2,307 matches
-
consacrate, poeții acestei generații reușesc s-o facă într-o manieră neașteptată, surprinzătoare. Învăluirea în propriul păr care este prezentată simetric atât la începutul, cât și la finalul poemului citat nu este doar expresie a misterului feminității, a caracterului ei seducător, ci și presentiment al neantizării: "Mi-am mai cuprins odată genunchii și-și lăsase/ o creangă peste părul căzut al meu și-al serii,(...)/ Acolo unde cerul desparte umbra-n șoapte..." Echivalarea femeii cu înserarea o transformă într-un înger
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
dintre cele mai de succes prime-time soaps, Dallas, a fost permis, a fost achiziționat și s-a bucurat de mare succes în România, deși era cea mai frapantă expresie TV a ideologiei oligarhiei petroliere americane, o reclamă a celei mai seducătoare imagini a Visului American, a stilului de viață asociat cu America prosperă, într-o Românie comunistă care exporta utilaj petrolier, dar care nu mai aducea nimic din afară ... în afară de Dallas. SOFT POWER În 2007, pe când Barack Obama era încă în urma
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
doar parțial validată de texte. În ceea ce privește fonetismul, în tentativa de a-i atribui funcții semantice, analistul eșuează uneori în atât de hulitul de el impresionism. O vocală sau alta poate exprima, și exprimă, stări afective felurite, în funcție de contextul rostirii poetice. Seducătoare - și productivă intermitent - e considerarea limbii naționale ca „stil supraindividual” și implicit ca „modelator virtual al oricărei creațiuni literare”. Asertoric formulată în Expresivitatea limbii române, această concepție funcționează și în Creativitatea eminesciană, dar mai ales în Arta cuvântului la Eminescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
în obicei sau dependență și care afectează direct funcționarea sistemului nervos, schimbă dispoziția, percepția sau starea de conștiință. Drogul modifică sentimentele, gândirea și dăunează grav sănătății. Consumul de droguri a evoluat rapid în ultimii ani: din lumea filmului, de la doamna seducătoare cu buze roșii fumând tutun, până la cercul de prieteni sau membrii ai familiei. Pe când mama era copil, tutunul era un lux, oricine visa la așa ceva. Era ca cel mai avansat model de telefon sau, în cel mai bun caz, ca
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Boţoman Iulia, Iancău Raluca Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2030]
-
însă în geografii care se pretindeau și uneori chiar erau reale. Interesul pentru astfel de texte era în plină creștere în epoca lui Cantemir. Europa nu ieșise încă de sub mirajul descoperirii unor teritorii noi, cu promisiunile lor și cu legendele seducătoare. Din aria scrierilor parenetice, Învățăturile lui Neagoe Basarab, text care a circulat atât în slavonă, cât și într-o tălmăcire românească efectuată în jurul anului 1653 (trei manuscrise o conservă, cu variații nesemnificative, în întregime, dintre care unul i-a aparținut
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
fie ea și rafinată, lipsită de rupturi brutale. Dintre toate simbolurile zoomorfe cu care are de a face Cantemir, cel al unicornului este nu doar cel mai răspândit, ci și cel mai autoritar. De fapt, cel mai respectat, cel mai seducător dintre toate, implicând, după cum vom vedea, posibilități alegorice multiple. Fascinația pe care acest simbol a exercitat-o nu a încetat nici după ce o nouă epistemă, specifică științei moderne, a indus convingerea în caracterul "fabulos" al nobilei făpturi. Izolat în mit
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mijloace obișnuite, la care se adaugă refuzul său de a se lăsa capturat viu. Să recunoaștem că, încă de la această primă atestare în cultura europeană, deși nu-și primise numele, unicornul oferea toate datele pentru a da naștere unui mit seducător. Doar că aceste trăsături pe care Ctesias i le pune în seamă au căpătat semnificație abia după ce el a devenit o imagine a lui Hristos. Am putea spune că simbolul creștin, deja constituit, a aruncat o lumină nouă asupra surselor
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
poate distruge pe Conte. Chiar în acest moment Contele își face apariția și le spune că a venit să pună capăt unei intrigi diabolice. Walter își bate joc în continuare de dragostea dintre Rodolfo și Luisa: “ Iubire? Iubirea unei viclene seducătoare?“ Rodolfo își scoate sabia în timp ce Miller declară că onoarea i-a fost lezata. Walter ordona punerea în lanțuri a Luisei și a tatălui ei. Luisa se aruncă la picioarele Contelui implorând iertare. Miller se ridică și îi spune fiicei sale
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Lină posedă o cheie duplicat. Vărul Linei, Federico, intră și îi cere lui Raffaele cartea pe care apoi o ia cu el. Toate aceste acțiuni sunt observate parțial și de la distanță de Jorg, care își formează convingerea că Federico este seducătorul; el îi sugerează această părere lui Stiffelio, astfel că atunci când inocentul Federico îl întreabă care va fi subiectul primei sale predici, Stiffelio răspunde cu o replică usturătoare: va fi o denunțare a celor care încalcă onoarea caminelor unde sunt primiți
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
ce se înfruntă; dar cel pe care se ambiționează să-l seducă și să-l convingă cei doi este al treilea personaj: spectatorul, mulțimea. Întotdeauna există un al treilea, iar acesta poate fi sedus inclusiv prin limbajul violent utilizat de „seducător” (adică de agresorul celui de-al doilea participant din triunghi). Etică și memorie În 2005, în cadrul Centrului de Cercetare a Imaginarului (de la Cluj-Napoca) am avut o dezbatere amplă, pornind de la un text propus de Ștefan Borbély și intitulat Generații fără
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
-te, Esthera (1999), adevărată probă de încercare a uneltelor sub aspect tematic și stilistic, P. dobândește consacrarea ca prozatoare odată cu publicarea romanului Agata murind (2003; Premiul Uniunii Scriitorilor). Unanimă în a-l aprecia, exegeza încă tatonează în privința interpretării acestui roman, seducător și cu totul „ciudat”, sub mai multe raporturi. De pildă, unii cred că ar fi singura carte autentic postmodernistă de la noi, alții socotesc că, dimpotrivă, ar reprezenta o întoarcere la modernism, prozatoarea frapând prin situarea în răspăr față de o anumită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288735_a_290064]
-
Ferenc, Frank Crane, Jíři Walker, Bjørnstjerne Bjørnson, August Strindberg, Rabindranath Tagore sau din scriitorii de limbă idiș: S. S. Frug, Hugo Zukerman, M. Spektor, I. L. Peretz, D. Pinski ș.a. În volum i-au apărut, în transpuneri corecte, Inima de Heinrich Mann, Seducătorul de Franz Wedekind, Păianjenul de H. H. Ewers, poeme de Rabindranath Tagore (prin intermediar german). SCRIERI: Stele sub nori, București, 1927; Cartea noastră (în colaborare cu P. Crihan), Chișinău, 1934. Traduceri: Abraham Reisen, Bani de iarmaroc, București, [1919]; Heinrich Mann
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290158_a_291487]
-
H. H. Ewers, poeme de Rabindranath Tagore (prin intermediar german). SCRIERI: Stele sub nori, București, 1927; Cartea noastră (în colaborare cu P. Crihan), Chișinău, 1934. Traduceri: Abraham Reisen, Bani de iarmaroc, București, [1919]; Heinrich Mann, Inima, București, [1925]; Franz Wedekind, Seducătorul, București, 1925; Rabindranath Tagore, Mama și copilul, Chișinău, 1933; Hans Heinz Ewers, Păianjenul, București, f.a. Repere bibliografice: D. Iov, Condamnarea lui Terziman, „Îndreptarea”, 1924, 570; E. Marghita, „Stele sub nori”, DMN, 1927, 26 octombrie; Const. Șăineanu, „Stele sub nori”, ADV
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290158_a_291487]
-
istoricul serviciilor secrete românești au „inundat” istoriografia actuală. Studierea documentelor asupra spionajului și contraspionajului oferă și subiecte mai puțin investigate și cunoscute publicului care, în același timp, dau spectaculozitate abordării lor și țin treaz interesul cititorului. Asemenea considerente, este adevărat „seducătoare”, nu au putut fi evitate în lucrarea noastră, motiv pentru care - după cum se va constata - ne-am concentrat atenția asupra evoluției generale a României, în special cea care a avut loc sub loviturile externe, de la 1 septembrie 1939 până la 9
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
să producă orice fel de bunuri simbolice, si mai ales care să nu fie conforme liniei adevărului unic, oficial al partidului și al statului. Intelectualii și scriitorii privilegiați ai regimurilor totalitare au fost cei care reușeau să întruchipeze în chip seducător și sublim eroii dezirabili și idealurile demne de a fi urmate de către toți membrii societății reiterând astfel în chip estetic preceptele ideologiei oficiale. Cu alte cuvinte, încă un mijloc, mai subtil al puterii, pentru subjugare și control. Or, în această
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
la unul din cei mai exigenți și respectați profesori de la facultate, ne-a intrat în cameră o tânără, care avea de vânzare truse de farduri. Trusa, de proveniență străină, era un obiect frumos, culorile erau minunate, iar parfumul subtil era seducător. Obiectul avea, fără îndoială, proprietăți magice pentru că, de cum au dat cu ochii de el, colegele mele au uitat cu totul de examenul de a doua zi, devenind brusc preocupate de complicate elaborari financiare, care să le îngăduie să și-l
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
d'argent et de désargent" [Bancquart, 1984, p.19]. Forță banului, ascunsă și expusă totodată, face să înflorească la Paris feeria modernității, da strălucire Parisului și subiecților săi. Capitala sfârșitului de secol lipsește ființele de naturalul lor. Frumosul este elegant, seducător, dar și periculos. Pariziana este simbolul acestei societăți aparent frivole și voit picante, pragmatice și ambițioase, a cărei viața pare facilă și plină de aventuri. Fiecare secol manifestă un interes deosebit față de întrebarea Cum ar trebui să fie o femeie
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
apare în românele, povestirile, memoriile, jurnalele numeroșilor autori, mai cu seamă în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ca o mondenă inteligență și independentă, rafinată și senzuala. În majoritatea romanelor, femeia pariziana este etichetata drept o seducătoare cu vocație malefica, stăpânita de dorința de distracții și înnoiri, instigând la fapte și provocând scandaluri: "Să coquetterie, dont elle jouait ouvertement comme d'un éventail, qu'elle déployait ou repliait à la face de tous, suivant leș hommes qui
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
slabe, angelice, demonice", constată Simone de Beauvoir [1998, I, p.225]. Arhetipurile feminine care obsedează imaginarul artistic și literar al secolului al XIX-lea sunt definite că madona, înger sau demon [Michaud, 2002, p.149] sau că madona, muză și seducătoare [Higonnet, 2002, p.303]. Aceste stereotipuri artistice și ideologice sunt reprezentate la diferite niveluri ale culturii literare (literatura populară, periodica, beletristica) și vizuale (în publicitate, fotografii, ilustrații de carte, pictură, sculptură, producții artizanale etc.). Arhetipurile feminine nu se rezumă la
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
ideal de frumusețe, ele devin modele de comportament, mai mult sau mai putin rigide. Astfel, muză rămâne ceea ce fusese înainte: o figură alegorica sau incarnarea unei idei35 în mai mare măsură decât a unei persoane specifice. Imaginile de madona și seducătoare sunt la fel de abstracte și organizează feminitatea în jurul a doi poli: unul normal, ordonat și liniștitor, altul deviator și periculos. În jurul primului pol domnește virtutea domestică; în jurul celui de-al doilea femeile care lucrează, activistele, prostituatele, femeile de culoare. Reprezentarea acestor
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Parisul are funcția de șarniera a dispozitivului, el înfăptuiește legătură și joncțiunea între celelalte două elemente ale structurii. Într-un oraș care atrage și provoacă 65, femeia este predispusa să seducă și incite. 2. Grupul masculin: o serie n de seducători sau de victime, de personaje având scopul de a demonstra particularitățile Parizienei. Acest grup se reduce, în cazul Parizienei, la admiratorii săi, autohtoni, dar și străini, care o celebrează: "Elle dominait en général leș hommes avec une puissance irrésistible" [Maupassant
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de jucărie frivola. Plăcerea este marea religie a Franței, iar femeia cea care o întruchipează. Michèle Sarde constată că stereotipul femeii franceze este: femeia-pisică, femeia-copil, femeia fatală, femeia care este fermecătoare, elegantă, experimentata, senzuala. Imaginea franțuzoaicei este cea de femeie seducătoare, amorala și amantă. În imaginarul francez și internațional, notează M. Sarde [p.28], curtezana este franceză, la fel cum mama este italiană, iar femeia-tractorist sovietică. Francezele întruchipează sexismul occidental în general, fantasme pe care inconștientul colectiv masculin ezita să le
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Parisul cu femeia [Tadié, p.77]. Figură Parizienei oferă observații interesante despre cauzele și efectele urbanismului asupra personajelor. Parisul este un oraș-androgin, având atât trăsături masculine (caracterul sau expansiv și colonial, agresiv și dominator), cât și trăsături feminine 98 (caracterul seducător și capricios). Parisul se poate defini în mod diferit în funcție de receptarea de gen: "ainsi la différence est d'un neuvième entre le sort final des hommes et des femmes dans cette capitale, nommée par le petit peuple, le paradis des
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
îi este propriu, în mai mare măsură decât oricărui alt spațiu, spiritul aventurii, în care se suprapun anonimatul și hazardul. Parisul a impresionat întotdeauna prin fascinația de erotism și elegantă, legată de numele curtezanelor, mondenelor și Parizienelor fantasme literare mai seducătoare decât femeile reale. 1.2.2. Portretul Parizienei: prozopografie, etopee, socium Îmbinarea prozopografiei, etopeei și sociumul-ui conferă formă și coerentă personajului 100 și dinamica românului. În monografia Portretul literar, Silviu Angelescu menționează: "Identitatea falsă aparține unui plan al aparentelor, rezervat
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
oximoronul, figură cea mai marcanta care caracterizează Pariziana. Totul se activeaza când se acumulează contradicțiile. Pariziana este ireductibila la o imagine tradițională, ea se plasează sub semnul unei ambivalente absolute, "sous șes aspects variés" [Uzanne, 1910, p.448]: tandra și seducătoare în aparență, ea poate fi, sub influența exceselor sociale, cinica, dominatoare și castratoare când este vorba de interesele sale vitale 128. Foarte delicată și fragilă în aparență, ea ascunde o personalitate puternică și complexă. Ea seduce pentru a întinde o
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]