2,558 matches
-
am amintit mai devreme, scurta povestire autobiografică are doar funcția de "răspunsP. Expl.2". Trebuie să considerăm această funcție de justificare în raport cu importanța operației de legitimare despre care am vorbit mai devreme. Se dă următoarea structură textuală: 5. Exerciții de analiză secvențială Textul 5.1. Revenirea la povestirea etiologică Aplicați pe textul povestirii de la paginile 86-87 modelul secvenței explicative. Putem defini povestirea etiologică ca fiind o relație de dominantă (a se vedea pagina 40 în care se vorbește despre această noțiune) care
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Dispaux se situează în mod evident la nivel mai curând conversațional decât dialogal. Astfel vom încerca să abordăm în altă manieră această problematică, punându-ne întrebarea dacă am putea imagina un nucleu prototipic comun tuturor formelor de dialog. 3. Organizarea secvențială a prototipului dialogal Așa cum nota Catherine Kerbart-Orecchioni în secțiunea de lingvistică din primul volum al prezentării de sinteză L'Interaction verbale, teza noastră constă, în esență, în a "repera regulile care guvernează organizarea unei conversații" (1990: 198). Așa cum este firesc
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
focalizându-se pe Charles care rămâne în continuare tăcut. Ca exemplu de înscriere a unui dialog în povestire, propun să revenim asupra fabulei lui La Fontaine, a cărei analiză narativă de la sfârșitul capitolului doi considerăm că este incompletă. Dezvoltând analiza secvențială din acest dialog, completez deci atât analiza narativă din capitolul 2, cât și reflecția generală privind tipurile de dialoguri. [1] Cutezi să-mi tulburi apa tocmai mie?... [2]Obraznicule, îți arăt eu ție!..." [3]" Nu-și au rostul mînia Dobitociei
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
să-i justifice faptele [15] la un se spune, Lupul demonstrează de fapt că nici nu a fost victima directă a agresiunii arătate în [13]. Edificiul dialectic este demolat lăsând în acest fel locul sofisticii eristice. 5. Exercițiu de analiză secvențială Revenind la cele două dialoguri extrase din operele lui Jules Verne, propuse în exercițiul 5.3. din capitolul precedent, determinați secvențele incomplete, precum și înlănțuirile formate în cadrul lor. [A1] Mâine, spuse el, voi ucide acest urs! [B1] Mâine? Făcu Johnson, care
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
rânduri modalitatea de inserție a monologului narativ. Din lipsă de spațiu, fac trimitere la descrierile ulterioare povestirii scenei de război împotriva maurilor (Cidul IV, 3) și a povestirii lui Théramène (Fedra V, 6) ca și cele două exerciții de analiză secvențială propuse la sfârșitul acestui capitol. Vicleniile lui Scapin III,3 În această scenă de quiproquos-uri despre care am amintit deja, în treacăt, Zerbinette este povestitoarea și Géronte auditorul propriei sale întâmplări. Cităm aici doar fragmentele importante în care are loc
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
poemului vine, într-un fel să sublinieze structura narativă: Pn1 = 4+2+4 versuri, Pn2 = 4 versuri, Pn3 = 2 versuri, Pn4 = 4 versuri, Pn5 = 2+2 versuri. Putem vorbi aici de o adevărată structurare lirică a monologului a cărui dinamică secvențială prezintă caracteristicile narațiunii. Este vorba aici, mai ales de povestirea pe care Barthes a propus să o numim "eros eveniment" de altfel subliniată în mod explicit în replica lui Narcis, v. 409-419 care vine să distrugă "erosul sororal" care îi
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
v. 409-419 care vine să distrugă "erosul sororal" care îi unește pe Junie și Britannicus. Poemul și povestirea nu se exclud reciproc. Din contra, această asociere va conferi întregului monolog o densitate stilistică marcată de originalitate. 4. Exerciții de analiză secvențială 7.1. Andromaca V, 3: un model redus al unei povestiri din deznodământ Analizați elementele caracteristice inserției povestirii din deznodământ din scena 3, actul V din Andromaca (versurile de la 1493 la 1534). 7.2. Mithridate V, 4 Analizați în același
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
3, actul V din Andromaca (versurile de la 1493 la 1534). 7.2. Mithridate V, 4 Analizați în același mod povestirea din scena 4, actul V din Mithridate (versurile 1549-1646). Concluzie Pe parcursul acestei încercări de teoretizare, am putut observa că prototipurile secvențiale sunt categorii care rămân nedefinite și totuși, chiar în aceste condiții, ele sunt operatorii. Dacă, de cele mai multe ori, este dificil să se determine în ce mod un text global poate fi actualizat, aceasta se datorează faptului că majoritatea textelor apar
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
totuși, chiar în aceste condiții, ele sunt operatorii. Dacă, de cele mai multe ori, este dificil să se determine în ce mod un text global poate fi actualizat, aceasta se datorează faptului că majoritatea textelor apar în forma unui melanj de tipuri secvențiale. Textele omogene (unitipuri) apar în număr mai restrâns în raport cu textele eterogene (pluritipuri), compuse, prin definiție, din secvențe ce actualizează prototipuri diferite. Un text eterogen apare, în general, clasat în funcție de textul înglobant. Astfel, fabula " Lupul și Mielul" este definită ca fiind
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
nu pot fi trecute cu vederea. Reflecția tipologică nu are scopul de a reduce complexitatea la ceea ce este simplu și evident. În opinia mea, este necesar ca, dimpotrivă, prin ea să fie redimensionat caracterul complex al compoziției discursive. Ipoteza prototipurilor secvențiale reprezintă un răspuns la orice încercare de a înregistra progrese esențiale, întotdeauna posibile, în domeniul analizei discursului. Orice text este rezultatul unor relații intertextuale infinite și suntem întotdeauna îndreptățiți să ne întrebăm, firește, care sunt limitele acestei unități supuse analizei
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
posibilitatea de a face o descriere a acestui ansamblu, este necesar să decupăm un obiect dintr-un continuum, plecând de la criterii pe cât posibil raționale, dar a căror aplicare să necesite un anumit factor ce ține de arbitrar. (1990: 217) Ipoteza secvențială pe care tocmai am expus-o aici nu reprezintă decât o parte din studiile despre textualitate pe care le-am rezumat în capitolul 1. Însă concepția secvențială pornește de la ideea că cititorul este cel care va da coeziune unei succesiuni
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
aplicare să necesite un anumit factor ce ține de arbitrar. (1990: 217) Ipoteza secvențială pe care tocmai am expus-o aici nu reprezintă decât o parte din studiile despre textualitate pe care le-am rezumat în capitolul 1. Însă concepția secvențială pornește de la ideea că cititorul este cel care va da coeziune unei succesiuni textuale, spijinindu-se, în parte, pe operații de clasificare. Pentru a afirma că atare succesiune este mai degrabă descriptivă decât narativă, argumentativă sau dialogală, trebuie să existe scheme
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
unui enunț produs, dar care dirijează, de asemenea, și prima dintre lecturile/audierile posibile, cea realizată de către chiar producătorul ei, pe parcursul procesului de producție a discursului. Înainte de a se realiza o deschidere către spațiul interpretativ al tuturor lecturilor posibile, natura secvențială a faptelor de limbă și existența prototipului direcționează și materializează procesul interpretativ al însuși producătorului ei. Am încercat să ofer o descriere unitară a prototipurilor secvențiale. Am văzut că actualizarea prototipului dialogal este cu siguranță mai flexibilă decât celelalte cinci
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Înainte de a se realiza o deschidere către spațiul interpretativ al tuturor lecturilor posibile, natura secvențială a faptelor de limbă și existența prototipului direcționează și materializează procesul interpretativ al însuși producătorului ei. Am încercat să ofer o descriere unitară a prototipurilor secvențiale. Am văzut că actualizarea prototipului dialogal este cu siguranță mai flexibilă decât celelalte cinci. Spre deosebire de alte forme elementare de compoziție, structura cadru a textului dialogal, în ansamblul său, este foarte bine organizată. Secvențele fatice și tranzacționale care construiesc textul dialogic
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
supoziției, întotdeauna expusă [...] principiului greșelii și guvernată de sentimentul încrederii pe care îl încercăm atunci când creăm regulile pentru a explica informalul și care reușesc să-l explice de o anumită manieră, niciodată definitivă. (1988: 274) Răspunsuri la exercițiile de analiză secvențială Exercițiile propuse, precum și răspunsurile date au rolul, pe de o parte, de a permite cititorului să verifice dacă a înțeles anumite expuneri teoretice și, pe de altă parte, de a completa anumite informații și de a articula anumite noțiuni. Această
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
din punct de vedere referențial cele două teme precedente, care sunt de acum înainte "părți" a ceea ce va deveni un întreg sau tema-titlu a secvenței. Cel de-al patrulea segment dezvoltă predicatul (noua proprietate) legat de această nouă temă. Structura secvențială descriptivă este următoarea: Coeziunea și coerența acestei structuri secvențiale, corespunzătoare prototipului simplificat al secvenței descriptive, sunt date de dimensiunea pragmatică. Din punct de vedere semantic, predicatul ce apare în al patrulea segment deține un rol privilegiat, diferitele predicate euforice (verde
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
care sunt de acum înainte "părți" a ceea ce va deveni un întreg sau tema-titlu a secvenței. Cel de-al patrulea segment dezvoltă predicatul (noua proprietate) legat de această nouă temă. Structura secvențială descriptivă este următoarea: Coeziunea și coerența acestei structuri secvențiale, corespunzătoare prototipului simplificat al secvenței descriptive, sunt date de dimensiunea pragmatică. Din punct de vedere semantic, predicatul ce apare în al patrulea segment deține un rol privilegiat, diferitele predicate euforice (verde + de neclintit și masiv = are totul pentru a fi
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Petitjean, 1989. Jean Racine, Andromaca, Teatru, Editura De Stat pentru Literatură și Artă, 1959, traducere de Petru Manoliu, p. 88. (n.tr.) ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- TEXTELE. TIPURI ȘI PROTOTIPURI 2 1 Cuvânt înainte Introducere: pentru o nouă tipologie Cadrul teoretic al unei tipologii secvențiale Prototipul secvenței narative Prototipul secvenței descriptive Prototipul secvenței argumentative Prototipul secvenței explicative Prototipul secvenței dialogale Un exemplu de eterogenitate reglată Concluzie Răspunsuri la exercițiile de analiză secvențială Referințe bibliografice
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
1 Cuvânt înainte Introducere: pentru o nouă tipologie Cadrul teoretic al unei tipologii secvențiale Prototipul secvenței narative Prototipul secvenței descriptive Prototipul secvenței argumentative Prototipul secvenței explicative Prototipul secvenței dialogale Un exemplu de eterogenitate reglată Concluzie Răspunsuri la exercițiile de analiză secvențială Referințe bibliografice
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
au permis să descopere și să pună în evidență operațiile de deschidere și de închidere ale momentelor sau secvențelor descriptive, dimensiunea prin excelență tabulară a enunțurilor descriptive, cît și, mai ales, acele operații de metaforizare, de animare sau de ordonare secvențială grație cărora se poate evita așa numitul "efect de listă". Autorul arată că domeniul descrierii nu se poate limita doar la funcția de pauză descriptivă cînd, de exemplu, descrierea povestește o experiență perceptivă, putînd avea, chiar atunci cînd statutul său
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
pe cealaltă. Partea a doua, consacrată unei abordări prin prisma lingvisticii textuale, tratează, deschizîndu-se de astă dată altor discursuri (jurnalistic, publicitar ș. a.) decît cele literare, dar și altor genuri descriptive (portretul și mai ales descrierea de acțiuni), textul ca structură secvențială, apoi ca structură a reprezentării descriptive, punerea în secvențe a propozițiilor descriptive, în sfîrșit predicatele funcționale și descrierea de acțiuni, aceasta din urmă, prin anumite particularități, ezitînd între narațiune și descrierea propriu-zisă. Accentul cade în această parte pe sublinierea funcției
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
mai completă documentare istorică, a se vedea J.-M. Adam: "Une rhétorique de la description", pp. 165-192 din Figures et conflits rhétoriques, M. Meyer et A. Lempereur, Editura Université Libre de Bruxelles, 1990. Capitolul 1 Descrierea în lingvistica textuală A. Abordarea secvențială a textualității Lingvistica textuală se definește ca un domeniu de cercetare destul de strict și limitat cu bună-știință. Schema 1 (p. 92) conține, de bună seamă, o eroare prin faptul că dă impresia de separare a ceea ce, în practicile discursive, apare
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de decupaj nu ține totuși seama de eterogenitatea constitutivă a discursurilor. Schema 1 insistă asupra faptului că efectul de text este rezultatul a două dimensiuni: una seman-tico-pragmatică, pe care o numim CONFIGURAȚIONALĂ, cu componentele sale argumentativă, enunțiativă și semantico-referențială, cealaltă SECVENȚIALĂ în care sînt situate categoriile textuale pure: descrierea, narațiunea, argumentația, explicația etc. Dimensiunea configurațional-pragmatică participă la ordonarea secvențială pentru a produce sub-tipurile sau genurile textuale care se alătură, într-o anumită măsură, genurilor discursului. Astfel, în ce privește povestirea, trebuie făcută o
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de text este rezultatul a două dimensiuni: una seman-tico-pragmatică, pe care o numim CONFIGURAȚIONALĂ, cu componentele sale argumentativă, enunțiativă și semantico-referențială, cealaltă SECVENȚIALĂ în care sînt situate categoriile textuale pure: descrierea, narațiunea, argumentația, explicația etc. Dimensiunea configurațional-pragmatică participă la ordonarea secvențială pentru a produce sub-tipurile sau genurile textuale care se alătură, într-o anumită măsură, genurilor discursului. Astfel, în ce privește povestirea, trebuie făcută o distincție netă dintre un basm și o întîmplare polițistă, o anecdotă de o povestire fantastică etc.; de asemenea
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
putea confunda, atunci cînd ținem seama de dimensiunea configurațională, un slogan politic sau publicitar cu un cîntec sau un proverb, un poem în versuri cu un dicton. Reflecția noastră asupra descrierii se înscrie deci, deși oarecum modest, în cadrul unei tipologii secvențiale (a se vedea J.-M. Adam, 1987 a și 1987 b). Identificarea unui text sau a unei secvențe de text ca fiind "descriptiv(ă)" se face, credem noi, pe baza unui efect de secvență. Acest efect de secvență (detaliat ceva
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]