]
-
unui povestitor bine documentat, sigur de judecata lui, capabil să poarte cititorul din ziua proclamării Romei drept capitală a întregii Italii (cu mulți ani înainte de a fi fost realmente cucerită), adică din 1861, pînă la finele mileniului II. În postfață, scriitoarea (născută în 1961 la Matera, autoare a trei volume de poezie publicate în Franța, a unuia de povestiri, Altri miracoli, 1998, a unor articole și a cîtorva scenarii cinematografice și t.v.) ne informează că elaborarea romanului i-a luat
Mariolina Venezia - De o mie de ani mă aflu aici by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/8736_a_10061]
-
arta pentru viață. Restul rămâne opera fiecăruia dintre ei. Cu P. Dumitriu, H. Y. Stahl a fost o vreme protejată de închisoare, atâta timp cât tânărul scriitor era în grațiile cele mai înalte ale sistemului politic. După plecarea acestuia, datorită respingerii cenzurii, scriitoarea a rămas cu totul descoperită și a ajuns după gratii. Prozatoarea mai spune că n-a voit să scrie pentru sertar, dar n-a fost nici negrul prolificului și talentatului său soț, care s-a purtat cu ea asemenea mamei
Proza Henriettei Yvonne Stahl by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8761_a_10086]
-
care își intersectează viețile cu doi frați cu destin diferit, de altfel ca și al lor. Unul se ratează iar celălalt descoperă sensul existenței sociale și individuale. Ultimul său roman în limba română, Pontiful, 1972, prin relația asimetrică dintre o scriitoare și un medic, observă și analizează dragostea oarbă a artistului pentru - și în pofida - individului pozitivist. Proza scurtă din Mătușa Matilda, 1931, este marcată de psihologism și naturalism, analiză și observație adâncă, subtilă, în registru alternativ grav și comic. În Nu
Proza Henriettei Yvonne Stahl by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8761_a_10086]
-
al prozei noastre. G. Călinescu, susținător al prozei de creație balzaciană, îi contesta, într-un fel neașteptat, tocmai vocația analitică și îi amenda drastic un "feminism exagerat". El recunoștea adevărul câtorva personaje, dar socotea faptul insuficient ca să o facă pe scriitoare aptă de creație tipologică. Excepția o va oferi I. Negoițescu, în Istoria literaturii române, I (1991). El se entuziasmează, dar numai de două dintre romanele sale. Despre celelalte păstrează o tăcere grea și grăitoare. În Franța, Petru Dumitriu a aranjat
Proza Henriettei Yvonne Stahl by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8761_a_10086]
-
se comporte, cum poate fi de folos. îl vizitează mai întâi pe Georges Clemenceau, atunci prim-ministru al Franței, președinte al Conferinței de Pace de la Paris (1919-1920), unul dintre autorii Tratatului de Pace de la Versailles (1919). Portretista din însemnări zilnice, scriitoare, autoare a 30 de volume în limba engleză, unele traduse și în românește, nu se dezminte nici acum: "Bătrânul om de stat a venit alergând pe trepte să mă întâmpine. Clemenceau părea mai degrabă un tânăr." își manifestă simpatia față de
Regina Maria, o mare ambasadoare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8762_a_10087]
-
să dai într-o revistă (Noua literatur| nr. 12) peste o discuție tihnită, deschisă, amicală, în trei. Este inițiată de Ana Chirițoiu și Gruia Dragomir, iar interlocutoarea lor privilegiată este poeta și prozatoarea Ioana Nicolaie. Punctul de plecare este statutul scriitoarelor în România de azi, pe care intervievata îl socotește ceva mai dificil decât al scriitorilor-bărbați, fără a cădea însă în excese feministe sau în mania persecuției. Tonul întregului interviu este ponderat, fără stridențe. Inevitabil, poetei i se pune și o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8771_a_10096]
-
lui Ian McEwan, - autor cu o psihologie subtilă al unor excelente volume de povestiri: First Love, Last Rites și In Between the Sheets, din păcate netraduse în limba română - evenimentele iau o turnură neașteptată, cu o ultimă etapă revelatoare. Devenită scriitoare, clișeul este ireparabil, Briony, intepretată de această dată de Vanessa Redgrave, reconsideră romanesc întreaga poveste unde episodul melodramatic al împlinirii dragostei nu reprezintă decît o minciună pioasă, adică o ficțiune. Încercînd să împace în ficțiune ceea ce a distrus în realitate
Ultima noapte de dragoste... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8848_a_10173]
-
unor autori de prestigiu ca referenți colectivi. Ceea ce implică entuziasm și dragoste de literatură, luciditate, inițiativă, capacitate organizatorică, gândire în perspectivă, planificare de durată, fonduri. Deloc întâmplător, momentul aniversar a coincis cu deschiderea unui colocviu al traducătorilor celei mai mari scriitoare catalane, Merce Rodoreda, cu o operă cunoscută în peste 30 de limbi, de la a cărei naștere se împlinesc 100 de ani în 2008. Dezbaterile, timp de trei zile, conduse de profesorul Joaquim Mallafre (autor, între altele, al versiunilor catalane ale
Barcelona - aniversări și proiecte by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/8878_a_10203]
-
timp de trei zile, conduse de profesorul Joaquim Mallafre (autor, între altele, al versiunilor catalane ale operelor lui Sterne și Joyce), ale celor peste 20 de traducători prezenți, din India până în România, cunoscători ai pulsiunilor celor mai intime ale textelor scriitoarei, au prefațat anul consacrat în întregime ei. Cu acțiuni, în toate teritoriile de limbă catalană, în care sunt implicați scriitori, critici, radio-ul și televiziunea, universitatea, teatrul național, cititorii. Poate că acesta este prin definiție rolul unei instituții culturale: să
Barcelona - aniversări și proiecte by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/8878_a_10203]
-
pagină, curată floare la ureche, e o datorie morală față de posteritatea lor. Rezultatul va fi un roman grandios ale cărui rînduri vor stîrni recunoștința fiecărui cititor care va avea bafta mirabilă de a-l deschide. Din această categorie face parte scriitoarea Catherine Clément: te apucă un dezgust nesfîrșit să vezi cum, din condeiul unei romanciere cotate ca numărîndu-se printre cele bune, poate ieși o telenovelă romanescă atît de bicisnică. Și nu te poți împiedica să te întrebi în ce fund de
Telenovelă cu Heidegger by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9880_a_11205]
-
povestiri sunt la persoana întâi, asumat subiective, personale stilistic. E limpede că în multe dintre texte se răsfrâng, într-un fel sau altul, experiențe biografice ale autoarei, dispuse în "dosare" separate (nepoată, fiică, soție, mamă, rudă, gospodină, confidentă, colegă, corectoare, scriitoare...), dar învălmășite în fluxul vieții și al ficțiunii. Acest personaj fără majusculă exponențială, eroic prin stoicismul lui diurn, este figura tipologică preferată a Adrianei Bittel. Conturul său e mai fin în prozele ce respiră aerul interbelic (sau al unor epoci
Cum ne trece viața by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9916_a_11241]
-
de condamnare a comunismului, există din păcate o linie de continuitate neîntreruptă. Organizarea confuziei Consistent și divers numărul din 30 ianuarie - 5 februarie al Revistei 22. Atenția Cronicarului s-a oprit asupra interviului luat de Armand Goșu Anei Blandiana. Pentru scriitoarea română, condamnarea oficială a comunismului ar trebui să aducă o ruptură de mentalitate în comparație cu ceea ce s-a întîmplat în mințile noastre din '89 încoace. Tot timpul, după decembrie '89, cea mai mare problemă a societății românești a fost aceea de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9908_a_11233]
-
ț?d pe Cella Delavrancea i George Enescu. Acesta execut?(la pian) opera Oedip Rege, care i se pare "grandioas?. Nu o dat? exclam?entuziast: "Eu eram ? culmea fericirii ? privina muzicii - la punctul maxim". Ăă cum se ție, ea ?s? scriitoare, care "iubea nespus cuvintele" i publicase recent o carte ? America, The Voice on the Mountain, face un remarcabil comentariu la volumul Isvor, ara s?ciilor de Martha Bibescu "scris ? ?tregime cu creierul i mai puin cu inima". I se pare
Bucuriile și durerile unei regine by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/9915_a_11240]
-
roadele lui se văd și în alte domenii decât politica. Cu zâmbetul pe buze, diaristul anunță că se gândește să scrie un articol despre bărbații de prestigiu din cultură care își răsplătesc amantele deschizându-le generos porțile spre cariere de scriitoare, artiste, ziariste, vedete TV, chiar dacă acestea nu au nici o vocație pentru domeniile respective. Partea mai complicată este că investițiile pornite în acest fel sunt pe termen lung și femeile respective continuă să joace rolul de autorități mult după ce ele însele
Secretul lui Alex Stefănescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8913_a_10238]
-
ficțional. Descoperim minime operații de travesti comunicațional între genuri și specii literare ori paraliterare. Cu menținerea unei dominanțe a poeziei. Ori doar a unui halou al ei. Căutarea și aflarea de sine nu sunt lipsite de sinuozități artistice și civice. Scriitoarea este voluntară și nesigură, dar deschisă (auto)cunoașterii, pe mai multe căi de discurs, dominat în ansamblu de autenticitate biografică și literară. Ana Blandiana este o ardeleancă legată de conștiința morală și literară de tip vates și vaticinar, profetic și
Dincolo de poezie by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8990_a_10315]
-
textuală, de tip finalist, proprie unui scriitor atașat de rosturile care îi motivează rostirile. Blandiana este o goetheană, prin relieful substanțial și expresiv acordat ocazionalului. Constanța înfiorării apare alimentată de convingeri fundamentale, în afara cărora nu s-ar putea susține nicidecum. Scriitoarea pare o profetă - dacă asta i s-ar îngădui unei femei - a mântuirii morale a neamului său risipit de vrajbă. Scrie meditații de o vie și emoționantă atitudine, la limita dintre tabletă - specie articulată înalt expresiv de sudicul Arghezi - și
Dincolo de poezie by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8990_a_10315]
-
îi conferă acesteia irealitate. Contextul dictează textul : irealismul este al realității însăși, transcrisă în poezie și proză, prin urmare transmisă într-un fel omogen, ca lichidul în vasele comunicante. Determinante devin astfel presiunea unei istorii totalitare, comunismul naționalist, amestecul extremelor. Scriitoarea, simțindu-se expusă agresivității realității, a captat contextul, l-a sustras poeziei și l-a dirijat spre epic, păstrând o minimă puritate generică, proprie unui modernism esențial. De aceea, poate, Ana Blandiana n-a mers în poezie spre o poetică
Dincolo de poezie by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8990_a_10315]