31,172 matches
-
scris vreodată. m-am trezit, m-am dus la icoană și i l-am spus în șoaptă. cînd m-am trezit nu mai țineam minte decît că visasem cel mai frumos poem care ar fi putut fi scris vreodată. în seara aceleiași zile, a doua, m-am dus la icoană să-mi spun rugăciunea - o uitasem însă și pe aceasta. am stat așa, în tăcere, privindu-l în ochi pe dumnezeu. am tăcut împreună, ca doi buni prieteni. ca și cei
CONFORT 2 Îmbunătațit by Ioan Es. Pop și Lucian Vasilescu () [Corola-journal/Imaginative/12681_a_14006]
-
obstacol la invazia albului fernando îmi era dor de tine chiar fiindu-mi aproape norii se prăbușeau în iarbă cîte-o iguană sărea arătîndu-ne locul de unde vine ploaia feriga care deschide tunelul fără ieșire cine suntem noi să scriem aceste rînduri serile ne uitam deasupra mării pe cerul gol acolo unde putea fi o stea albastrul crăpa ca mușamaua putredă lăsînd să se vadă mucegaiul lumilor de dincolo de sunet triști coboram către mal întîlneam fulgerul mai uman ca un atac de cord
O călătorie cu Fernando Pessoa by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/13059_a_14384]
-
Ștefan Cazimir Marele actor se afla în turneu cu Hamlet, iar în seara respectivă urma să joace la Piatra Neamț. Medicul chemat în ajutor era tatăl meu, unicul - la vremea aceea - specialist ORL din oraș.1) Recunoștința lui Ion Manolescu s-a exprimat prin invitarea la spectacol a doctorului și a familiei sale. Iată
Umbra Tatălui by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13045_a_14370]
-
Corina Anghel Contemplație Auzeam pasărea serii pe vîrful înroșit al pomilor - purta în ochi o lumină de lună. Abandon O ghilotină a frunzelor căzînd încet pe gîtul tău cel alb. Vedere de noapte Doar răsăritul lunii. Doi mesteceni prin care tîmpla aburește geamul. Insomnie Să fie
Poezie by Corina Anghel () [Corola-journal/Imaginative/13167_a_14492]
-
plovere mițoase peste mai mulți sîni în teribilă erupție! Celesta Tenzi! Funcționa în aceeași comună, la un dispensar mai îndepărtat, mai izolat: Probota. Și iată și întîmplarea neverosimilă, picantă pînă la cel mai strașnic sos! Invitată la noi, într-o seară, după ce s-a mîncat și s-a băut, a rămas să și doarmă. A doua zi, am observat că-i șoptește ceva, roșie la față și scuzîndu-se, primei mele soții. Ei bine, acestei făpturi superbe, în somnul ei adînc și
Celesta Tenzi by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13058_a_14383]
-
de divertisment. De la un timp, membrilor “plini” ai CPUN li s-au adăugat membri observatori, reprezentînd partidele înscrise la tribunal după data de 9 februarie. Observatorii stăteau la balcon și n-aveau dreptul să participe la discuții. Și totuși, în seara de 13 martie, telespectatorii au putut vedea, în obișnuita retransmitere a ședinței, o scenă neobișnuită: un orator de la balcon, care se adresa adunării fără microfon, bazîndu-se exclusiv pe resursele vocii sale! “Domnule președinte, Onorat Consiliu, Îngăduiți-mi înainte de toate să
Cine era? by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13010_a_14335]
-
ca fructul de sânger// Să cadă jăratec pe locul cel supt/ Să sfârâie carnea dorită/ și sufletul palid în casa-i de melc/ Să-și ducă povara strivită.// La ușa iubirii eu n-am așezat/ Un cer cu parfumuri de seară./ Din cupa plăcerii se-nalță senzual/ Mireasma durerii, amară...“ Tonul patetic, accentele frenetice, aprige, acaparante, anunță, în germene, feerica deslănțuire a simțurilor din versurile cuprinse în Țara fetelor. Dar, mai erau etape de parcurs până la definitivarea volumului apărut puțin înaintea
Maria Banuș by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/12956_a_14281]
-
cu descoperirea identității, energii eliberatoare: „Dac-ai știi, astăzi nici de gușa bătrânilor/ nu mai mi-e frică. Nici de măcelarul ovrei. Nici de comicul ce sare pe cap,/ redingotă și ochi răsuciți...“. Procesul normal de maturizare aduce distanțare de „serile acelea putrede de august“ (Palinodie), încărcate de vetust balast melancolic („Inima s-a zvântat de atunci“), zările se deschid altor zodii, spre sinceritățile pe cât de brutal legate de trup pe atât de înalt purificatoare pentru spiritul dominant din Țara fetelor
Maria Banuș by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/12956_a_14281]
-
în mâneca profesorului Nae Ionescu, a însemnat pentru evreul Sebastian un teren de luptă, șansa libertății de exprimare, dar de preț în orice epocă. Așa cum el însuși mărturisește în Cum am devenit huligan, aici i s-a spus „într-o seară de noiembrie 1927: «scrie ce vrei»”. Aici i s-a oferit „libertatea și bucuria de a studia farsa germană și de a o denunța în toate formele ei politice camuflate” și totuși una dintre marile „crime” de care va fi
Piese de puzzle Sebastian și Eliade by Irina Groza () [Corola-journal/Imaginative/12957_a_14282]
-
care va da reprezentațiune și în Brașov, Duminecă în 12 și Luni în 13 a.c., a debutat cu trei reprezentațiuni în Cluj, înregistrând un formidabil succes. Biletele pentru reprezentațiunile din Brașov se pot procura din vreme la cancelariile teatrului și seara la casă.” În același număr, ziarul oferea și câteva date preliminarii publicului spectator, sub titlul Teatru japonez în Brașov, aducând o serie de elemente noi, necesare pentru o mai bună urmărire și înțelegere a spectacolelor. Iată ce scria ziarul în
O trupă de teatru japonez by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/13283_a_14608]
-
anunțat, se vor da aici două reprezentații teatrale japoneze de trupa d-nei Hanako. Pentru orientarea publicului nostru, care va cerceta aceste reprezentații, dăm în cele ce urmează conținutul pe scurt al celor două „drame”, care se vor da în amândouă serile. „Dramele” sunt luate din viața japoneză și se vor juca în limba japoneză. Amândouă sunt scrise de Loi-Fu. Otake e drama unei tinere fete, care slujește pe nobila Yocrapo. Yocrapo vrea să iasă la plimbare, i se pare vremea prea
O trupă de teatru japonez by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/13283_a_14608]
-
totuși ca „publicul doritor de scene exotice să cerceteze reprezentațiunea”. După cel de-al doilea spectacol, ziarul publică o lungă dare de seamă, mai bine zis un comentariu pe marginea celor ce brașovenii au avut de văzut timp de două seri în premieră. Marele noroc al ziarului - și al nostru - a fost acela că la reprezentații a participat și unul dintre cei mai buni cunoscători ai fenomenului teatral românesc și străin, publicistul Horia Petra Petrescu, care, cu puțin timp înainte, tocmai
O trupă de teatru japonez by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/13283_a_14608]
-
tocmai își susținuse teza de doctorat la Universitatea din Leipzig cu o temă legată de dramaturgia lui Caragiale. Deși locuia la Sibiu, el a venit în mod special la Brașov, spre a vedea spectacolele trupei Hanako. La capătul celor două seri de teatru la care a asistat, el se apucă să facă o dare de seamă a lor, după toate regulile artei. Mai întâi ne spune ceva despre protagonista spectacolului, dna Hanako, care este caracterizată de un cronicar francez drept „Sarah
O trupă de teatru japonez by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/13283_a_14608]
-
diferiți autori, apariția galbenului! Și bestialul, Dosto dețin recordul! Gogol 5%, Tolstoi 7,9%, Dostoievski 10,6%! Să nu uit să vă comunic ce scrie, aici, în stațiunea Neptun, pe toate cutiile poștale (galbene): „Zilnic 3 vidări”! Asta, da! Din seara de la doamna Longobarski, de reținut și de meditat la următoarele cuvinte spuse, la un moment dat, cu toată seriozitatea: „.” Într-adevăr, dacă bătrînului „Dosto i se mai pot face bancuri”, „cu Cehov nu-i de glumit”! Din propoziția asta cred
Cu Cehov nu-i de glumit by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13436_a_14761]
-
în fața sediului Gospodăriei, pe vremuri conacul vreunui moșier care fugise de mânia proletară sau putrezea în pușcărie (cum i-o fi fost norocul), directorul ne aștepta în poartă cu un alai de agronomi băuți (se bea, aici, de dimineață până seara), mă invita la masă - mămăliguță cu brânză și smântână, friptură de văcuță cu mujdei și fructe - ne informa asupra izbânzilor gospodăriei (procente, investiții) apoi ne conducea pe dealul unde făceau elevii practică. De obicei stăteam acolo trei-patru zile, rareori o
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
îngrijora de faptul că slăbise, că nu mânca suficient (luam masa împreună la cantină), că-și pierde vremea în sat după muieri de speță joasă și multe altele, „ce naiba fac cu nebunatica?” mi se plângea Tinel în desele plimbări de seară prin crângul din spatele atelierului de lăcătușerie, „în cazul că dacă greșesc cu ea e în stare să mă dea legat Securității”. Dacă ar fi să mă păstrez în spațiul amintirilor inconfortabile, nu pot să nu vorbesc despre ședințele de învățământ
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
mă aflu în fața lui, uriașul meu invizibil, ca în fața ghișeului de bilete: însă nu pot să aleg nici momentul plecării, nici mijlocul de transport și nici destinația. îi șoptesc ceea ce am auzit într-un film cu Steven Seagal: "e o seară prea frumoasă ca să mor și "n-am apucat să termin ce-am început, mie nu-mi place să las lucrurile neterminate. dar nu-l înduplec, e la fel de politicos, de îndatoritor, dar e ferm, nu negociază. mai apuc să zic: "nu
POEZIE by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/13738_a_15063]
-
să-mi croiesc cale prin pâsla sau chiar prinr-un diamant; parcă sunt o furnică silită să străbată trupul nesfârșit al lui dumnezeu. mersul meu, drumul meu la atât se rezumă: câteva cuvinte improvizate, câteva cuvinte improvizate pe care vântul de seară în joacă le ia, le șterge demonstrativ voind să-mi arate că au fost scrise pe nisip. "înfricoșător și admirabil - istoria mea esențială de când m-am născut și până mor, viața mea: o singură clipă dilatata că o încăpere ce
POEZIE by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/13738_a_15063]
-
de iubire și de dorință. Perversiune candidă și fără consecințe, aventurile ei vremelnice îmi procurau bucurii necunoscute și lungi meditații despre eternul feminin și orbirea bărbaților, dar eram singurul care credeam că este cea mai frumoasă femeie din lume. Până în seara în care mi-am luat inima-n dinți, am invitat-o la dans și i-am spus precipitat povestea Komarovskylor, privirea ei nu se oprise însă niciodată asupra mea decât pe fugă, ca și cum aș fi fost un obstacol supărător. - Vrei
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
casă același bust în gips al lui Stalin. Ne-am mutat într-un apartament de bloc înainte de a fi retrimis la munca de jos, iar cum Stalin murise - atunci am vărsat primele lacrimi politice -, ne-am apucat amândoi într-o seară, tăcuți, să zdrobim busturile cu ciocanul. Nu-mi amintesc să-l mai fi simțit vreodată atât de aproape de mine ca atunci. Am regăsit mai târziu, după moartea lui și a mamei, unul din busturi, Lisa îl folosea să-și agațe
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
bărbatului cre nu vroia să fie văzut și alunecase pe banchetă cu o eleganță desăvârșită. Șoferul a închis portiera, s-a urcat la volan și a demarat în trombă. - Ca-ntr-un film, îmi povestise vecinul de la trei. În acea seară, după doi ani și jumătate de tergiversări, cărticica mea despre amintirile luptelor sociale de dinainte de război ale ceferiștilor din cartier apăruse, în sfârșit. Redactorul cărții îmi dăduse exemplarele de autor care miroseau încă a cerneală. După ce vecinul de la trei terminase
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
să scriu, să scriu Vaca la țară! M-am obișnuit atît de mult cu culcușul acesta, scrisori zilnice, încît, dacă m-ar alunga cineva din el, mi-ar fi frig și-aș tîrîi inutil dimineața spre prînz și prînzul spre seară. Am la ce mă gîndi, am la ce spera că voi face a doua zi. Cînd lipesc, în final, timbrul pe plic, îmi spun că, iată, nu-i totul pierdut, pot să bag o scrisoare-n cutia galbenă și poștală
N-am citit toate cărțile, carnea e încă veselă! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13952_a_15277]
-
Dorin Tudoran Pisicuț - prima strigare - In memoriam Mariana Marin Fallen angel from a falling sky I’m the evil you fight shy of... Of! Într-o lume de junghiuri, tu erai tusea de seară. Un fel de redingotă Armani printre borfașii în blugi Dracula Park. Tot îngerul se ridică și cade, tot omul vine și pleacă. Tot. Of! Vin încet - vin ca un murmur - dintr-o călătorie neputincioasă. Am rupt-o definitiv cu moș
POEZIE by Dorin Tudoran () [Corola-journal/Imaginative/13980_a_15305]
-
zgîrcit? Dar știu că dă bani, în dreapta și-n stînga, la toți cei ce-l solicită. Singura ipoteză plauzibilă ar fi că Mîșkin e cu "domiciliu forțat". Nu stă unde-i convine lui, ci autorului!! Bănuiesc că pentru "atmoferă". În seara de pomină, cînd Natalia Filippovna, își dă, ca să zicem așa, poalele sufletului peste cap, în fața musafirilor, Rogojin e împodobit foarte kitsch. "...avea la gît un fular nou de mătase, de un roșu aprins combinat cu verde, pe care stătea înfipt
“Sinucigaș ratat, bășică de fiere spartă pe două picioare” by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13979_a_15304]
-
lingușească stăpînii, el phalusul îl rotea că pe-un sfredel năuc, bolborosind în limba de faun hăbăuc. Cine să fie, îmi spuneam iar și iar, bărbatul pe jumătate tap, prădălnicie făcîndu-mi dar, cine-l așteaptă-n așternut, la ceas de seară, ce damă de ghinda, cîntînd la chitară? El mă trăgea de păr și-mi înfășurase chipul cu frunze de măslin, el mă smucea, mă zgîria că și dulful Korin, el coapsele mi le desfăcea ca si cum ar fi mîncat un harbuz
Poeme grecești by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/13898_a_15223]