950 matches
-
mai putem face din noi”. 1. Utopiile 1.1. Am fost sovietizați de mici În autobiografie, intrarea în organizația de pionieri figurează ca debut al afirmării personale. Oricine poate deduce de aici că subconștientul ne este populat cu cravate roșii, seceri și ciocane, simboluri comuniste supte odată cu laptele matern. Părem cazuri iremediabil pierdute: ce ți-e scris în socializarea timpurie devine reflex comportamental, o a doua natură. Această judecată suprasimplificatoare ignoră influențele de alt tip, precum și faptul că până la pionierat exista
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
că noul cuplu politic, Vadim și Oana are dreptate. Vremea imaginii României Revoluționare, închipuită de pictorului Rosenthal (al cărui model a fost Maria Rosetti) a trecut de mult. A rămas un vid ocupat temporar de femeia care ține în mână secera (România Muncitoare), tovarășa de muncă și viață a bărbatului care ține în mână ciocanul. În ultimii 16 ani, vidul de imagine politică feminină a fost aproape complet. Acum femeile acestei țări trebuie să joace rolul promovat în lumea politică și
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
e tot o muscă: o muscă la arat! E firesc ca Bush să se enerveze și să pună mâna pe ciocan... — Nu crezi că e cam disproporționat să omoare o muscă cu ciocanul? — Nu e! Câștigă timp... Ai prefera o seceră? — Câștigă timp, dacă o nimerește! Altfel mi-e teamă că va fi silit să distrugă tot ce e împrejurul muștei... Când vezi cum înaintează ca un tăvălug forțele coaliției anglo-româno-americane ți se face pielea de găină. Și toate bombardamentele astea
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
de 45 de ani, ar fi fost evitate dacă în anul 1921, conducă torii României ar fi luat în serios semnalul de alarmă dat de Corneliu Zelea Codreanu care a așezat pe atelierele C.F.R.-Nicolina tricolorul, în locul steagului roșu cu seceră și ciocan, arborat de muncitorii comuniști. Relația României cu Uniunea Spovietică ar fi fost asemenea cu relația Finlandei cu comunismul bolșevic. Finlanda a rămas liberă iar România are soarta Ceceniei. Dacă în lupta lor prin mijloace democratice, studenții au ajuns
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
2 articole antenale sunt uniform îngroșate. Labrumul transvers, bine vizibil. Mandibulele mici, cu porțiunea bazală lățită, curbate spre interior, cu vârful ascuțit. Marginea internă a mandibulelor adesea denticulată. La Leptomastax mandibulele sunt foarte lungiși subțiri, uniform rotunjite în formă de seceră. Palpii maxilari alungiți și subțiri, alcătuiți din 4, uneori aparent din 3 articole bine conturate. Articolul bazal al palpilor maxilari este de obicei mic, numai la Euthia poate fi de două ori mai scurt decât articolul 2. Articolele 2-3 sunt
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
la fel de lung cât articolele 3-4 luate împreună. Articolele 5-10 sunt scurte, iar articolul terminal este alungit, cu vârful ± concav. Labrumul bine dezvoltat, rotunjit sau cu marginea anterioară ușor concavă în zona mediană. Mandibulele lungi și subțiri, arcuite în formă de seceră, ușor lățite la bază. Marginile mandibulelor nu sunt denticulate. Palpii maxilari dezvoltați, alcătuiți din 3 articole bine conturate, dintre care articolul bazal are dimensiuni extrem de reduse, articolul 2 este foarte lung, ușor măciucat spre vârf, iar articolele 3-4 sunt sudate
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
la Băbeni, județul Vâlcea. În 1964 se înscrie la Facultatea de Filosofie a Universității din București, pe care nu o va termina. Redactor la periodicul „Orizont” din Râmnicu Vâlcea, se va angaja apoi la Televiziunea Română. Își face debutul la cotidianul „Secera și ciocanul” din Pitești, în 1961. Colaborează cu versuri, reportaje, interviuri, articole pe teme sociale la „Scânteia tineretului”, „Luceafărul”, „Flacăra”, „Viața românească”, „Ramuri”, „Magazin istoric”, „Contemporanul”, „România pitorească”, „Informația zilei”, „Curierul de Vâlcea”, „Viața Vâlcii” ș.a. I s-au decernat
ŢARNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290090_a_291419]
-
din cetini și dădu și ea zvon", brazii erau "mai negri decât de obicei", dar mai ales "nourul către Ceahlău e cu bucluc". Venirea iernii sugerează așadar drama femeii. Alte semne prevestitoare vin din timpuri mitice: "cucoșul se întoarse cu secera cozii spre focul din horn și cu pliscul spre poartă [...] dă semn de plecare", deci Lipan nu va veni acasă, ci va trebui să plece ea Ia drum. Când bănuiala devine certitudine, Vitoria pornește în căutarea soțului, zbuciumul și căutările
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
pentru vite. Și eu știam să tai de la vârsta de șapte-opt ani, că Învățasem de la cei pe care Îi angaja tata. Și au adus un maistru civil să ne arate cum se taie... Aveam niște tarpane care erau ca o seceră, cu diferența că aveau coada de câteva ori mai lungă, cam de 60-70 de centimetri. Mie mi-a fost ușor să mă acomodez și mi-am dat seama că 20 de snopi Îi fac cu ușurință. La fel stăteau lucrurile
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cu care... Începe cultura orașului. Când Îi evocă pe Artur Gorovei, pe E. Lovinescu, se așează În frunte, Încât nu știi dacă nu cumva el i-a lansat ca scriitori... 519 De fapt, Dascălu, muzeografa. 911 serbarea? Aveți numărul din „Secera și Ciocanul” piteștean, despre care-mi scrieți? Eu posed un număr În plus, pe care Vi l-aș putea trimite. 15 Buftea, 5 iunie 1971 Iubite domnule Dimitriu, Sper că atunci, când te vor ajunge aceste rânduri, să fi primit
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a văzut În zelul cu care căutam și strângeam noi relații, un element ce-o punea În inferioritate. Incompetența, comoditatea, lipsa unui ideal spiritual, au generat boicotul, au canalizat ura Întregului colectiv Împotriva noastră, cei de la „Galerie”. 522 În ziarul „Secera și Ciocanul” cerut de mine, se afla reportajul privind Centenarul Liceului piteștean și referiri la profesorul și scriitorul Virgil Tempeanu. 912 Au mai scos un volum cu documente inedite din trecutul acestui liceu („N. Bălcescu”) de mare interes istorico-social. și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
invitat de pe acum ca „invitat de onoare” la sărbătorirea celor 75 de ani ai „Junimei” piteștene. Acolo domnește o cu totul altă atmosferă. Am rostit - improvizând - căci nu mă așteptam să fiu solicitat și, după cum ai citit și mata În „Secera și Ciocanul”, cuvântul meu a fost În special relevat, ca „emoționant” - 543 O Monografie a Liceului Nr. 2 nu am scris, pentru că nu mi-am luat niciodată o asemenea obligație. 544 Reluarea relațiilor cu Vasile Toporan, era pură cosmetică și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
matale V. Tempeanu 49 Buftea, 5.I.1973 Iubite domnule Dimitriu, Țin să răspund repede la foarte interesanta scrisoare trimisă. Îmi reînoiesc urările pentru mata și pentru cei dragi matale, urare, pe care, provizoriu, am făcut-o pe ziarul piteștean „Secera și ciocanul”. 1973 să vă aducă sănătate și succese În munca, ce depui pentru cultura românească! Mulțumesc Îndatorat mult pentru „Monografie” și-O consider ca cel mai prețios dar de 1.I., din câte am primit În viața mea; dar
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
În Colonia Rino la care se tot gândea improvizatul profesor est-european. Zâmbea, Întrebător și superior și buimăcit, cu privirea pe foaia de hârtie liniată: noi-vechi cuvinte, „radicals”, „conservatives”, „conventionalism”, „duty”... - barbarisme sucite și răsucite și schimonosite În cazarma DADA, cu seceră și ciocan, să nu mai poată fi pronunțate decât la Circul Rinocerilor. „După ce fusese el Însuși un proscris În societatea strictelor canoane, radicalismul său este preluat de vechii conservatori, iar Bérenger adoptă, la rândul său, conservatorismul. Criza societății descalifică poziția
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
intens părea atașamentul său literar, și nu numai literar, față de nuvela Lipova. Cita un pasaj pe care Îl invoca drept premisă a relației noastre. Era vorba de secvența când pionierul Întors din tabăra internațională În care descoperise ipocrizia Utopiei cu seceră și ciocan arunca, În clipa Întoarcerii acasă, obiectele de cult religios, strecurate de mama sa În valiză, la plecare. Renunțase, adică, atât la steaua În cinci, cât și la cea În șase colțuri. „S-a trezit la gară. I-a
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Balade vesele și triste scrise prin cârciumi comuniste”, L, 1992, 10; Jeana Morărescu, Tragism și ironie, L, 1994, 4; Lucian Vasiliu, Arca lui Noe, DL, 1994, 4; Cornel Ungureanu, Poeți din Banat, O, 1995, 4; Dan Silviu Boerescu, Ciocane fără seceri, LCF, 1995, 16; Gheorghe Mocuța, Întunecatul Chichere, „Arca”, 1995, 10-12; Lucian Alexiu, Casa Faunului, Timișoara, 1996, 184; Simona Constantinovici, Arta de a fi dincolo de oglindă, „Orient latin”, 1997, 4; Radu G. Țeposu, Manuscris, „Cuvântul”, 1998, 6; Nicolae Oprea, Un optzecist
CHICHERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286193_a_287522]
-
confortabilă a cazurilor, nu s au administrat asemenea produse. Desigur, au fost aruncate în arenă și cauze de sorginte psihologică, etichetându-se NDE-urile ca fantasme plăcute, puse în circulație de un inconștient „afabil”, care vrea să protejeze persoana de secera crudă a morții. Faptul că există și NDE -uri negative, cu o evidentă funcție expiatoare, proiectează o lumină nefavorabilă asupra acestor ipoteze. Motivațiile socioculturale care se pot invoca în același scop, deplasează centrul explicativ în altă direcție, și anume aceea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de pământ și a aruncat în Balogh și l-a nimerit în ochi, de a căzut ăla jos și a făcut o criză de epilepsie. Scotea spume pe gură, se zbătea. Domnule, am vrut să-l omor pe Șoșoi. Aveam seceră și m-am dus la el, l-am luat de reverul tunicii și l-am ridicat. Eu nu înjur, dar atunci nu m-am mai putut abține: "Tu-ți dumnezeii mă-tii de țigan împuțit, te omor! De ce ai dat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
copii fără tată. Muncile C. I.: Ce tipuri de munci făceau deținuții politici în coloniile de muncă? S. Ț.: La Periprava, erau următoarele tipuri de munci: la tăiat stuf, care nu era o muncă grea. Aveam tarpane, un fel de seceră cu coadă mai lungă dar cu lama mai scurtă decât la o seceră obișnuită. Aveam normă de stuf, zece maldăre de stuf de fiecare om, cu circumferința de un metru și zece. Și veneau și le măsurau. Tăiam cele zece
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
în coloniile de muncă? S. Ț.: La Periprava, erau următoarele tipuri de munci: la tăiat stuf, care nu era o muncă grea. Aveam tarpane, un fel de seceră cu coadă mai lungă dar cu lama mai scurtă decât la o seceră obișnuită. Aveam normă de stuf, zece maldăre de stuf de fiecare om, cu circumferința de un metru și zece. Și veneau și le măsurau. Tăiam cele zece maldăre de stuf destul de repede pentru că stuful era des. Ce făceam noi, grupa
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Marius OPREA, Banalitatea răului. O istorie a Securității în documente 1949-1989, Editura Polirom, Iași, 2002, 583 p. (Daniel Nazare) Aurora LIICEANU, Rănile memoriei. Nucșoara și rezistența din munți, Editura Polirom, Iași, 2003, 168 p. (Adelina Ștefan) Alina MUNGIU-PIPPIDI, Gerard ALTHABE, Secera și buldozerul. Scornicești și Nucșoara. Mecanisme de aservire a țăranului român, Editura Polirom, Iași, 2002, 208 p. (Adelina Ștefan) Monica LOVINESCU, Unde scurte. Jurnal indirect, Editura Humanitas, București, 1990, 574 p. (Lavinia Stan) Alexandru NEMOIANU, în America, la „Vatra Românească
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
oferă autenticitate și culoare. Lucrarea Aurorei Liiceanu reușește să ne ofere atât o înțelegere a fenomenului rezistenței anticomuniste din România, cât și o interesantă privire asupra psihologiei țărănești și a lumii satului, în general. Adelina Ștefan Alina MUNGIU-PIPPIDI, Gerard ALTHABE, Secera și buldozerul. Scornicești și Nucșoara. Mecanisme de aservire a țăranului român, Editura Polirom, Iași, 2002, 208 p. „Impunerea socialismului nu a schimbat doar valorile câtorva variabile existente, ci a creat o ordine socială condusă după principii complet diferite”, afirma, în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
existente, ci a creat o ordine socială condusă după principii complet diferite”, afirma, în lucrarea sa Compromis și rezistență: cultura română sub Ceaușescu, cercetătoarea americană Katerine Verdery. Aceasta este probabil și premisa de la care pornesc cei doi autori ai lucrării Secera și buldozerul. Scornicești și Nucșoara. Mecanisme de aservire a țăranului român, Alina Mungiu-Pippidi și Gerard Althabe, atunci când își propun să investigheze schimbările produse în mod artificial la nivelul structurii sociale și al comportamentului politic în lumea rurală în perioada comunistă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
partea văzută de noi fiind întunecată și este numim faza Lunii Nouă. Pe măsură ce Luna evoluează pe calea ei de ocol în jurul Pământului, Soarele începe să lumineze o mică zonă a emisferei lunare îndreptate spre noi. O vedem atunci ca o seceră luminoasă, dar îngustă, care se lărgește treptat. Când, după circa 7 zile și 9 ore, Pământul , Luna și Soarele ajung să formeze un unghi drept, jumătate din discul Lunii apare luminat. Această fază este denumită Primul pătrar. Zona care apare
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
între Lună și Soare. Atunci toată fața lunii primește lumină și suntem în faza Lunii pline. Urmează descreșterea când Pământul, Luna și Soarele formează din nou un unghi drept, reprezentând faza Ultimul pătrar , după care vine din nou stadiul de seceră și o nouă fază de invizibilitate. MERCUR Mercur este cea mai mică planetă dintre cele 9 descoperite, cu un diametru de 4878 km. Distanța față de Soare variază între 46 și 70 milioane km și primește de 2,3 ori mai
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]