1,222 matches
-
a dus la apariția dansatorilor cu adevărat profesioniști care evoluau În fața spectatorilor de teatre. Ritmul civilizației actuale nu mai corespunde cu cel al veacurilor trecute. Nobilul vals și distinsul tango au devenit necorespunzătoare spiritului vremii. Omul contemporan a devenit mai sedentar, mai inactiv iar dansurile rapide ar corespunde, deci, necesității fiziologice a organismului care nu se poate lipsi de mișcare și efort fizic. Ele devin, așadar, un mod original de destindere după oboseală provocată de inactivitatea musculară. Astfel, dansul s-a
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
permis contacte directe cu lumea greacă. Create în aceeași perioadă, ordinele călugărilor cerșetori (carmeliții la sfîrșitul secolului al XII-lea, franciscanii în 1210, dominicanii în 1215, augustinii în 1256) cunosc o expansiune rapidă. În timp ce călugării Evului Mediu timpuriu, contemplativi și sedentari, mai curînd au păstrat cultura, călugării cerșetori au favorizat răspîndirea ei prin mobilitatea lor extremă. Chiar din rîndurile lor s-au recrutat cei mai străluciți profesori ai universităților secolului al XIII-lea: Alexander de Hales, Roger Bacon, Sfîntul Bonaventura, Duns
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
existat o Veche Civilizație Europeană apărută mai întîi în Anatolia și răspîndită apoi în sud-estul Europei. E vorba de o civilizație ne-indo-europeană, transformată între mileniile VII-IV i.C. într-o civilizație pre-indo-europeană. Ar fi fost vorba de o societate pașnică, sedentara, fără arme, animista, bazată pe rituri ale fecundității, matriarhala (Gimbutas o numește matrifocală, în care femeia avea rolul central). Începînd cu mileniul al V-lea i.C., la est de această societate (nordul și nord-estul Mării Negre și vecinătatea munților Caucaz
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de afaceri, vizite, excursii, dar și schimbările de reședință, migrația circulatorie, migrația internă și internațională conferă persoanelor mai multe avantaje decât sedentaritatea. Apar, desigur, și probleme nedorite, fenomene, procese neașteptate etc., atât pentru persoanele care se mișcă, cât și pentru sedentarii băștinași din locurile de plecare sau de sosire ale acestora (recentele evenimente de la Roma din noiembrie 2007 și consecințele lor pentru români și italieni). Mobilitatea spațială transformă orașele ("orașe etalate", "difuze", "împrăștiate", "megalopolisuri", "metapolisuri" etc.), iar sociologii trebuie să analizeze
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
înmulțesc, aparatul municipal crește și ... izolează cetățenii. Primarii orașelor actuale nu mai au prerogativele de a enunța singuri interesul general. Ei sunt constrânși să experimenteze, să inoveze moduri noi de gestionare a comunităților urbane eterogene, compuse din autohtoni și alohtoni, sedentari și migranți, bogați și săraci, din persoane care aparțin celor mai dispersate grupuri: familiale, de vecinătate, profesionale, identitare etc., care vor toate în felul lor să arate că există. Atunci când caută definirea modului eficient de a guverna, primarul trebuie să
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și din Picardia, cultivatori în timpul verii, ceasornicari sau lăcătuși în timpul iernii, cu locuitorii gălbejiți din pivnițele de la Lille, înghesuiți claie peste grămadă în locuințe imunde, care-ți provoacă oroarea numai cît le vezi. Chiar în sînul capitalei, muncitorii inteligenți și sedentari din strada Saint-Martin nu au nimic în comun cu nomazii din strada Mouffetard și din foburgul Saint-Jqcques care adună resturi de țesături pentru a le vinde". Adolphe Blanqui, Des classes ouvrières en France pendant l'année 1848 Economist liberal, Adolphe
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
o funcție negativă, nu iese din sfera Logosului și a proiectului divin. Dimpotrivă. Modernitatea tîrzie e, poate, faza în care divinul se manifestă în modul cel mai imprevizibil, mai nefamiliar, mai provocator, revărsîndu-și prezența dincolo de formele comun acceptate, explicite, gestionate sedentar. Vîrsta noastră tîrzie împinge spre o lectură apofatică a divinului, spre raportarea la un Principiu care își pune acut în scenă tocmai prezența inaparentă, misterul, paradoxurile. André Scrima vorbea în acest sens despre un pariu al Duhului: el mizează dintotdeauna
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
discurs (teologic sau altul) nu va putea armoniza pînă la capăt, nu va putea împăca mulțumitor mai multe absoluturi. Cînd acest prag, cînd această perplexitate au fost atinse, diversitatea religioasă își poate da eventualul beneficiu metafizic. Atunci, discursul de tip sedentar al religiei cel care imobilizează revelația într-un sistem, care o reduce la un absolut obiectivat în formulare va fi îndemnat, poate, să își recunoască limitele. Conștiința religioasă își poate aminti atunci că expunerea doctrinei nu este decît o etapă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
diversitatea de tip individual general și varietatea persoanelor universale. Casa și cortul Celor două orientări ale ființei fie pe direcția individual-generalului, fie pe direcția universalului Origen le-a mai redat într-un pasaj celebru deosebirea, întruchipînd-o în distincția emblematică dintre sedentar și itinerant. Preluată de la Philon și dezvoltată de alexandrinul creștin, ea pornește de la pasajul Numeri, 24, 5 și va constitui o structură ideatică folosită de toate veacurile următoare. Cît sînt de frumoase sălașurile tale, Iacob, corturile tale, Israel! în schimbarea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
acces la domeniul trans-formal: cu cît te vei apropia de înțelepciune, cu atît vei afla că e mai adîncă ; cu cît o vei fi scrutat, cu atît îi vei înțelege caracterul inefabil și incomprehensibil. Ceea ce Origen marchează prin deosebirea dintre sedentar și itinerant Nicolaus Cusanus va caracteriza matematic prin cele două moduri posibile de a privi un șir convergent spre Limita infinită. în măsura în care concepi șirul respectiv ca mulțime a termenilor săi, te afli într-o perspectivă individual-generală, rămîi în planul succesiunii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de om-în-lume sau de om-în-societate dădea, se știa, foarte bune șanse spirituale pentru viața de aici și pentru cea de dincolo, dar nu dădea totuși actualitatea unei experiențe unitive. Totuși, discernămîntul între condiția itinerantului pe calea unificării și cea a sedentarului din societatea respectabil religioasă se putea adumbri cîteodată, putea suferi eclipse. Dacă lumile tradiționale se priveau pe ele înseși și universul ca domenii unde se pune în operă ordinea divină, ele puteau fi tentate cîteodată să se construiască ca expresii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
distanța, brutală astăzi, dintre categoriile religiei și organizarea socială se poate sesiza/testa/exersa o calitate definitorie a atitudinii credincioase. Fiind drum împreună cu Spiritul care o cheamă și o angajează, acesteia nu i se potrivesc modurile de gîndire instalate, limitative, sedentare. Ea se sprijină, dimpotrivă, pe o gîndire vectorială, pe forme mentale care își conțin în propria economie depășirea. De-a lungul acestui eseu, am invocat gînditori pentru care modernitatea tîrzie poate fi un teren unde raportarea la transcendență, calitatea itinerantă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Sarcopenia - o latură majoră a fragilității Se cunoaște că, după vârsta de 40 ani, apare o scădere progresivă a masei musculare cu 15% la fiecare decadă, iar după 70 de ani scăderea se accelerează și este mai importantă la persoanele sedentare și la bărbați (15). Factorii care contribuie la pierderea masei musculare sunt (16,17):pierderea de unități motorii - afectează motoneuronii alfa ce are drept consecință apariția fatigabilității, scăderea preciziei și coordonării și încetinirea contracțiilor motorii cu scăderea forței musculare;atrofia
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lelia Maria Șușan, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91957_a_92452]
-
1. Indicele gleznă braț Măsurarea indicelui gleznă-braț (IGB) este o procedură neinvazivă ce poate fi de mare ajutor în confirmarea diagnosticului de BAP la vârstnici. Metoda confirmă diagnosticul vascular în cazurile cu diagnostic diferențial dificil, detectează afecțiunea în cazul pacienților sedentari, asimptomatici și ajută la stratificarea riscului vascular cardiac și cerebral, care crește odată cu scăderea IGB (4,29). Din acest motiv, TASC recomandă măsurarea IGB în cazul tuturor pacienților cu vârsta peste 70 de ani, indiferent de factorii de risc sau
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
45). Mecanismele presupuse a îmbunătăți distanța de mers pentru pacienții cu claudicație ce exersează în mod regulat sunt adaptarea metabolică a masei musculare, transformarea tipului de fibră musculară, fluxul capilar muscular crescut și scăderea fibrinogenului (3). Majoritatea pacienților vârstnici sunt sedentari și suferă de diverse comorbidități ca boli cardiace, pulmonare sau musculo-scheletale ce îngreunează exersarea fizică. Colegiul American de Medicină Sportivă recomandă efectuarea unui test de efort în cazul tuturor pacienților vârstnici sedentari sau minim activi care doresc să înceapă un
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
și scăderea fibrinogenului (3). Majoritatea pacienților vârstnici sunt sedentari și suferă de diverse comorbidități ca boli cardiace, pulmonare sau musculo-scheletale ce îngreunează exersarea fizică. Colegiul American de Medicină Sportivă recomandă efectuarea unui test de efort în cazul tuturor pacienților vârstnici sedentari sau minim activi care doresc să înceapă un program de exerciții fizice intense (46). Sunt de asemenea necesare o anamneză amănunțită și un examen fizic complet, al căror scop să fie descoperirea factorilor de risc și a limitărilor fizice. Majoritatea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
somnului afectată de hormonii secretați în timpul efortului, deoarece organismului îi sunt necesare câteva ore bune pentru a-i elimina. Este bine cunoscut faptul că e necesar ca sportivii să doarmă bine. O serie de studii au arătat că față de sedentari, somnul lor este adesea mai bun calitativ, cu o perioadă mai lungă de somn lent profund. Sportivii de rezistență, în special, deseori au nevoie de mai bine de zece ore de somn pe noapte și nu le e greu nici
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
antrenamente de intensitate, la probe sportive corespunzând unei sarcini de lucru importante (de exemplu, probele pe etape - ciclism, maraton, ultramaraton, probe la altitudine), este normal să se aibă în vedere faptul că necesarul lor vitaminic este superior celui al subiecților sedentari și, la nevoie, trebuie să se suplimenteze alimentația obișnuită, pentru a le asigura o stare vitaminică satisfăcătoare. Vom prezenta în continuare, pe scurt, rolul acestora în organism, precum și relația unora cu efortul: Fierul și refacerea Rolul metabolic al fierului este
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
care le cunoaștem: episcop, preot și diacon. În scrisorile sale, Ignațiu din Antiohia ne oferă prima mărturie a acestei ierarhii; se vorbește atunci de episcopat monarhic, episcopul distingându-se de ceilalți preoți. Slujitorii itineranți dispar treptat. Apostolii urmașii Apostolilor devin sedentari, confundându-se în cele din urmă cu episcopii care, de acum înainte, vor apărea ca urmași ai Apostolilor. Există și alte slujiri, considerate ca inferioare, ce variază în funcție de Biserici și de anumite perioade. La început numai episcopul prezidează Euharistia, predică
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
permite și vrea să fie mobil, se simte oriunde în siguranță și de aceea este liber să scape din locație, deci fără îndoială este modern, și dacă este modern, este considerat de către societate normal. Localul este sărac și deci sedentar, este chinuit de incertitudine și prizonier al spațiului în care trăiește. Este victimă a izolării, este din nefericire depășit și, ca urmare, sancționat și considerat anormal. În concluzie, lumea în care trăim este prin destinul evoluției sale o lume globalizată
Prelegeri academice by VASILE BURLUI () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92374]
-
insectivore, având diverse strategii de vânătoare și metode de ecolocație. În timpul zborului emit impulsuri ultrasonore de frecvențe modulate, cu durată relativ scurtă, semnale de ti tip FM. Unele specii pot efectua migrații sezoniere la distanțe considerabile. Pentru majoritatea s speciilor sedentare este caracteristică migrația locală de la adăpostul estival la cel hibernal. Se întâlnesc pretutindeni, în afară de zonele polare și unele insule îndepărtate de continent. Partea facială a capului nu prezintă formațiuni pi pieloase sau cartilaginoase. Urechile pot fi de diferite forme și
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
dureaz 30 de zile. Hibernarea: Hibernarea dureaz 30 de zile. Hibernarea: Hibernarea dureaz 30 de zile. Hibernarea: Hibernarea durează din toamnă (sfâr (sfârșitul lui noiembrie) până la mijlocul primăverii (începutul lui aprilie). Hibernează în diverse cavități subterane. Migrația: Este o specie sedentară. Efectuează migra migrații locale din adăposturile de vară în cele d de iarnă. Comportamentul social: Formează colonii mari, de mii de indivizi. Masculii de obicei sunt împreu nă cu femelele, îns cu femelele, însă, în perioada creșterii puilor, stau separați
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
printre coroanele copacilor. Prinde insectele din zbor sau le colectează ocazional de pe pe pe substrat. Reproducerea: Reproducerea are loc vara. De obicei naște un singur pui. Hibernarea: Au fost găsiți în hibernare din octombrie până în martie-aprilie. Migrația: Este o specie sedentară. Sunt posibile doar migrări locale. Comportamentul social: Este o specie colonială. Spre sfârșitul verii formează colonii de reproducere de circa 10-30 de indivizi. Deseori pot fi întâlniți indivizi solitari sau integrați în în co colonii mixte. Longevitatea: Trăiesc până la 21
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
mare). Reproducerea: Împerecherea are loc după terminarea lacta terminarea lactației sau în timpul iernii. La începutul verii (mai-iunie) femela naște un pui. Lactația durează 1 lună. Hibernarea: Hibernează întreaga perioadă rece, adăpostindi-se de obicei în cavități subterane. Migrația: Este o specie sedentară. Efectuează doar migra doar migrații locale, din adăposturile de vară în cele de iarnă. Comportamentul social: Este o specie colonială. Vara formează colonii de reproducere de până la câ câteva zeci de femele. Longevitatea: Trăiește până la 19 ani. - Liliacul lui Brandt
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
liniștit. Se hrănește cu insecte de talie mică pe ca care le prinde din zbor. Reproducerea: Pe la începutul verii (mai-iunie) femelele nasc câte 1-2 pui. Perioada de lactație durează o lună. Hibernarea: Hibernează în cavități subterane. Migrația: Este o specie sedentară. Sunt posibile doar migrații locale. Comportamentul social: Formează colonii mici de maternitate, de regulă în jur de 10 femele. Co Coloniile de hibernare pot fi mai mari. Longevitatea: Trăiesc până la 23 ani. - Liliacul urecheat brun (Plecotus auritus) Descrierea morfologică: Lungimea
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]