4,125 matches
-
undeva din Indii. Prin filieră colonială britanică, mă grăbesc să adaug. Asemănările cu personaje reale ori imaginare sunt indiscutabile, dar ele rămân, grație lui Radu Paraschivescu, pe parcursul tuturor narațiunilor, doar asemănări. Și nimic mai mult. Distanța dintre cotidianul recognoscibil și scriitura bufă din Bazar bizar e de aceeași natură cu diferențele dintre original și calambur pe care le întâlnim în titlurile povestirilor: Omagiu supliciatului pasiv, Filoclubul, Chitila sunrise, Parteneri din toate țările, cruciți-vă !, Viața ca pe roate, Animal plan(e
Cronică anacronică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9267_a_10592]
-
a nostalgicilor (?) vechiului imperiu chezaro-crăiesc, dar și prin automatisemele de gândire deprinse în jumătate de secol de comunism. Prima impresie după lectura acestui roman excepțional (să nu ne ferim de cuvinte) este aceea de covârșitoare noutate. Tipul de abordare al scriiturii, unghiurile din care este privită realitatea, suflul epic neobișnuit (ritmul frazei își păstrează prospețime și vioiciunea inițiale de-a lungul celor 450 de pagini ale cărții), referințele culturale mai puțin uzitate în literatura română (cele mai multe provenite din vechiul spațiu cultural
Mitteleuropa în postmodernitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9294_a_10619]
-
melancolie fin de l'Empire strecurată abil în textura cotidianului conferă prozei lui Horia Ursu vigoare, farmec și multă originalitate. Nu știu în ce măsură acest "realism de tip Mitteleuropa sau, mai bine zis, de Zwischeneuropa" este, în sine, expresia unei noi scriituri, așa cum susține profesorul budapestan Farkas Jenö în scurta prezentare care însoțește romanul. Toate cărțile de ficțiune ale lui Daniel Vighi sunt făcute cam din același aluat, cu deosebirea că specificitatea zonei are acolo alte particularități (zona Rodnei, aflată la limita
Mitteleuropa în postmodernitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9294_a_10619]
-
o vedetă autohtonă: originea germană și emigrarea timpurie dintr-o Mitteleuropă atât de dragă neoexpresioniștilor; dipsomania nedisimulată, încântătoare pentru orice stâlp al boemei; biografia deloc academică, împărțită între serviciul poștal american și sinecura permanentă oferită de editura The Black Sparrow; scriitura directă și neartificioasă, privită ca o binemeritată dietă; melodrama discretă a leucemiei care l-a ucis la 74 de ani; preeminența asupra mult mai mediatizatei generații Beat; limbajul dezinhibat care pare să justifice exploziile și expedițiile pansexuale ale ultimei perioade
Treizeci de ani de agonie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9304_a_10629]
-
care nu mă pot controla), dar e nevoie de a spune, de a striga, de a elibera - măcar prin urlet - ceva din oribilul meu coșmar". Ciudat, autorul Stelei fără nume pe care-l recitim cu satisfacție pentru percutanța, flexibilitatea, culoarea scriiturii se plînge că vocabularul i-ar fi "sărac", că-l urmărește "cîte un cuvînt de care nu mai pot să scap și căruia nu ajung să-i găsesc echivalente. Romanul întreg la care lucrează i se prezintă grevat "nu de
Sebastian ca personaj (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9308_a_10633]
-
să-i gireze... În pofida acestei polarizări, determinată de concurența a două coduri culturale, au apărut câțiva scriitori care încearcă - și reușesc - marea conciliere. Proza lor mizează pe stratificare și elasticitate, putând fi parcursă atât de lectori pretențioși, interesați de modalitățile scriiturii, cât și de cititori avizi ai câte unei povești (povestiri) pe care o iau de bună. Fără jocurile ironice nesfârșite ale "optzeciștilor", dar și fără duritatea naturalismului "nouăzecist" (explorată în volumul scabros intitulat Cheta la flegmă), Dan Lungu s-a
Marea conciliere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9329_a_10654]
-
cât mai mulți. Lărgirea cercului de interes nu implică întotdeauna concesia, compromisul estetic. Ea a fost obținută de prozatorul ieșean (cu traseu, de acum, european) prin două operațiuni distincte, executate conștient, programatic, la cele două nivele: al tematicii și al scriiturii. În primul, el a putut turna problematica sa particulară. E suficient să te raportezi la experiențe de mai toți cunoscute, la trend-uri existențiale în comunism și în capitalismul postrevoluționar, pentru a insera fără probleme, în albia lor, o anumită
Marea conciliere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9329_a_10654]
-
de esență folclorică, primul și al treilea cântec, ambele de factură madrigalescă, preponderent omofonă, înrămând un cântec intens polifonic ce apelează la tehnica sprechgesang-ului; în sfârșit, Anatol Vieru (Déchansons XII, XIII, XIV pentru patru voci soliste) flirtează frugal cu varii scriituri vocale: onomatopee, imitații în stretto, blocuri acordice diatonice, antifonii, fiecare ca o punere în temă (ori ca un avertisment?) în manieră post-modernă. Până aici toate bune și frumoase. Mai puțin calitatea restituirilor, cu precădere a celor vocale care confirmă astfel
Muzici pentru Tristan Tzara by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9340_a_10665]
-
variațiunile de structură; Viorel Munteanu (Invocazioni pentru clarinet solo) mizează în ambele piese pe polifonia latentă de care este capabil acest atât de mobil și suplu instrument; Doru Popovici (In memoriam Tristan Tzara pentru violoncel și pian) șochează prin simplitatea scriiturii omofone, un fel de organum paralel, sedus parcă din literatura secolului 13; Mihail Vîrtosu (Tristantzaresque pentru soprană, clarinet și pian) retrăiește în mare experiența unui ópus remarcabil al autorului, Parfumuri crinoline, pe un text-calambur semnat de Șerban Foarță; Romeo Cosma
Muzici pentru Tristan Tzara by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9340_a_10665]
-
în turnurile gemene. Cei tari în credință se luptă prin Belfast și prin Kosovo, cei slabi de înger umplu, de obicei și pentru că sunt așa, adică slabi, gropile comune." Mușcător, dinamic, informat, cotidian, suplu în gândire și tot atât de suplu în scriitură, Daniel Vighi reușește, din punctul meu de vedere, o performanță certă - una dintre puținele la noi - în materie de critifiction. Aceea de a se pune pe sine în centru și pe Slavici în evidență. Nu e deloc întâmplător, așadar, faptul
Slavici, managerul nostru by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9351_a_10676]
-
cu înclinări, cu gusturi, cu preferințe ale timpului său, a pătruns atît omul social, cît și pe cel individual, ambianța și unitatea". Pasiunea exactității, cultul documentării, nutrimente ale ambiției de a fi cît mai obiectiv, nu i-au jugulat plăcerea scriiturii îngrijite, atractive, mordante ori curtenitoare, după împrejurări, manifestare ea însăși a moralismului său literar, pururi comunicativ, simpatetic. Putem afirma despre critic ceea ce scria el însuși despre Sainte-Beuve: "îl citim ca pe un critic firește, ca să ne instruim, dar și ca
Tradiția criticii franceze (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9377_a_10702]
-
pentru că sînt prea scurte și nu pot alcătui o carte), dar care compun toate o construcție subiectivă înrudită cu subiectul investigat de Foucault în Istoria sexualității și în Hermeneutica subiectului. Există la alș o voință de construcție care-i subordonează scriitura, adesea, și care îi comandă temele, forma textelor, literatura. Alș e un elitist de stînga care se de-neagă. E de stînga pentru că e ateu, e de stînga pentru că e multiculturalist și frivol, e de stînga pentru că e cosmopolit și
Ce ești și ce vrei să fii by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/9397_a_10722]
-
intelectual. În al doilea, că el, autorul, este un singuratic capabil de reconstrucție, de re-identificare, de reamenajare a lumii, ca un designer care vine și-și reamenajează mereu propria casă. Amîndouă sunt "mesaje" nietzscheene; autorul le preia, le adaptează o scriitură, le retransmite, ceea ce e foarte bine. Dar un Robinson n-are nevoie de suporteri sau de scrisori de noblețe. Mai e ceva legat de Robinson, un personaj despre care merită citit Argumentul autorului: Robinson, plecat din lume, iese întrucîtva și
Ce ești și ce vrei să fii by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/9397_a_10722]
-
știe că, în spatele detașării pe care literatura lui alege să o semnifice formal, prin recursul la fragment, adică la desprins, la afînat, la superficial, există un ceva monstruos de care nu poate da seama direct; de care dă seama o scriitură, cea din textul Exerciții de aneantizare, de pildă, unde spunerea este o încununare de sine: Această anamneză o împinge pe Fleda definitiv într-o sintagmă a plusvalorii: diferența dintre ea și obiecte anulîndu-se, slăbiciunea, precaritatea Fledei care se oferă doamnei
Ce ești și ce vrei să fii by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/9397_a_10722]
-
help from my friends". Tot Maria Manolescu a scris și piesa "Sado-Maso-Blues Bar", regizată de Gianina Cărbunariu, în această stagiune, la Teatrul Foarte Mic. Amprenta fiecărui regizor se simte acut în prelucrarea textului, în drumul către spectacol. Personalitatea fiecăruia modelează scriitura, tonul, replica, fără să modifice mesajul. Dimpotrivă, aș zice, acutizîndu-l. Și Gianina Cărbunariu, și Radu Apostol știu să comunice cu actorii tineri sau foarte, foarte tineri. Și asta se vede pe scenă. Cum se intuiește și pasiunea lor. Mă interesează
Totu-i vechi și nouă-s toate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9409_a_10734]
-
Vintilă, dublu licenŃiat în știinŃe (atât în economie, cât și în domeniul juridic) este director comercial în cadrul unei importante companii naŃionale, dar se implică și în numeroase proiecte în economia reală sau în spaŃiul virtual, fiind înzestrat și cu darul scriiturii jurnalistice. Preocupările domniei sale sau extins, în ultimii ani, și în domeniul juridic, dovadă fiind și lucrarea de faŃă, în cadrul căreia și-a propus că, plecând de la succinte consideraŃii privind evoluŃia instituŃiei contractului, să analizeze atât importanŃa factorului economic, cât și
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
plătim șederea, tolerată, aici. * Să scrii, cum zicea unul, terapeutic, este aberant, fiindcă de fapt nu faci altceva decât să îți cultivi și să îți instruiești ranchiuna, frustrările, agonia, răfuindu-te întruna, ca un laș, cu himerele. În mod terapeutic, scriitura vine mai întâi cu lehamitea, apoi cu furia, pentru ca într un final să se oprească la clarviziunea că te-ai înșelat atât de amar nic, încât numai amintirile a ceea ce nu ai vrut să fii te vor putea elibera, ca să
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
unei autorități epistemice sau morale, ci bazându-se pe o reflectare adâncă asupra lumii și a propriei experiențe de viață. De aceea, aforismele sale nu sunt decât arareori imperative, ele având mai curând valoarea unor constatări. În ceea ce privește aspectul literar al scriiturii, deși predomină modalitatea categorică și apodictică, specifică genului, există în stilul profesorului Vasile Fetescu o varietate de tonuri și nuanțe care dau vioiciune și farmec întregului. Unele reflecții sunt triste, altele de o veselie sobră, unele sunt imperative, altele întrebătoare
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
însăși viața devine o sursă de lumină. Învățătură Învățătura cea mai trainică este aceea pe care o dobândești învățându-i pe alții. Picătură Durata vieții omului este doar o picătură din oceanul necuprins al veșniciei. Realism Nu mă iluzionez că scriiturile mele vor fi pe placul tuturor cititorilor. Trebuință Ca trebuință spirituală onorantă, învățătura nu are vârstă nici limite. Titani . Marii scriitori, titani ai literaturii universale, ale căror opere au devenit cărți de învățătură pentru toate generațiile, au intrat pentru totdeauna
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
Ion Simuț Nicăieri în proza noastră contemporană nu e mai multă căldură toridă în subiectul epic și în scriitură ca în romanele lui Paul Georgescu și nicăieri această condiție atmosferică nu contează mai mult. Iau ca exemplu romanul Vara baroc (1980). Cum începe narațiunea? Profesorul și ziaristul Gabriel Dimancea, așezat în "culcușul său încins", este vizitat în orășelul sudic
Vipie, zăpușeală și zăduf by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9425_a_10750]
-
aș numi o proză a detaliului, arătînd o remarcabilă forță de surprindere a acestuia, își concepe cartea ca pe un joc de domino cu două numere (textul epic și comentariul critic de însoțire), transmițînd fluxul existențial, totuna cu cel al scriiturii, printr-o frază sincopată. Documentele personale din primul volum sînt reactualizate în romanul Compunere cu paralele inegale, despre care Mircea Mihăieș credea că este "ultimul roman textualist" ("Orizont", 17/1988). Nu și cel din urmă, desigur. Prin Compunere cu paralele
O lume de citate by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9446_a_10771]
-
comite imprudența de a-l identifica pe misteriosul cuceritor pomenit în epistolele Doamnei T. cu timidul poet Ladima. Greșeli de calcul, putem să admitem. Dar nu la infinit. Așteptam, sincer, dacă nu o mutație genologică, măcar o schimbare benefică în scriitura analitică a lui Iulian Băicuș. Ei bine, Esența înfricoșătoare a lui Franz Kafka, apărută cu puține luni în urmă, nu mi-a dat prea multe argumente să mă iluzionez. În primul rând pentru că ediția este - afirm cu părere de rău
Cititori, vi se pregătește ceva by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9466_a_10791]
-
abandonat instrumentele și profesiunea de scriitor. Ei continuau, de fapt, să scrie și textele lor câștigau în vizibilitate și în impact; dar noile produse, nemaifiind (meta)literare, erau judecate ca inconsistente. În mai multe rânduri, comparația calitativă între cele două scriituri a dat câștig de cauză celei dintâi (abandonată sau practicată mai rar), fără a se ține însă cont de marile diferențe de abordare dintre publicistică și eseistică. Publicistul scrie pentru un public larg și se raportează întotdeauna la "cestiunile arzătoare
Senzații de hârtie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9471_a_10796]
-
un foarte promițător eseist și critic literar. De veghe în oglindă, volumul său de debut, din 1989, reeditat într-o versiune revăzută după mai bine de cincisprezece ani, arată că poate exista, totuși, o compatibilitate între cele două tipuri de scriitură. Fără a se confunda, ele pot fi, în acest caz, apropiate. Departe de a reprezenta o dezertare, o abandonare a profesiunii de literat, publicistica postrevoluționară a lui Mircea Mihăieș îmi pare o prelungire firească a unor tendințe, calități și defecte
Senzații de hârtie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9471_a_10796]
-
Mi-e somn. Voi continua mâine. M-â-i-n-e. Există Ťmâineť? Pe un cerc nu există decât amintiri pe care calci mereu, ca pe șopârle, sau Ťaziť. Voi continua azi.". Iată un exemplu de accelerație ideatică, relevant pentru tipul de structură și scriitură prozastică al lui Octavian Paler. Cele mai nesemnificative contexte, momente anodine, secvențe plate ale realului sunt ridicate deodată la puterea gândirii și încărcate cu semnificație. Totul "la vedere", într-o deplină transparență stilistică: firul speculativ poate fi urmărit pe toată
Gară pentru doi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9492_a_10817]