814 matches
-
în secolele imediat următoare. Unul dintre sorii spectaculoși ai lui Van Gogh demonstrează cum o formă circulară, abia detașată pe un cer similar colorat, este cu toate acestea destul de puternică pentru a se afirma față de formele din prim-plan ale semănătorului și copacului (figura 49). Deși discul este țintuit locului de echilibrul compoziției, el este mult mai puțin supus coordonatelor excentrice ale picturii decât celelalte forme. Lăsat liber, el s-ar putea rostogoli spre orizont. Unicitatea perfecțiunii sale îi acordă o
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
p. 49-50. 4. Opere, p. 42. 5. „Bucăți de noapte”, op. cit., p. 319. 6. „Poezia nouă”, în Opere, Ediție îngrijită de N. Davidescu, Fundația pentru Literatură și Artă „Regele Carol II, 1938, p. 371. 7. Traduceri din Paul Verlaine, Biblioteca „Semănătorului”, 1903. „Barbar, cînta femeia aceea” 1. Opere, p. 28. 2. Gheorghe Asachi, „Erostrat”, în Opere, 1, Scrieri în versuri, ediția citată, 1991, p. 328. 3. „Hristoitie au Școala moralului”, în Scrieri literare, 1, Text de Radu Albala și I.Fischer
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în Khalil Gibran (Iisus, Fiul Omului, Ed. Orion, 2000, p. 206), Simon din Cirene zice: „Și I-am purtat crucea. Era grea, fiindcă era din lemn de plop, ud din pricina ploilor de iarnă”. 10. G. Tutoveanu, „Decembre”, în Poeți de la Semănătorul, Ediție de Petru Homoceanul, Ed. Minerva, 1978, p. 331; Const. Mironescu, „Pe lună...”, în Anuarul presei romîne și al lumei politice, 2, 1908, p. 80; Octavian Goga, „Fecunditas”, în Poezii, EPL, 1963, p. 87; G.Șt. Cazacu-Delarast, „Simfonie de seară”, I
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
lui Yhwh” (Lev 25,2), ca și cum aproape că ar fi fost vorba de două posibile alternative. Ei bine, unii cercetători au descoperit că în Asiria se practica alternanța între perioadele când pământul era cultivat și când se lăsa nelucrat; ceva semănător, dar cu accente mitice și într-o formă controversată, se găsește și în Canaan, pe baza mărturiei textelor de la Ugarit: unii admit existența unui ciclu agricol de șapte ani la sfârșitul cărora Baal, zeul fertilității și al vegetației, trecea printr-
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
reforme structurale care a accelerat modernizarea societății moldo-muntene. Cu "sabia lui Damocles" deasupra capului, dată de conștiința provizoratului său la domnie în condițiile în care poporul ceruse prinț străin, "Cuza realizează, în șapte ani, performanțe ce fac din el un semănător - în sens evanghelic - al modernizării; nu există ogor al vieții publice în care el să nu fi aruncat sămânța înnoirii, doar că roadele nu vor fi întotdeauna însutite - ca în cunoscuta parabolă - și ele vor fi culese târziu, de alții
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Bruxelles. Din păcate, numele lor nu le-am regăsit în listele oficiale, prezentate mai sus. Dintre acestea, stăruim asupra lui Ioan Adam (1875-1911), magistrat la Călărași și Tulcea, cunoscut, mai degrabă, ca scriitor, colaborator al "Adevărului Ilustrat", "Neamului Românesc Literar", "Semănătorului" etc.; autor al romanelor Rătăcire (1902), Sybaris (1902), al volumelor de povestiri și nuvele Flori de câmp (1900), Voia mării (1909), Aripi tăiate (1910). Sau asupra lui Iorgu Radu, titular, după unii, și al unui doctorat în științe politice și
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
se vorbește nimic despre activitatea acestuia la recunoscuta și prolifica Academie Bârlădeană, mai ales în timpul războiului din 1918... Dincolo de familiile Codrenilor, Epurenilor, Pălădeștilor, a Racovițenilor - Bârladul a avut un profesor Ion Popescu, animator al conștiinței românești nu numai la ziarul Semănătorul de la 1870 - 1876; un Stroe Belloescu care din leafa sa a ridicat două biserici în satele Grivița și Palerma, o școală și statuia lui Cuza Vodă, tot în satul Grivița, o Casă Națională, cu vestita Bibliotecă Publică - sediu și ale
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de observ ație, de unde se scot strigătele de alarmă și se dau semnalele...” Ca să existe teatru și muzeu la Bârlad, presa a tot scos strigăte și a dat semnale din postul său de observație încă din 1870, când a apărut „Semănătorul”, primul ziar la Bârlad. Dar cine are nevoie, într‐ atât de strigătele și semnalele presei? N‐au avut nici cei din 1958 - care au adus sfârșitul presei la Bârlad pentru trei decenii și mai bine, nu au nici ast ăzi
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
din 17 august 1873, p.721, la rubrica «Ziarele ale căror date nu ni le aducem aminte», casetă care urmează alteia intitulată «Ziare române care au apărut în Dacia de la 1825 și până azi», în care este citat și ziarul „Semănătorul” de la Bârlad. Este o confuzie a ziarului, spune Gr. Crețu, în realitate „Gazeta de la Bârlad” fiind chiar „Semănătorul” (Publicat și în „Vaslui - Capitala „Țării de Jos” în presa vremii - 1875 2005”, TipoMoldova Iași, 2005, p-170-171). * Gazeta Fălciului Gazeta Fălciului de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
care urmează alteia intitulată «Ziare române care au apărut în Dacia de la 1825 și până azi», în care este citat și ziarul „Semănătorul” de la Bârlad. Este o confuzie a ziarului, spune Gr. Crețu, în realitate „Gazeta de la Bârlad” fiind chiar „Semănătorul” (Publicat și în „Vaslui - Capitala „Țării de Jos” în presa vremii - 1875 2005”, TipoMoldova Iași, 2005, p-170-171). * Gazeta Fălciului Gazeta Fălciului de nuanță liberală, proprietar dr.I.Munteanu, I-II (1905 1906) este realizată la Tipografia Gheorghe Cațafany. A scris în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Vasiliu; de la 9 septembrie 1900 14 ianuarie 1901 la tipografia G.V. Munteanu. Lămuririle părintelui Antonovici, rezultate chiar din exemplarul păstrat întreg la primăria Bârlad, spun că de la 5 octombrie 1870 la l ianuarie 1875 a apărut și în ziarul local „Semănătorul" o rubrică aparte sub titlul „Buletinul comunei Bârlad" care apoi s-a publicat deosebit până la 10 iulie 1895, cu întreruperi în timpul războaielor. Înțelegem că apărând separat, Buletinul cu titlul de Monitorul comunei Bârlad era un ziar care a folosit cititorilor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de analiza rezultatelor alegerilor parlamentare de la Bârlad și județul Tutova, în urma campaniei electorale de la Scrutinul din 17 iulie 1932. El constata:” O redresare a popularității național‐ țărăniștilor care s‐au detașat” în acea confruntare a opțiunilor. * Paloda Paloda este după Semănătorul lui Ion Popescu cea de a doua gazetă bârlădeană, înființată la 5 februar ie 1881 în capitala Moldovei de Jos, cu o apariție săptămânală. ... „Era prin 1881, un frig teribil, un ger de cră pau pietrele - se spune în Paloda
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
hebdomadar - Paloda; în localitatea noastră aparițiunea sa a făcut o nespusă impresiune de bine. Vă rog a‐i urmări ideile - este ziarul exclusiv al meu” - îi scria Șt. Neagoe lui G. Bariț. Ideile ziarului erau în bună parte cele ale Semănătorului creat tot la Bârlad de Ion Popescu. Avea drept crez: „să practice adevărul și să distrugă abuzul și nedreptatea”. Paloda a fost condusă pe acest drum de fondatorul ei Șt. Neagoe, decan al presei bârlădene (Gh. Vrabie: „Bârladul cultural” București
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Liceul „Codreanu" din Bârlad, unde a fost profesor de limba latină și fondatorul catedrei de limbă și literatură română, căreia i s-a consacrat până la ieșirea la pensie, în 1893. Avântat în lupta politică a fost la Bârlad ctitorul ziarului Semănătorul prin care a servit cu credință Partidul Liberal. La 5 martie 1881 a fondat ziarul Paloda, recunoscând de proprie tar pe tipograful George Cațafany, propagând iubirea de patrie. În ultimii ani de viață, cei pentru care militase, i-au trădat
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
al „Academiei Bârlădene” - Romulus Boteanu, sub redacția căruia au apărut volumele „Bârladul odinioară și astăzi”, în art icolul „Profesorul Gheorghe Ioniță” spune: „Mai târziu a editat la Bârlad o revistă politică „Secerea” și alta de cultură și literatură „Ideea românească”. * Semănătorul Semenatorul, foaie septemanara, Bârladu, 27 septembrie 1870 -(26 mai 1874 și 23 mai - 19 septembrie 1876), 39x26 cm., Anual 12 lei, 30 de bani numărul. Tipografia Asociației “Unirea”. De la 3 ianuarie 1871 (48x33 cm.), de la 14 februarie 1871 (50x33 cm
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
mulți ani, scriu Nerva Hodoș și Al. Sadi Ionescu în lucrarea lor “Publicațiile periodice românești”, București, 1913. “Trompetta Carpaților” este singurul izvor care reproduce o notiță despre “Semănătorul” la 2 martie 1875, spun ei care precizează că au văzut din Semănătorul” ziarele din anii 1870, 1871, 1873 și câteva numere din anul V - 1874. Când indică sursele de documentare ei, însă, înșiră mult mai multe izvoare care vorbesc despre “Semănătorul” și activitatea sa: “Trompetta Carpaților” București: 16/28 martie, 2/14
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
2 martie 1875, spun ei care precizează că au văzut din Semănătorul” ziarele din anii 1870, 1871, 1873 și câteva numere din anul V - 1874. Când indică sursele de documentare ei, însă, înșiră mult mai multe izvoare care vorbesc despre “Semănătorul” și activitatea sa: “Trompetta Carpaților” București: 16/28 martie, 2/14 aprilie și 10/22 septembrie 1872 și 2 martie 1875; București, 31 ianuarie și 3 mai 1874 și 16 iunie 1876; “Le Journal de Bucarest”, București 18 ianuarie 1872
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
un ziar local care să servească Moldovei de Jos în perioada de consolidare a României moderne. Chiar în același an dezideratul statutar al Asociației Unirea este îndeplinit. La 27 septembrie 1870, profesorul Ion Popescu, de la Liceul „Codreanu”, fondează ziar ul Semănătorul care „se va tipări fără plată osebită în tipogr afia asociațiunei!” Grija de bază a celor care au scris săptămânalul Semănătorul, a lui Ion Popescu, Ștefan Neagoe, Panaite Chenciu, I.C. Codrescu și Stroe Belloescu, pers onalități de înaltă ținută morală
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pers onalități de înaltă ținută morală, profesională și civică, cu o neî nchipuită dragoste față de țara lor, a fost aceea de a insufla populației „conștiința drepturilor sale de cetățean și datoriile sale către patria sa”. Aceste drepturi și îndatoriri, spunea Semănătorul în “Albina”, “Pesta” 27 februarie/20 martie 1872; “Romanulu”, 162 numărul său de inaugurare, se pot insufla prin „ învățătură și biserica națională...” Ideologia Semănătorului din 1870 a fost aceea a întăririi claselor sociale din țară - țăranul și comerciantul - care să
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
conștiința drepturilor sale de cetățean și datoriile sale către patria sa”. Aceste drepturi și îndatoriri, spunea Semănătorul în “Albina”, “Pesta” 27 februarie/20 martie 1872; “Romanulu”, 162 numărul său de inaugurare, se pot insufla prin „ învățătură și biserica națională...” Ideologia Semănătorului din 1870 a fost aceea a întăririi claselor sociale din țară - țăranul și comerciantul - care să poată realiza „prin păstrarea singurelor metereze spi rituale: biserica, școala, limba și românismul”. În perioada 1870 - 1876, cât a apărut Semănătorul la Bârlad, problemele
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
biserica națională...” Ideologia Semănătorului din 1870 a fost aceea a întăririi claselor sociale din țară - țăranul și comerciantul - care să poată realiza „prin păstrarea singurelor metereze spi rituale: biserica, școala, limba și românismul”. În perioada 1870 - 1876, cât a apărut Semănătorul la Bârlad, problemele lui au fost cele menționate, „pentru că ridicarea satelor la un nivel moral și material , ca și românizarea orașelor” au fost lucruri de mare actualitate, precepte ce se vor regăsi și în Sămănătorul de la București, înființat mai târziu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
au fost cele menționate, „pentru că ridicarea satelor la un nivel moral și material , ca și românizarea orașelor” au fost lucruri de mare actualitate, precepte ce se vor regăsi și în Sămănătorul de la București, înființat mai târziu de Vlahuță și Coșbuc. Semănătorul de la Bârlad a fost o mare școală la care au crescut și s‐ au format tinerii îndrumați de profesorii I. Po pescu și St. Neagoe, elevii școlilor publice din Bârlad: Philippide, Bogdan, Vlahuță. N. Petrașcu și alții. „Tot în vremea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
să devină unită cu t oate părțile ei; cultă și civilizată de la o margine la alta, ta re și fericită, spre a‐și recupera cu o oră mai înainte cuvenitul ei loc între națiunile cele mai valoroase ale Europei”, scria Semănătorul” la 6 decembrie 1870. Iar ziarul Paloda din 28 august 1897, subliniind calitățile omului muncitor, inteligent, exigent , sobru, de o mare voință - conchidea: „Ion Popescu a insuflat elevilor iubirea de patrie, iubirea de limba lor strămoșească, încr ederea în puterea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
nu se consemnează nimic despre existența Daciei și a dacilor, a Daciei - romane ori țările române... * Despre Ion Popescu vezi în Vremea nouă Vaslui, nr. 96/12 iunie 1968: „Un pașoptist transilvan la Bârlad” de Co nstantin Parfene. 165 Timpului... * Semănătorul Primul ziar politic (liberal) înființat de acționari, apărea săptămânal de la 27 septembrie 1870 19 septembrie 1876, iar din nota editată de Gr. Crețu se precizează: „se întrerupe provizoriu la 26 mai 1874 și reapare la 23 mai 1876. Biblioteca Asociațiunii
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
urmă s-a putut afla un exemplar. I. Popescu, în Viața și activitatea sa, pagina 30, spune, precum am mai văzut (în altă notă n.n.), că el a fost director al ziarului mai mulți ani. Se mai știe apoi că Semănătorul a fost redactat mult timp de profesorul Șt. Neagoe, pe lângă care acționarii mai aduseseră la început pe I.C. Codrescu și I.Pop Florentin; aceștia însă părăsind Bârladul la l iulie 1870 au demisionat la 17 octombrie, același an fără să
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]