4,879 matches
-
sfânt Și o rimă rebelă ieșită din lege Se-așează rubin pe coroana unui rege; Iese icoana din cerul unei rostiri- Fraza încheie clipa din sfințiri. Poetul-verbul unei abateri de la firesc Poartă sub aripi visul îngeresc, El este și ploaie,secetă și duh Pasăre măiastră rătăcind prin văzduh. Referință Bibliografică: În brațele himerelor femei / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 237, Anul I, 25 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ÎN BRAŢELE HIMERELOR FEMEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360932_a_362261]
-
blestemând pe un nene beat, care-i aruncase cutia legată de gâtul istovit. L-am ajutat să le așeze, mult timp mulțumindu-mi. Avea în comună și zonele învecinate și un alt rol, de păstrător al unei tradiții „paparuda”. În secetele lui iulie și august, se făceau slujbe la biserici pentru ploaie, se trăgeau clopotele, sau erau purtate moaștele sfintei Filofteia de la Curtea de Argeș prin toate satele, scoțând oameni din curți, ce priveau cerul, implorând pe Dumnezeu să le dea ploaie, să
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
mult mai rele decât furia naturii, deoarece acestea sunt rodul răutății și al relei-credințe, în timp ce calamitățile naturale se conduc după legile proprii. Cu eforturi deosebite am acționat în toate momentele grele și am reușit să gestionăm bine fenomenele de inundații, secete, poluări sau accidente la construcții hidrotehnice ș.a. Omul, prin natura sa trebuie să gândească și să acționeze întotdeauna pozitiv. Cu cât populația este mai educată în privința importanței vitale a resurselor naturii și cu cât factorii de conducere sunt mai conștienți
APA, OPŢIUNE PENTRU DIALOGUL FILOZOFIILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363141_a_364470]
-
umane, dor contrare dizarmoniei cu natura: „Cred în viitorul prioritar al misiunii noastre de gospodari de ape pentru că roadele acestei meserii deservesc un interes major al umanității. Atât timp cât va mai fi apă pe Pământ, vor mai fi și inundații și secete și vom exista și noi, «oamenii apelor», mereu chemați la lupta cu invizibilul. Pentru a sublinia o dată în plus eternitatea vieții și a apei în spațiu și timp, aș încheia cu versurile poetului Mihai Codreanu: «Bătrânii spun că apa trece
APA, OPŢIUNE PENTRU DIALOGUL FILOZOFIILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363141_a_364470]
-
la pas pe străzile cu pavajul spulberat de pikamerele comunitare, printre trupurile noastre înghețate de teamă pentru felia de pâine de mâine și nu pentru sufletul care a prins leucemie, se stinge sub drog ca-n beție”. La vreme de secetă, fiecare țăran își comanda un Iisus confecționat din tablă.(“Iisus care nu a ajuns niciodată pe cruce”). “Nu eram singurii din vale care alergam, comandam și-i dam arvună tinichigiului sticla plină cu țuică de prună, pentru câte un Iisus
EVANGHELIA DUPĂ MELANIA CUCU, CRONICĂ DE JIANU LIVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363132_a_364461]
-
săi este emoționant redat în discuția avută cu Preda: ”V-am lăsat vistieria principatului aproape plină pentru a plăti tribut Sultanului, în caz de amenințare cu războiul. Aveți grijă ca locuitorii să nu cadă în foamete și sărăcie indiferent de secetă sau pârjol în fața dușmanului.” Și în același timp lasă poruncă cu limbă de moarte:” De acolo, de sus, voi veghea asupra ținutului strămoșesc pe care să nu-l înstrăinați niciodată. Când ne vom întâlni în cer vă voi trage la
UN ŢINUT, O COMOARĂ ŞI... UN CONDEI! de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363131_a_364460]
-
săi este emoționant redat în discuția avută cu Preda: ”V-am lăsat vistieria principatului aproape plină pentru a plăti tribut Sultanului, în caz de amenințare cu războiul. Aveți grijă ca locuitorii să nu cadă în foamete și sărăcie indiferent de secetă sau pârjol în fața dușmanului.” Și în același timp lasă poruncă cu limbă de moarte:” De acolo, de sus, voi veghea asupra ținutului strămoșesc pe care să nu-l înstrăinați niciodată. Când ne vom întâlni în cer vă voi trage la
UN ŢINUT, O COMOARĂ ŞI... UN CONDEI! de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363131_a_364460]
-
pentru moșnenii lui Mircea, iobagii lui Iancu și pandurii lui Tudor, pentru Făt Frumos și Ileana Cosânzeana și pentru lacrimile copiilor cu părinții înstrăinați, pentru Mărgelatu, comisarul Moldovan și Victor Petrini și pentru zbenguiala copiilor cu părinții acasă, pentru Marea Secetă din ’46 - ’47 și pentru România pitorească, Baltagul, Descriptio Moldaviae și Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său, Teodosie și pentru icoanele făcătoare de minuni și pentru Vulcănescu, Ianolide, Gafencu, Crainic, Felea, Gyr și toți ceilalți îngeri din temnițele comuniste
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
porți Că ți-ai fi pierdut cărarea și-a căzut pradă la hoți; Treci de pe un rug pe altul. După tine vin și eu. Nu mă vezi că-s îmbrăcată cu veșminte de ateu?! Te zăresc flămând pe creste. Câtă secetă-ai cosit! Mi-am umplut cu tine brațul și-amândoi am pribegit. Am avut grijă să curăț ierburile dinspre nord, Habar n-ai că sunt fantoma ce te-așteaptă-n primul rod. Câteodată plimbi pădurea prin legenda-ntunecată, Lângă ea un roib
IUBITUL CE MĂ APĂRĂ DE FRIG de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368013_a_369342]
-
turnând-o în recipienți colectori care l-a rândul lor o vărsau peste paleții rotativei celei mari a morii, pentru a pune în mișcare motorul agregatului principal de măcinat, un bazin de apă ca rezervă de „combustibil” pe timp de secetă. Uriașa roată din piatră încinsă cu betea de metal și cu fâșii din lemn de esență tare bine finisat ce se „bucura” din plin de tehnologia aducerii apei prin acest aparent simplu procedeu, cred că ar putea funcționa și azi
RUINELE, BUNURI NAŢIONALE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367257_a_368586]
-
aveam un program fix: dimineața, dădeam drumul la păsări. În ordine: întâi gâștele...ciuguleau ceva și zburau. Le mai vedeam seara, dacă în Timișul Mort (un braț al Timișului, ce se prelungea până la capătul grădinii noastre) era apă. De era secetă, mai veneau de 2-3 ori pe zi, acasă. Urmau rațele. Favoritele mele! Cu mersul legănat, gălăgioase peste măsură, tulburau apa și făceau tumbe, alergându-se, până terminau și de mâncat, apoi plecau la baltă...sau pe stradă, tot bombănind. Urmau
VACANŢELE DE ALTĂDATĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367384_a_368713]
-
Acasa > Stihuri > Semne > SMULGĂTORUL DE INIMI Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1349 din 10 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Smulgătorul de inimi Nu sunt smulgătorul de inimi, L”arrache coeur, ce titlu, Doamne, În inima mea este secetă, Ai venit ca o ploaie de aur, Drumul meu șerpuiește printre calamine, Mă-ntrebi ce este dragostea neîmplinită, Nu știu, ea are o mie de fețe, precum cristalul, Oare poeții n-au trup? Oare poeții nu mor? Acesta e timpul
SMULGĂTORUL DE INIMI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367687_a_369016]
-
un fel de cilindri tronconici prevăzuți cu elice care se învârt nebunește în bătaia vântului (pe care noi aici, la poalele dealurilor îl simțim clătinându-ne serios mașina), pe stânga costișe mai râpoase ale căror smocuri de miriște zvântată de secetă le pasc vacile și caii de la vre-o fermă din apropiere. Sunt sute dacă nu mii de mori eoliene de un format “aerodinamic”, prevăzute cu instrumentar adecvat și cu generatoare care captează, transformă și furnizează energie electrică acestei părți din
SEISME ŞI PODURI ÎN FRISCO ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366995_a_368324]
-
și s-au ridicat deasupra simțurilor și au ajuns la vederi cerești. Căci îi întrerup de la îndeletnicirea cu cele dumnezeiești, le îngroașă prin dureri și greutăți partea înțelegătoare a sufletului, o tulbură cu norul descurajării și usucă lacrimile umilinței cu seceta durerilor”42. Gradul de încercare este proporțional cu patimile noastre sau cu treapta de- săvârșirii noastre duhovnicești. În general, există o simetrie între acestea. Cel mai greu încercați sunt cei mai împătimiți, mai robiți patimilor trupești și sufletești și cei
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
2011 Toate Articolele Autorului Duminică, 10 Iulie 2011, ora 12.00. Un Veac de griji pe tâmple mă apasă Și sufletul recită printre lei, Mi-a intrat Duminica în casă- Ce Dor mi-a fost de-mbrățișarea ei! Era atâta secetă-n cuvânt Și gura de tăceri îmi era arsă! Ca o răcoare tânără de vânt Mi-a intrat Duminica în casă. Acum, când scriu, se-aude cum mă ceartă Și Rugăciunea arde pe altare- Cine vrea de ea să mă
DUMINICA DIN CASĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367098_a_368427]
-
Pentru suflet, trup și minte. Despre salcie se spune, Că pod din crengi arcuite S-a făcut, ca prin minune, Fecioarei Neprihănite. Maicii Sfinte, lacrimi ștergea Cu crengile mlădioase, Că de durere își plângea Fiul, când Iuda-l trădase. Pe secetă sau furtună, Salcia-și înclină ramuri, Lăcrimând la rădăcină; Legendă să ducă-n vremuri. Postul se mai îndulcește La această sărbătoare, Prin dezlegare la pește; Ultima din Postul Mare. Floriile-i sărbătoare, Cu-a Domnului dăruire, Spre Moarte și Înviere
INTRAREA DOMNULUI ÎN IERUSALIM-FLORIILE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368657_a_369986]
-
ape din pântec de munte, la poale o ciută-nsetată să beie și-acolo-n înalt acvila să cânte, când aripi se-nalță din ochi de copil se-oprește furtuna și ninge cu stele, renaște pădurea din suflet abil și seceta moare sub ploi de lalele. Mă leagă de cer Mă leagă de cer cu chingi de mătase, Cu părul vâlvoi de vânt m-oi purta, Pe rochia-mi albă doi îngeri să-mi coase Cu fire de aur imaginea ta
13 OCTOMBRIE RECE- GRUPAJ DE POEZII CU ANA PODARU de ANA PODARU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368735_a_370064]
-
iar tendințele vor fi de revoltă socială, independență și nesupunere. Vor apărea noi actori importanți pe scena politicii internaționale și chiar la vârful politicii mondiale. De asemenea, vom asista la o serie de calamități și fenomene naturale violente și surprinzătoare. Seceta, spre exemplu, care se anunță anul acesta, va produce o penurie a produselor alimentare pe piața mondială. În acest an va crește substanțial importanța agriculturii, vor crește prețurile terenurilor agricole și a pieței agro-alimentare. Va continua să scadă rolul statelor
CE NE AŞTEAPTĂ ÎN 2014? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363660_a_364989]
-
sa, în cuptorul de lângă casă. Pâinea, la țară se coace o dată pe săptămână, să nu se ardă vatra cuptorul prea des. Era criză până și de paie. Și anul trecut ca și anul acesta nu s-au făcut păioasele din cauza secetei care a început încă din primăvară. Boabele costelive de grâu sau de orz rămase pe spic, le-au cărat șoarecii de câmp prin găurile lor, unde și-au pregătit adevărate comori pentru iarna ce se anunța aspră după spusele bătrânelor
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
snopii de legat. Când soarele se ridică de o suliță, usucă orice urmă de umezeală, iar boabele de grâu, costelive și fără de miez, încep să părăsească aristele[1] Spicului scuturându-se, pierzându-se astfel și bruma ce mai scăpase de la secetă. Liniștea nopții este spartă de păcănitul roților ce se hurducăiau pe drumul gloduros și de tropotul copitelor celor doi cai. Deja luna a început să coboare spre asfințit. Se apropiau zorile. În lanurile pe lângă care căruța se zdruncina în trapul
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
se lumineze de ziuă. Peste puțin timp soarele se va ridica cu repeziciune deasupra lanului, iar razele sale vor deveni din ce în ce mai puternice, uscând tot ce întâlnea în cale. Ziua pe arșiță, sulițele pătrunzătoare se strecurau în străfundul pământului crăpat din cauza secetei lunii iulie. Puteai foarte ușor să bagi pBrigitte printre crăpăturile apărute în pământul arid. Aici era și un teren mai slab, predomina argila roșie fiind zonă pietroasă, din această cauză nu se putea cosi cu secerătoarea mecanică, ci doar la
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
uscate, le așeza în urma sa în buchete. Avea grijă să nu calce peste spice să se scuture. Cu multă trudă se adună un sac cu boabe. Nici nu știa dacă va reuși să plătească dările către stat din ce în ce mai apăsătoare, din cauza secetei din ultimii doi ani. Deja soarele devenise insuportabil, însă Victor parcă nu mai simțea durerea din mușchii brațelor și nici amorțirile din spate, văzând că este ultima trecere și termină de secerat întregul lot. Rămânea să vină dimineața următoare să
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
Ici colo, mai găseai câte un pepene mai mare decât pumnul, dar nu știai dacă a apucat să se coacă, ori s-a pălit înainte de coacere. Nici să crească curpenii nu au avut timp. Și cum lacul era secat din cauza secetei prelungite, nu aveai de unde să cari apă cu găleata să le dai un strop de viață la rădăcină. Cândva aici în acest lac cu izvoare de suprafață, se adunau și apele ploilor abundente căzute peste câmpia dobrogeană, scurgându-se prin
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
să-l ia odată, dă-l Doamne de pământ, că tot nu făceau mare brânză cu el. Îi părea rău după căruță și cai, trebuia să se despartă și de ei odată cu intrarea în colectiv. De doi ani era mereu secetă. Doar au crescut datoriile către stat. S-ar putea să vină să le ia și vaca cu vițel din curte în contul dărilor. Dacă lua pământul, scăpa și el de obligații, oricum tatăl său nu prea putea merge din cauza bolii
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
jale a mamei (cea mai iubită ființă de pe pământ) rămasă fără bărbat și, de multe ori, părăsită de copii; oftat tânguitor de fată îndrăgostită, murmur de izvor răcoritor ce-și poartă undele pe sub umbra arinilor când soarele dogorește pământul, căci seceta nemiloasă a lăsat tristețe în inimile truditorilor ogorului (care se simt sărăciți și neajutorați); ori este auzită cum cântă, în seri lungi de toamnă, acompaniată vântul nostalgic care suflă peste câmpurile dezgolite anunțând: „Frunzuliță de-avrămeasă,/ dragi haiduci, iarna se
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]