6,083 matches
-
am fost bolnav iar din cauza asta nu m-am putut prezenta la manifestație. Bineînțeles că eu nu am scris nimic pe paginile alea și am „citit” din imaginație, iar profesorul a zis: „Foarte frumos, ai fost la manifestație, te-ai sculat de dimineață, ai participat la defilare... Dă-mi, te rog caietul, să-ți pun nota zece.” Când a privit în caietul meu, totul fusese spus din imaginația mea, ad-hoc, deci eu am avut mai mult aptitudini în domeniul literar decât
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
ea purtând doliu. Tata s-a încumetat însă și a plecat în Basarabia. Prin unitățile militare și cu sprijinul acestora a ajuns la unchiul nostru din Câinari. Așa a aflat că suntem la Buzoiești... Era o dimineață caldă de iunie. Sculați de dimineață ca să plecăm cu vacile la păscut, am văzut pe drumul prăfos care venea de la gară un punct mic care se apropia. Am știut că este tata și am alergat cu picioarele goale să-l întâmpin. Valer alerga și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Constantin Țoiu În aceeași cronică, în a doua parte a secolului al șaptesprezecelea, Stolnicul Cantacuzino, ocupându-se de acțiunile împăratului Traian Ulpie, scrie: * ,... De acolo apoi sculându-se Traian, iară cu mare putere, către părțile Răsăritului s-au dus, precum puțin mai sus am semnat, unde și pre armeni și pre parți până la Arvile au supus. De acolo, iarăși câtvași trecând, iarăși gătindu-se bine de oștire
Urgii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11005_a_12330]
-
Că iată, de la Tit-Vespasian, dintr-al doilea an al împărăției lui până la al optsprezece, adecă a lui Traian ce era atunci, numai ce trecuse ani 34, și nu să domiriia nici și-aducea aminte ce pățise; că atuncea ei iar sculându-se și rădicând cap, au mers asupra lor acel împărat Tit, fiind de la Hristos ani 72 și, ocolind Ierusalimul și cetatea, o au fărâmat, și biserica cea mare ce avea atuncea ovreii o au ars și o au stricat, și
Urgii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11005_a_12330]
-
în limba engleză: “ Unde o fi plecând gazda noastră numai noaptea? Să știi că am s-o întreb mâine la masa de prânz, când Manolo este plecat la campo să aducă verdețurile pentru gătitul zilnic. Nu de alta, dar mă scoală din somn cu zăngănitul cheii aceleia mari ca și cu scârțâitul ușii grele ca de catedrală, că nu mai adorm până spre dimineață.” Eu am zâmbit, dar am tăcut, fiindcă nu prea ajungea la mine zgomotul făcut de cheia ușii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
teasc se scriu întâiele ceasloave și multe călimări rămân secate, începe neamul a ,,căta” la slove și-a scrie-n cronici întâmplări uitate... Un veac de aur și de înflorire, Cultură, arte, călători vestiți, Crestează pe răboj, spre nemurire și scoală iar voevozii adormiți... Ce multă bogăție-n slove strânsă ! Ce manuscrise, probe și sigilii ! Poporu’ își șterge grabnic fața plânsă, Alcătuind noi pravile - concilii... PLAI șI GRAI CÂNTAT DIN LEAGĂN Când doinește mama puiul, Zboară-n văile albastre, Cerne-n
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
ceilalți. Are o asemenea operă încât ar putea pleca oriunde, departe, de pildă pe o insulă, doar ca să citească, să se bucure de prieteni și să contemple admirativ existența. Dar nu, aflu că e o persoană extrem de activă, dimineața se scoală invariabil la șase, citește o oră, iar după micul dejun scrie de regulă în birou, după masa de prânz continuă scrisul în cafenele ori în biblioteci, nu acasă însă. Și cel mai interesant lucru: revine fără nici o dificultate asupra textului
Mario Vargas Llosa în România by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11017_a_12342]
-
ardelenii greoi, o teză. Dacă vedea că ascultătorii săi erau convinși de dreptatea lui, trecea pe nesimțite la dovedirea tezei contrare, cu același lux de argumente. Cînd i se părea că a convins iară pe cei ce îl ascultau, se scula de la masă și "solvea"". Evident, nu s-ar cuveni a merge prea departe pe linia considerării unui Caragiale ,filosof", fie și in nuce. Nu știm dacă el poseda, așa cum afirmă dl Vartic, chiar ,o uimitoare înzestrare nativă, necultivată, bineînțeles, sistematic
Caragiale între oglinzi paralele (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10863_a_12188]
-
da, și spurcat la gură, republican înfocat, auzind aceasta, sare disprețuitor, și zice: Spuneți-mi rogu-vă ce greutate Are un vodă? Eu voi desvolbi: Doarme ca noi pă dungă, pă spate Sau cum vrea, până să face zi, Apoi sculându-se bea și mănâncă... Și mai rezolvă și el acolo niște cereri... Gogul îl aprobă cu entuziasm. Suflăînvânt însă, democrat, se opune. Corcodel ia și el partea ordinii și muncii. El merge și mai departe și propune să aibă și
Caftane și cafteli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10176_a_11501]
-
fi avut loc până la ultima sa carte. Că mare parte din piesele sale vin din visele pe care le avea, stă martor subțirelul caiet de dictando, însoțit de un creion, ce se găsea la capul patului său. Uneori, noaptea, se scula, nota câteva rânduri, apoi nu mai putea adormi, urma somniferul și apoi o zi mai buimacă. Din dezvoltarea acestor însemnări nocturne s-au născut zeci de scene, piese întregi". Interesantă e remarca potrivit căreia răbufnirile de vitalitate, de puternic temperament
Tablou de epocă (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10218_a_11543]
-
Astfel, cei apropiați lui, cat și ceilalți evrei, se roagă pentru sănătatea lui , pentru el iberarea sa. Viața e asemenea peronului unei gări unde, În fiecare clipă, ne despărțim de unii și alții... de noi... Cine nu știe de ce se scoală dimineața, nu trebuie să se culce seara; somnul lui va fi fără vise. Efemeridele ne Învață, mai mult decât toate școlile, care e prețul vieții. Visele clădite pe o secundă pot deveni păsări care zboară, sau idei...fără umbre. În
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
mine parcă veșnic. Am rămas leșinată În nisip, dar am Încercat să scriu cu degetul pe nisip, desenam În cercuri, asemeni privirii mele care se Învârtea În gol, asemeni gândurilor mele cere se Învârteau Întrun cerc haotic. Nu mă puteam scula de jos, deliram. Trăiam acest gest care este unul al urii, o muțenie a cuvântului meu lăuntric, iar o trecere atât de bruscă de la bine la rău, nu poate fi decât ceva demonic. Tot ce atinge el cu privirile sale
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
și poezioare satirice de el scornite. La vremea aceea l-a descoperit Mircea Crișan care l-a dus pe marea scenă a Bucureștiului. Privind viața prin ochelarii lui magici a descoperit lumea, a studiat, s-a autoinstruit, a trecut prin scoli pe specific și a urcat În carieră treaptă cu treaptă. Prietenia noastră În Țară nu a strălucit de carate. Eu am fost prigonit În negrul exil iar NICU a rămas pe scena tragediei poporului român. După mulți ani neam reîntâlnit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
implicarea fiecărui membru activ sau simpatizant al asociației, pentru că giuvaerul pe care noi Îl iubim și Îl prețuim, limba română, să-și păstreze frumusețea și vivacitatea atât În comunitățile noastre de sub arțar, cât și oriunde În lume. Profesorul Brumaru se sculă cu o durere neînțeleasă de ceafă. „Bătrânețea” Își spuse el, ridicându se, cu mișcări leneșe, din așternutul mototolit de somnul agitat, pe care-l avusese peste noapte. Dormea stăpânit de vise prostești, pe care acuma, treaz fiind, nu le mai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
Astfel încât își adusese aminte de o întâmplare pe care i-o destăinuise tot Vintiloiu. Cu ea își luase revanșa, șantajându-l pe mârlan, pe gradat, și cu o ușurință ce-l mirase și pe el, băiat bine și atent crescut. Sculându-se din zăpada ce se topise parcă sub el de atâta tăvăleală și așezându-se, crăcănat, în fața sergentului, mai înalt decât acesta aproape cu două capete, recrutul începu calm: Măi Cioancă, măi, eu știu... și noi toți de la flotilă știm
Recrutul (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10219_a_11544]
-
scântei zburau ca licuricii prin aer, se hârjoneau, cântau și curcubeele ce le săltau din când în când în timpul ritualului, îmi aminteau de Golgota. - Gata, nu mai sta să privești c-ai să visezi la noapte! Trage fireangul! Dimineață ne sculăm, devreme. Când se îngâna cerul cu pământul, când se mijea de ziuă, am luat ca și tata, drumul pribegiei, plecam dup-o pâine mai bună, după lapte și miere, era în 1929. - Uite, Mara, uite cum îmi amintesc toate aste
Montrealul din sufletul meu sau Noaptea curcubeelor. In: Editura Destine Literare by DORINA MÃGÃRIN () [Corola-journal/Journalistic/101_a_266]
-
ocupă locul Somaliei în clasamentul țărilor cele mai corupte și nemernice din lume. Eveniment cultural matinal, la teatrul Constantin Nottara - duminică, 3 octombrie 2010, ora 11 (4 dimineața la Montreal!) Ora trei dimineața nu este deloc o oră bună de sculat, mintea nu funcționează, reflexele sunt încetinite, toate merg pe dos. Am nevoie de o săptămână pentru a mă adapta total cu «nenorocitul» de fus orar, atât la ducere, cât și la întoarcere. și totuși am făcut efortul de a ma
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
mintea nu funcționează, reflexele sunt încetinite, toate merg pe dos. Am nevoie de o săptămână pentru a mă adapta total cu «nenorocitul» de fus orar, atât la ducere, cât și la întoarcere. și totuși am făcut efortul de a ma scula «cu noaptea în cap», pentru a fi la ora 11 fără un sfert la teatrul Nottara, dealtfel la subsolul teatrului, într-o sală cu miros puternic de mucegăi. Nu puteam sa refuz pe colegul nostru George Filip și să nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
necaz dădu peste el! - l-a căit omul, amărât. Târziu, după două săptămâni, timp cât nu băgase mai nimic în gură, Stan s-a mai liniștit. - Mă, fi-ți-ar să-ți fie! - l-a strigat din curte Băcanu. Ia scoală-te! Uite ce: mori sau te face Tropăneață șef de atelaj?! Asta e președinte la colectiv! Îți dă boii, carul și plugul înapoi. Ai cu ce munci! Cumva, o scoatem noi la lumină! O pereche de boi au mugit în dreptul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
primeam o telegramă din Londra, Anglia. - Am ajuns cu bine, Hariclea. Pentru toți a fost un moment de ușurare, în special pentru tata și mama. În toamna acelui an, tata nu se simțea bine. Într-o dimineață când s-a sculat, a vărsat o cantitate enormă de sânge. Deși trebuia să meargă în luna decembrie la București să vadă un medic specialist, ne-am hotărât să mergem acum. Eu m-am dus să aduc o trăsura, ca Alec să-l ducă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
Am acceptat, mai ales că îmi vorbea de o sumă de trei ori mai mare decât ce câștigăm eu la librărie. Mama nu s-a împotrivit, așa că mi-am luat niște haine și m-am dus la cărămidărie. Dimineață ne sculam foarte devreme și fiind odihniți, puteam lucra mai bine. La ora prânzului, în schimb, stăteam mai mult pentru că era mai cald. Tot acolo și dormeam, numai sâmbătă seara mergeam acasă. Îi povesteam mamei, surorilor Chrisanti, Ema și fraților mei, Alec
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
pe scena pariziană de la Théâtre de la Ville un spectacol plin de fantezie cu Peer Gynt. Regizor era Patrice Chéreau, 35 de ani, deja celebru după ce montase în 1976 la Bayreuth, împreună cu Pierre Boulez, „Tetralogia” lui Wagner, aceea care i-a sculat în picioare pe melomanii români patru zile la rând în timpul Fesivalului „George Enescu” din septembrie. A fost elevul marelui Giorgio Strehler. A făcut spectacole de operă, având-o protagonistă pe Waltraud Meier, filme cu Isabelle Adjani, în Regina Margot, de
A murit regizorul Patrice Chéreau () [Corola-journal/Journalistic/3080_a_4405]
-
Psihologul Hanibal Dumitrașcu consideră că versurile sunt adresate unui public infantil, pus pe bătaie. E un cântec adresat mai degrabă puștanilor, puși pe hârjoană bătăioasă, decât adulților, crede Dumitrașcu. Un îndemn la confruntare, care conține multă ostilitate...parcă e imnul Sculați voi oropsiți ai sorții, dar nu în cheie profundă, ca originalul, ci într-o notă infantilă, de ceartă în curtea școlii. Cine le-a conceput este animat de ostilitate. Sau, poate și-a bătut joc de ei, i-a luat
Imnul ARD, un eșec de comunicare politică. Helciug a făcut mișto de ei () [Corola-journal/Journalistic/41231_a_42556]
-
acest profesor s-a grăbit, a mers prea iute pe scenă. În general, cred că ceea ce teatrul oferă - limbajul și mesajul folosite - este atât de trivial, atât de sărac, atât de mediocru, încât oamenii din sală au dreptul să se scoale și să spună: Nu, nu vrem așa ceva!»” O revistă de citit BUCUREȘTIUL CULTURAL (nr. 120, 20 noiembrie) are un sumar interesant. Gabriel Chifu semnează textul de deschidere („Viață de literator”). Doina Papp face un bilanț al festivalului Național de Teatru
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4134_a_5459]
-
de hazoase și făceau lucruri în comparație cu care isprăvile aiuristice ale curtenilor păleau. Greene povestea toate astea cu o vervă care-l propulsa pe Orlando pe culmile încântării. Avea un talent formidabil să mimeze, cu un umor care i-ar fi sculat și pe morți din morminte, și se pricepea să vorbească minunat despre cărți, cu condiția să fi fost scrise cu trei sute de ani înainte. Așa treceau zilele și Orlando nutrea pentru oaspetele lui un straniu amestec de simpatie și dispreț
Virginia Woolf ORLANDO by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/3844_a_5169]