250,855 matches
-
Vladimir Anson, atît pentru decorurile de la "Platonov" de Cehov (la Tallinna Linnateater, în 1995) cît și în fața celor de la "Damă de Pică" de Puskin. Combinația între îndrăzneala și respectul pentru tradiție, fiind, în acest caz perfect armonizat. Aceeași emoție la secțiunea rusă, letona, lithuaniană, bielorusa, braziliană și catalana... sau la cea tematica poloneză care a fost consacrată lui Stanislaw Wyspianski și Tadeusz Kantor, doi artiști din Cracovia care au influențat în mod esențial artă teatrală a începutului de secol. Și dacă
Quadrienala de la Praga by Oana Serafim () [Corola-journal/Journalistic/17802_a_19127]
-
În timp ce acestea din urmă desfid disoluția, consacră diferența și multiculturalitatea ( a se vedea, în acest sens, chiar participările țărilor ,,tinere") formele simbolice tind către globalizare, catre impersonalizare, catre abolirea oricărui specific regional. Acest fapt este și mai puternic exprimat în secțiunea dAPERTutto în care, în mod programatic, domină autoritar artiștii asiatici și, în particular, chinezi. Faptul de a avea un statut de mare putere militară și politică, cu reale șanse de a fi în viitor și unul redutabil din punct de
Bienala de la Venetia (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17804_a_19129]
-
de toată considerația literară meritata. Sînt, apoi, integrate în sumarul acestui al treilea volum din opera literară a lui Hașdeu bucățile sale acid criticate din revistele sale Aghiuță și Satyrul, care atîta au iritat pe cei urzicați acolo. Pare o secțiune mai ușurica din creația lui Hașdeu. Nu este, desi P.P.Carp, polemizînd odată cu Hașdeu, îl trimetea, laconic, "înapoi la Aghiuță". Și, oricum, într-o ediție critică integrală nimic nu trebuie lăsat pe dinafara, inclusiv pamfletele împotriva lui C.A.Rosetti
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
au grupat în jurul Societății, conducînd-o și dîndu-i strălucire și demnitate au fost liberalii. Misiunea ei a fost, de la început, să difuzeze cunoștințe cultural-stiintifice, publicînd conferințele susținute de competențe în broșuri, luînd și inițiativa creerii unei biblioteci publice, avînd și o secțiune filarmonica. Proiectul întemeierii unui grandios edificiu e din 1867. Construcția va fi înălțata abia peste două decenii. Inaugurarea edificiului a avut loc în februarie 1888. Și clădirea nu s-a realizat numai prin contribuțiile venite prin deviza: "Dați un leu
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
o analiză a scrisorii - tipic raport de spionaj - poate oricînd confirmă această ipoteză. O viziune realistă și demitizanta îl are ca obiect și pe Coresi - că tipograf dispus "să-și ofere serviciile cui plătea" (p. 232). Volumul cuprinde mai multe secțiuni: prima e consacrată specificului romanității românești și dezvolta cîteva contribuții importante ale autorului în domeniul lingvisticii romanice: diferența dintre romanitatea de limbă și cea de cultură, rolul pe care l-au jucat, în definirea profilului limbii române, fidelitatea lingvistică, continuitatea
Limbă, istorie, cultură by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17865_a_19190]
-
motive m-am apucat să aștern pe hârtie această poveste. Bănuiesc, încă nu sunt convins, că operațiunea această ține de literatură și, deopotrivă, de geologie. De aceea, n-am avut altă soluție decât aceea de a încerca să reconstitui, în secțiune, straturile depuse de-a lungul unei vieți, de la suprafața către adâncime. Nu în mod științific, ci asigurându-mi libertatea de a circula printre zonele diferit colorate, de diverse densități. De a le modifică ordinea temporală, de a le amestecă, de
Realitate si retrospectie by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17875_a_19200]
-
dintr-o perioadă sau alta, ediția să constituindu-se că o autobiografie de un fel special. Oricum, cititorul acestei ediții (textele, cele mai multe, sînt traduse de editor) realizînd, pe fragmente, ceva din inegalabilul tragism al unei vieți cu totul neobișnuită. (Prima secțiune a ediției e intitulată chiar "Autobiografia", de parcă toate celelalte n-ar avea același caracter). Se știe, Romain Rolland a avut un rol colosal în devenirea ca scriitor a lui Istrati. Viitorul prozator român de expresie franceză îi scrie lui Rolland
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
ianuarie 1921, redactează confesiunea Ultime cuvinte adresată lui Rolland, pe care însă nu o expediază; i-o va da în octombrie 1922, după care face o tentativă de sinucidere, eșuată cum se știe. Editorul publică acest text (firește tradus) în secțiunea "Nașterea unui scriitor". Salvat, încearcă să trăiască, făcînd-o pe fotograful la Nișă, fără succes, scriindu-i scrisori sfîșietoare mentorului sau, inclusiv un caiet cu însemnări autobiografice, cu rol de recomandare (se publică aici, evident, si traducerea acestui text). În 1922
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
lui Istrati românul Chira Chiralina, evident cu o elogioasa recomandare-prefată a lui Rolland. Atunci scrie, zugrav fiind la Paris, povestirea La un "raccord", rescrisa în 1925, în limba română și apărută postum în Cruciada Romanismului. Editorul o include în această secțiune, încheiată cu un alt text despre și închinat lui Rolland apărut în 1934 în revistă Marianne, în amintirea debutului cu Chira Chiralina. Dar entuziasmul debutului a trecut, ca și ecourile mult favorabile ale celorlalte scrieri. Boală ftizica i s-a
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
-l slujeai: nobil și creator". Ciudată, într-adevăr, opțiune de final a lui Istrati. Ea, repet, trebuia consemnata în această ediție. Al. Talex n-a făcut-o, gresînd profund, publicînd, în schimb, texte anodine, mai putin revelatoare. Și doar ultima secțiune a ediției se numește chiar "Ultimii ani". Să se datoreze această omisiune faptului că editorul Al. Talex a fost din plin amestecat în racolarea lui Panait Istrati pentru Cruciada Romanismului? Acesta e indubitabil răspunsul. Panait Istrati, Pelerinul inimii. Antologie, cuvînt
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
de muzică "Jeunesses Musicales" care a avut loc la București (ediția a VI-a) între 9 și 15 mai. Trebuie spus de la început că inițiatorul sau pentru România, Directorul concursului, domnul Luigi Gageos, a reușit performanța, remarcabilă, de a afilia secțiunea românească la Uniunea europeană de concursuri de muzică pentru tineret (EMCY). S-au înscris 160 de candidați din 33 de țări pentru cele 4 secțiuni organizate după criteriul vârstei (cei mici până la 10 și cei mari până la 29 ani). Anul
Etape si zări by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17879_a_19204]
-
sau pentru România, Directorul concursului, domnul Luigi Gageos, a reușit performanța, remarcabilă, de a afilia secțiunea românească la Uniunea europeană de concursuri de muzică pentru tineret (EMCY). S-au înscris 160 de candidați din 33 de țări pentru cele 4 secțiuni organizate după criteriul vârstei (cei mici până la 10 și cei mari până la 29 ani). Anul acesta disciplinele, instrumentele alese au fost vioară, flautul și cornul. Președinții juriilor, Ștefan Gheorghiu (România), Pierre Yves Artaud (Franța) și Paul Staicu (Franța), sunt maeștri
Etape si zări by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17879_a_19204]
-
prezentării grafice e compensata de calitatea conținutului care, prin selecția autorilor, subiecte și stil, amintește oarecum de ceea ce era odată Secolul 20. În Editorial, Constantin Pricop (care și-a rezervat și paginile de cronică literară și e prezent și în secțiunea Repere teoretice cu un lung fragment dintr-un studiu) explică ce se dorește a fi noul "Continent" pe harta aglomerată a publicisticii literare de la noi: "Prelungită stare de tatonări în care se menține sliteratura românăt după ^89 este însoțită de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17883_a_19208]
-
Tănase e preponderent descriptiva. * Foarte activ pe "Continent", în variate genuri, este Constantin Severin, pe cît de bun poet, pe atît de talentat și pasionat publicist: toate materialele semnate de el (unele cu pseudonim) în acest număr sînt excelente. * În secțiunea de Interviuri sînt reproduse și fragmentele din interviul acordat de Cioran în 1983 lui Hans Jurgen Heinricks și publicate în februarie de "Magazine littéraire" care le selectase din versiunea integrală, apărută anul trecut pe un CD în Germania. (Am dorit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17883_a_19208]
-
și revistele în care am publicat în ultimii ani și am alcătuit o carte nu știu cît de necesară în care formulez îndoieli, fac constatări, îmi asum principii, nu evit mărturisirea biografica, bat cîmpii uneori. Propun acest dialog." Primele două secțiuni ale cărții adună articole din 1994, 1996, 1998 și chiar 1999. Temele sînt dintre cele mai diverse, iar caracterul, nu de puține ori urgent al avertismentelor, își păstrează actualitatea în dinamică lentă a culturii noastre: criza criticii, posibilă resurecție a
Pe scările lui Gheorghe Crăciun by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17890_a_19215]
-
transilvan și raportarea lui atît la Europa Centrală cît și la balcanism. Replicile conțin deopotrivă analiza de locuri comune și bancuri comentate, dar și eseistica de înalt nivel, pe fundalul entuziasmului "lumii (încă) noi", înregistrat firește pe scări diferite. Ultima secțiune, Scara de serviciu, conține materiale care îl privesc direct pe Gheorghe Crăciun: dificultățile debutului sau cu amînări și umilințe repetate, motivația interioară a scrisului, vise reamintite și repovestite etc. Scară este aici una mai degrabă interioară, caracterul personal și capricios
Pe scările lui Gheorghe Crăciun by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17890_a_19215]
-
dar cred ca ar câștiga dintr-o ordonare mai limpede a materiei, foarte bogate, și dintr-o mai precisă opțiune a autoarei care pare să nu fie de acord cu sine atunci când își asumă demonstrarea tezei conținute în chiar titlul secțiunii. În a doua ipostază, cea de constantă stilistica, Valentina Sandu-Dediu definește procedeele manieriste și universul spiritual în care se înscriu; le va urmări de-a lungul unor opere foarte diverse, relevând constantă artei combinatorii aplicate sunetelor (melograme, jocuri numerice, citatele
Ceea ce nu este evident by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17898_a_19223]
-
aliajului de fantezie, livresc (referirea la Borges se impune), umor, inteligență speculativă și poezie ce îmbracă o realitate bucureșteană familiară. Pentru un cititor impenitent de ficțiuni literare, Să auzi forma unei tobe chiar și prin ecran e o sărbătoare. * În secțiunile de arte, am remarcat eseul lui Andrei Mladinescu despre tabloul lui Paul Klee, Ad Parnassum, subtil și convingător analizat cu imagini scanate alături (avantajul editării electronice e că poți separa și mări detalii după necesitățile demonstrației, făcînd vizibile, ca în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17187_a_18512]
-
ani buni evocării analitice a personalității ilustrului conul Jacques Negruzzi, scriindu-și teza de doctorat și, apoi, publicînd-o într-o carte relevabilă. Firește, ca un bun istoric literar, dl Nicolae Mecu procedează sistematic cu obiectul său de studiu, examinîndu-l pe secțiuni (capitole și subcapitole). Mai întîi viața, apoi opera. Aceasta, în mare, ar constitui cele două mari secțiuni ale cărții. Important e, desigur, aici, ca peste tot, modalitatea analizei și concluziile la care se ajunge. Mă grăbesc să precizez că și
Secretarul perpetuu al Junimii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17198_a_18523]
-
publicînd-o într-o carte relevabilă. Firește, ca un bun istoric literar, dl Nicolae Mecu procedează sistematic cu obiectul său de studiu, examinîndu-l pe secțiuni (capitole și subcapitole). Mai întîi viața, apoi opera. Aceasta, în mare, ar constitui cele două mari secțiuni ale cărții. Important e, desigur, aici, ca peste tot, modalitatea analizei și concluziile la care se ajunge. Mă grăbesc să precizez că și modalitatea analizei și judecățile formulate sînt pertinente și judicioase. Venind vorba de viața lui Negruzzi fundamentală e
Secretarul perpetuu al Junimii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17198_a_18523]
-
numește, de mai multă vreme, "metoda contextual-dinamică" de adunare a datelor și de analizare a lor). Toate acestea presupun luarea în considerare, întotdeauna, a faptelor de limbă concrete și autentice, privilegiind experimentul și refuzînd apelul la reconstrucții abstracte. Mai multe secțiuni ale cărții sînt consacrate definirii și delimitării domeniului psiholingvisticii, ca știință inter- și multidisciplinară; sînt analizate relațiile sale cu psihologia și cu lingvistica în genere, dar și cu disciplinele mai noi ale contextualizării limbii - sociolingvistica, pragmatica, analiza discursului etc. Cu
Psiholingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17248_a_18573]
-
unele omisiuni (Unui fascist din Sensul iubirii, Basorelief cu soldați din Dreptul la timp, Evocare din Un pămînt numit România și poemele din grupajul Opere impersonale din care nu rămîne decît poemul Trepte inclus însă în antologia de față în secțiunea Ordinea cuvintelor, adică antologia ce conținea Opere impersonale) și mai multe adaosuri (mai multe poeme din Oul și sfera și Măreția frigului, plus poeziile aranjate în Antologie după Noduri și semne, volum ale cărui selecțiuni încheie bibliografia din Introducere.) Sînt
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
de spectaculos de suprafață și globalism abstract. Foucault trebuie privit astăzi ca un autor complicat, cu o ofertă aproape în egală măsură înșelător utilă (am în vedere mai cu seamă unele din textele sale clasate de regulă de specialiști la secțiunea arheologii) și autentic valoroasă. 16 ani reprezintă un interval decent de timp în care opera unui teoretician să invite la reflecție cumpătată. Din păcate actualmente există, în Occident, o vogă Foucault, o isterie chiar a foucauldianismului, dublată aproape insesizabil de
Un fondator al poststructuralismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17288_a_18613]
-
cuprind. Un exemplu dintre atîtea, care mi se pare absolut reprezentativ pentru strategia de a ascunde sub parafraze retorice, sub metaforism și citate, o serie de omisiuni esențiale provine dintr-un volum din scrierile lui Alecu Russo (BPT; 1967) . în secțiunea de prezentare biografică a autorului, locul nașterii este eludat prin evocare poetică... "1819 17 martie - S-a născut Alecu Russo într-un "sat frumos rășchirat între grădini și copaci pe o vale a codrilor Bîcului" (Amintiri)". Tehnica citatului și aparenta
Din stilistica cenzurii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17283_a_18608]
-
toate varietățile: monologul, dizertația, conferințele, discursurile, predica, omilia, caterisirea". Bun cunoscător al operei părintelui Galaction și experimentat editor al operei acestuia, dl. Teodor Vârgolici ne-a dăruit o bună ediție a acestui roman, avînd grijă să adauge, în final, o secțiune, bine aleasă, despre receptarea, în epocă, a cărții. Acest bun coleg al meu, Teodor Vârgolici, împlinește, acum, 70 de ani. Îmi revin în memorie cei douăzeci de ani de apropiată colaborare la Editura Minerva și îi prețuiesc osteneala de istoric
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]