810 matches
-
cea a retinolului. Carotenoizii sunt mai bine absorbiți când sunt ingerați în cadrul unei mese cu multe grăsimi. Pentru a fi eficient absorbita în traiectul digestiv, necesită și prezența mineralelor. Această lucrează mai bine în prezența următoarelor minerale: calciu, magneziu, fosfor, seleniu și zinc. Toate formele vitaminei A sunt folosite în cosmetica și medicină, fiind aplicate pe piele. Acidul retinoic, retinil palmitatul, izotretinoina, tretinoina și retinolul sunt folosite medicinal că tratament de suprafață pentru acnee și keratosis pilaris. În cosmetica, derivații vitaminei
Retinol () [Corola-website/Science/301325_a_302654]
-
de cupru, sticla galbenă sulfat de cadmiu, sticla albastră oxid de cobalt, sticla verde oxid de crom, sticla violetă oxid de mangan. Trioxidul de uraniu dă o culoare galben-verde însoțită de o frumoasă fluorescență verde. Coloranții moleculari sunt reprezentați de seleniu care dă o culoare roz, de sulf care dă o culoare galbenă sau galbenă-cafenie si mai ales de sulfurile și seleniurile diferitelor elemente. Foarte utilizat este amestecul CdS + CdSe care dă o culoare roșie-rubinie a carei nuanță depinde de raportul
Sticlă () [Corola-website/Science/297786_a_299115]
-
anorganică, chimia organică, chimia fizică), în laboratoarele căruia s-au întreprins cercetări științifice privind “proprietățile combinațiilor complexe ale metalelor rare”; “înnobilarea caolinului de Aghireș” ; “urmărirea fluxului tehnologic în industria auriferă” ; “recuperarea aurului de pe deșeuri de sticlă” ; “determinarea și dozarea aurului, seleniului și telurului din minereuri, din compuși complecși” ; “concentrarea minereului de fier de la Căpuș”. Bogata activitate științifică a academicienei Raluca Ripan i-a oferit ocazia să lege numeroase relații cu oamenii de știință și savanții reputați din multe alte țări. Profesoara
Raluca Ripan () [Corola-website/Science/307160_a_308489]
-
(Antimonit sau Stibină) cunoscut și sub numele de „sulfură de antimoniu”, este un mineral răspândit în natură, care face parte din clasa sulfurilor, având raportul sulf : metal (seleniu, telur) de 1:1. Mineralul cristalizează în sistemul ortorombic, având formula chimică , cu un habitus de cristale lungi, prismatice, aciculare, așezate radial, sau se poate prezenta sub formă de agregate masive de culoare cenușie plumburie. Caracteristic cristalelelor de stibină este
Stibnit () [Corola-website/Science/308216_a_309545]
-
corectează masele atomice eronate ale unor elemente și anticipează existența altor elemente necunoscute în acea epocă (de exemplu: galiu, germaniu, scandiu, poloniu). Marele chimist suedez Jöns Jakob Berzelius (1779 - 1848) a descoperit unele elemente chimice (printre care: siliciu, zirconiu, titaniu, seleniu), a elaborat numeroase metode de analiză și a folosit pentru prima dată simbolurile elementelor chimice. Lucrarea sa, "Manual de chimie" (apărută în opt volume în perioada 1808 - 1830) poate fi considerată primul tratat de chimie organică din lume. Berzelius considera
Istoria chimiei () [Corola-website/Science/308466_a_309795]
-
impresia c-ar fi clorură de iod. Bromul este un halogen (adică un element aflat în grupa a VII-a principală a Sistemului Periodic al elementelor), aflându-se în perioada 4. La stânga sa, în Tabelul periodic al elementelor, se află seleniul formula 1, iar la dreapta gazul nobil kripton formula 2. Deasupra bromului se află tot un halogen, clorul, având în mare parte, aceleași proprietăți chimice cu bromul și cu iodul, aflat sub brom în sistem.În apropierea bromului se mai află "linia
Brom () [Corola-website/Science/302790_a_304119]
-
se află tot un halogen, clorul, având în mare parte, aceleași proprietăți chimice cu bromul și cu iodul, aflat sub brom în sistem.În apropierea bromului se mai află "linia în zig-zag" a metalelor, ce delimitează metalele de nemetale. Astfel, seleniul și telurul sunt "semimetale", și se află lângă brom (seleniul este chiar lângă brom, iar telurul se sub seleniu). Structura atomului de brom este determinată de numărul nucleonilor din nucleul atomic, astfel că izotopul său natural, formula 3, are 35 de
Brom () [Corola-website/Science/302790_a_304119]
-
aceleași proprietăți chimice cu bromul și cu iodul, aflat sub brom în sistem.În apropierea bromului se mai află "linia în zig-zag" a metalelor, ce delimitează metalele de nemetale. Astfel, seleniul și telurul sunt "semimetale", și se află lângă brom (seleniul este chiar lângă brom, iar telurul se sub seleniu). Structura atomului de brom este determinată de numărul nucleonilor din nucleul atomic, astfel că izotopul său natural, formula 3, are 35 de protoni și 44 de neutroni. Repartiția electronilor pe starturile electronice
Brom () [Corola-website/Science/302790_a_304119]
-
sub brom în sistem.În apropierea bromului se mai află "linia în zig-zag" a metalelor, ce delimitează metalele de nemetale. Astfel, seleniul și telurul sunt "semimetale", și se află lângă brom (seleniul este chiar lângă brom, iar telurul se sub seleniu). Structura atomului de brom este determinată de numărul nucleonilor din nucleul atomic, astfel că izotopul său natural, formula 3, are 35 de protoni și 44 de neutroni. Repartiția electronilor pe starturile electronice este dată în tabelul din stânga. Pe baza așezării sale
Brom () [Corola-website/Science/302790_a_304119]
-
de înjumătățire. Izotopii bromului se dezintegrează în patru moduri: prin emisie de proton, dezintegrare beta formula 8 sau formula 9, respectiv dezintegrare formula 8 însoțit de emisie de neutron. De exemplu, izotopul formula 6 se dezintegrează prin expulzarea unui proton, în urma căruia transmută în seleniu, după schema: Prin dezintegrare formula 9, izotopul formula 14 se transformă în izotopul stabil formula 15 cu emisia unui pozitron și al unui neutrin, tranziția are loc după schema: Un exemplu pentru dezintegrare formula 8, îl reprezintă izotopul formula 18, care se transformă în izotopul
Brom () [Corola-website/Science/302790_a_304119]
-
(n. 20 august, 1779 - d. 7 august, 1848) a fost un chimist suedez, inventator al notației chimice moderne, membru fondator al chimiei moderne, alături de John Dalton și Antoine Lavoisier. Berzelius a descoperit elementele siliciu, seleniu, toriu și ceriu. A fost ales membru al Academiei Regale de Științe a Suediei în 1808 și a devenit membru al Academiei Suedeze în 1837. Berzelius a absolvit medicina la Universitatea Uppsala în 1802, devenind profesor, din 1807, în medicină
Jöns Jakob Berzelius () [Corola-website/Science/299520_a_300849]
-
alți suboxizi viu culorați. Printre aceștia se numără CsO, CsO, CsO și CsO (negru-verzui ), CsO, CsO, precum și CsO. Cel din urmă poate fi încălzit sub vid pentru a genera CsO. Sunt cunoscuți, de asemenea, și compuși ai cesiului cu sulful, seleniul și telurul, dar sunt foarte puțin studiați și nu există date referitoare la aceștia. În total, se cunosc 39 de izotopi de cesiu ce oscilează între valorile de 112 și 151 în masa atomică. Câteva dintre aceștia pot fi sintetizați
Cesiu () [Corola-website/Science/304474_a_305803]
-
au o tensiune de prag pentru emisia electronilor foarte redusă. Prin dispozitivele foto-emisive pe bază de cesiu menționăm aparatele pentru recunoașterea optică a caracterelor, fotomultiplicatorii și camere video (mai exact, tubul de la acestea). În ciuda acestor fapte, elementele precum germaniul, rubidiul, seleniul, siliciul, telurul și altele pot substitui cesiul din materialele fotosensibile. Cristalele iodurii de cesiu (CsI), bromurii de cesiu (CsBr) ȘI fluorurii de cesiu (CsF) sunt folosite în scinilatoare pentru exploatarea minieră și pentru cercetarea particulelor fizice, deoarece sunt adaptate pentru
Cesiu () [Corola-website/Science/304474_a_305803]
-
a telurului în curent de oxigen sau aer, se observă aprinderea și arderea telurului cu flacără albastră-verzuie și formarea fumului alb de anhidridă teluroasă. Telurul joacă rol de combustibil alături de oxigen, clor, brom și iod (la fel ca sulful și seleniul). Vaporii de telur, antrenați de un curent de azot peste lame de argint sau cupru, încălzite, dau telururi cristaline. Telurul se dizolvă la rece în acidul azotic diluat (cu greutatea specifică 1,20), din care cu timpul separă TeO precipitat
Telur () [Corola-website/Science/303500_a_304829]
-
alcalii prin încălzire sau prin răcire; 3Te+6KOH<=>2KTe+KTeO+3HO Combinațiile telurului, încălzite pe baghetă de MgO, se reduc la telur elementar, care, poate fi prins de fundul unei capsule reci. Compușii telurului sunt mai puțin toxici decât ai seleniului; în organism, se reduc la telur elementar, care se elimină sub formă de produși organici ce au miros specific de usturoi. Materialul pentru obținerea telurului în mod industrial este nămolul anodic, de la rafinarea electrolitică a cuprului, glazurile de rafinarea plumbului
Telur () [Corola-website/Science/303500_a_304829]
-
cât și pentru contaminanții accidentali, inclusiv substanțe cancerigene. Dacă se efectuează analizele, rezultatele trebuie păstrate și incluse în raportul final privind fiecare substanță. Componentele obișnuite ale regimului alimentar care au efecte cunoscute asupra carcinogenezei (de exemplu: antioxidanți, acizi grași nesaturați, seleniu) nu trebuie să fie prezente în concentrații care să producă astfel de efecte. Impactul potențial al mai multor contaminanți obișnuiți ai regimului alimentar asupra evaluării potențialului cancerigen impune o atenție deosebită privind prezența în regimul alimentar a reziduurilor de pesticide
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
siliciul este disponibil în cantități aproape nelimitate. Pot apărea însă strangulări în aprovizionare datorate capacităților de producție insuficiente și din cauza tehnologiei energofage. La celulele solare ce necesită materiale mai speciale cum sunt cele pe bază de indiu, galiu, telur și seleniu situația se prezintă altfel. La metalele rare indiu și galiu consumul mondial (indiu cca. 850 t, galiu cca. 165 t) depășește deja de mai multe ori producția anulă (USGS Minerals Information). Deosebit de critică este situația datorită creșterii accentuate a consumului
Celulă solară () [Corola-website/Science/304419_a_305748]
-
cu ecran plat. Rezervele de indiu, estimate la 6000 tone(economic exploatabile 2800 tone), se presupune că se vor epuiza deja în acest deceniu (Neue Zürcher Zeitung 7. Dezember 2005) (reserve de indiu conform USGS Mineral Commodity Summaries (2006)). La seleniu și telur, care e și mai greu de găsit, situația pare mai puțin critică, deoarece ambii metaloizi se regăsesec în cantități mici în nămolul anodic rezultat în urma procesului de electroliză a cuprului iar producătorii de cupru utilizează doar o parte
Celulă solară () [Corola-website/Science/304419_a_305748]
-
găsit, situația pare mai puțin critică, deoarece ambii metaloizi se regăsesec în cantități mici în nămolul anodic rezultat în urma procesului de electroliză a cuprului iar producătorii de cupru utilizează doar o parte din nămolul rezultat pentru extragerea de telur și seleniu. Rezervele exploatabile economic la seleniu se estimează totuși la doar 82000 tone, iar la telur la doar 43000 tone, vizavi de cupru unde se estimează la 550 milioane tone! Multe procese de producție utilizează galiu, indiu, seleniu și telur în
Celulă solară () [Corola-website/Science/304419_a_305748]
-
critică, deoarece ambii metaloizi se regăsesec în cantități mici în nămolul anodic rezultat în urma procesului de electroliză a cuprului iar producătorii de cupru utilizează doar o parte din nămolul rezultat pentru extragerea de telur și seleniu. Rezervele exploatabile economic la seleniu se estimează totuși la doar 82000 tone, iar la telur la doar 43000 tone, vizavi de cupru unde se estimează la 550 milioane tone! Multe procese de producție utilizează galiu, indiu, seleniu și telur în mod neeconomic. Spre deosebire de cupru, unde
Celulă solară () [Corola-website/Science/304419_a_305748]
-
de telur și seleniu. Rezervele exploatabile economic la seleniu se estimează totuși la doar 82000 tone, iar la telur la doar 43000 tone, vizavi de cupru unde se estimează la 550 milioane tone! Multe procese de producție utilizează galiu, indiu, seleniu și telur în mod neeconomic. Spre deosebire de cupru, unde procesul de reciclare este pus la punct, la galiu, indiu, seleniu și telur procesul de reciclare nu este posibil deoarece aceste elemente se găsesc incluse în structuri multistrat foarte fin distribuite de unde
Celulă solară () [Corola-website/Science/304419_a_305748]
-
la doar 43000 tone, vizavi de cupru unde se estimează la 550 milioane tone! Multe procese de producție utilizează galiu, indiu, seleniu și telur în mod neeconomic. Spre deosebire de cupru, unde procesul de reciclare este pus la punct, la galiu, indiu, seleniu și telur procesul de reciclare nu este posibil deoarece aceste elemente se găsesc incluse în structuri multistrat foarte fin distribuite de unde recuperarea, se pare, nici în viitor nu va fi posibilă. Pe lângă materia primă o importanță mare prezintă tehnologia utilizată
Celulă solară () [Corola-website/Science/304419_a_305748]
-
Alte materiale ce se mai pot întrebuința sunt siliciul microcristalin (µc-Si:H), arseniura de galiu (GaAs), teluriura de cadmiu (CdTe) sau legături cupru-indiu-(galiu)-sulf-seleniu, așa numitele celule CIS, respective celule CIGS unde în funcție de tip S poate însemna sulf sau seleniu. Modulele pe bază de celule cu strat subțire CIS au atins deja un randament de 11-12 % vezi ) egal cu cel al modulelor multicristaline cu siliciu. Pentru producerea de curent electric este de dorit un randament mai mare, pe care parțial
Celulă solară () [Corola-website/Science/304419_a_305748]
-
a recipientului și scufundați într-o baie de soluție chimică acidă . Când a expus această construcție la soare a observat trecerea unui curent printre electrozi. Așa a descoperit efectul fotoelectric pe care însă nu îl putea explica încă. Mărirea conductivității seleniului a fost demonstrată în 1873. Zece ani mai târziu a fost confecționat prima celulă fotoelectrică “clasică”. După încă zece ani în 1893 a fost confecționat prima celulă solară care producea electricitate. În 1904 fizicianul german Philipp Lenard a descoperit că
Celulă solară () [Corola-website/Science/304419_a_305748]
-
platină și paladiu de pe urma poluării. Institutul Blacksmith a inclus Norilsk în 2007 în lista celor mai poluate zece locuri din lume. Lista citează poluarea aerului prin particule (inclusiv radioizotopi de stronțiu-90, cesiu-137 și metale ca nichel, cupru, cobalt, plumb și seleniu) și prin gaze (cum ar fi oxizi de azot și carbon, dioxid de sulf, fenoli și hidrogen sulfurat). Institutul estimează că patru milioane tone de cadmiu, cupru, plumb, nichel, arsen, seleniu și zinc sunt emise anual în atmosferă. Conform unui
Norilsk () [Corola-website/Science/305514_a_306843]