827 matches
-
5 p/st 8432 29 30 - - - Grape 11 3,5 p/st 8432 29 50 - - - Moto-săpătoare 11 3,5 p/st 8432 29 90 - - - Altele 11 3,5 p/st 8432 30 - Semănători, mașini de plantat și mașini de transplantat: - - Semănători: 8432 30 11 - - - De precizie, cu comandă centrală 11 3,5 p/st 8432 30 19 - - - Altele 11 3,5 p/st 8432 30 90 - - Plantatoare și mașini de transplantat 11 3,5 p/st 8432 40 - Mașini de împrăștiere
jrc1253as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86392_a_87179]
-
părăsim încăperile și ne retragem pe acoperișe de acolo de sus strigăm tuturor adevărul sunt sărbători și duminici cînd coborîm în genunchi sîngerăm uneori și în nesfîrșitul pustiului împletim uriașe coșuri de nuiele culegem boabe de grîu căzute în mâna semănătorului printre pietre și spini pe pămînt afînat și pînă seara tîrziu măcinăm frămîntăm înfometați Pîinea sunt dimineți și după-amiezi cînd pregătim butoaie de lemn și clipe sunt în care topim boabe de strugure ploaia și roua înfrumusețează recolta Domnul este
Poezii by Ioan Pintea () [Corola-website/Imaginative/9744_a_11069]
-
Grape cu colți (excl. grapele cu discuri) 84.32.29.30 buc. S 29.32.12.50 Motosăpătoare 84.32.29.50 buc. S 29.32.12.70 Plivitoare și sape 8432.29.90 buc. S 29.32.13.33 Semănători de precizie cu comandă centrală pentru uz agricol sau horticol 8432.30.11 buc. S 29.32.13.35 Semănători pentru uz agricol și horticol (excl. cele de precizie cu comandă centrală) 8432.30.19 buc. S 29.32.13
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
29.50 buc. S 29.32.12.70 Plivitoare și sape 8432.29.90 buc. S 29.32.13.33 Semănători de precizie cu comandă centrală pentru uz agricol sau horticol 8432.30.11 buc. S 29.32.13.35 Semănători pentru uz agricol și horticol (excl. cele de precizie cu comandă centrală) 8432.30.19 buc. S 29.32.13.50 Plantatoare și transplantatoare 8432.30.90 buc. S 29.32.14.30 Distribuitoare de îngrășăminte minerale sau chimice pentru
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
pe suprafețe mici nelucrate. Ne mai muncindu-se cu animalele lucrările în câmp sunt tot mai scumpe ceea ce este peste posibilitățile financiare ale majorității oamenilor. Scumpirea acestor lucrări în prezent se datorează faptului că sunt făcute cu mijloace mecanizate: tractoare, semănători și combine, precum și datorită utilizării îngrășămintelor și erbicidelor. În plus, față de evoluția firească a societăților omenești din țările Europei civilizate, evenimentele petrecute în satul Livadia au fost influențate de perioada comunistă abătută asupra țării noastre, ducând la transformări profunde, pe
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
mutarea în casă nouă trosnește grinda ori se sparge lampa, e semn rău.(Ioan Iancu) O grijă deosebită manifestă oamenii când fac semănătura sau își pregătesc hrana peste an. Pentru a avea o holdă curată, fără buruieni și fără ciumă, semănătorul trebuie să fie curat, spălat și cu hainele de corp de culoare albă. In sacul în care este pus grâul pentru semănat, se pune un lacăt închis, să fie închisă gura păsărilor când vor trece pe lângă semănătură ca să n-o
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
să fie curat, spălat și cu hainele de corp de culoare albă. In sacul în care este pus grâul pentru semănat, se pune un lacăt închis, să fie închisă gura păsărilor când vor trece pe lângă semănătură ca să n-o mănânce. Semănătorul va semăna cu capul descoperit și nu va scoate o vorbă tot timpul lucrării. La început se vor arunca trei pumni de sămânță spre răsărit, să răsară holda curată ca soarele.( Florian Vandici) La tăiatul porcului e bine ca „henteul
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
Sălajului din acea vreme, Năzuința. Momentul de strălucire a Gloriei a fost, fără îndoială, câștigarea trofeului «Cupa Văii Crasna» în 26 iulie 1980. Mai spicuim din Năzuința câteva prilejuri de euforie pentru suporterii echipei de fotbal a Marinului: Gloria Marin - Semănătorul Cizer: 5-3 (26 sept. 1979); Gloria Bănișor - Gloria Marin: 0-6 (3 oct. 1979); Gloria Marin - Avântul Peceiu: 7-1 (11 oct. 1980); Vulturul Stârciu - Gloria Marin: 2-7 (11 oct. 1980); Gloria Marin - Avântul Stârciu: 3-0 (16 mai 1981). Fotografia ne înfățișează
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
și lucrează cu un număr de 5 angajați. În comună se mai găsesc 3 mori de porumb și o presă de ulei. Ceilalți agenți economici desfășoară activități agricole și comerciale. Comuna deține de 34 tractoare, 34 pluguri de arat, 27 semănători, 30 discuri și 6 combine. Suprafața agricolă este de 9776 ha, din care 6734 ha sunt arabile, 2322 sunt pășuni, 85 ha fânețe, 228 vii, 14 livezi și 2659 ha de păduri, aflate în administrația Ocolului Silvic Bârlad, Primăriei Zorleni
Comuna Zorleni, Vaslui () [Corola-website/Science/301922_a_303251]
-
Uniunea Europeană pentru a căuta un loc de muncă. Acest lucru s-a reflectat în nivelul de viață al multor familii care sunt ajutate de membrii plecați în străinăte. Astfel a început să crească numărul utilajelor agricole din sat (tractoare, remorci, semănători etc.), numărul caselor noi construite, obiectelor electrocasnice din gospodăriile populației și nu în ultimul rând numărul autoturismelor proprietate personală. Din punct de vedere al instruirii, persoanele de peste 60 de ani, care reprezintă 35 % din locuitorii satului, au absolvit învățământul gimnazial
Prelipca, Suceava () [Corola-website/Science/301988_a_303317]
-
1,22 ha, legume în câmp și grădini: 0,31 ha. Suprafețe cu plantații pomicole: meri: 0,49 ha și pruni: 0,18 ha. Mașini agricole: tractoare: 19, motocositoare: 4, pluguri cu tracțiune mecanică: 25, pluguri cu tracțiune animală: 50, semănători cu tracțiune mecanică: 6, semănători cu tracțiune animală: 23, combine: 3, care și căruțe: 74, 381 unități au utilizat echipamente agricole de la terți. Numărul membrilor din exploatări/gospodării agricole individuale: 1522, 769 bărbați, 753 femei, 519 salariați, 2 patroni, 38
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
câmp și grădini: 0,31 ha. Suprafețe cu plantații pomicole: meri: 0,49 ha și pruni: 0,18 ha. Mașini agricole: tractoare: 19, motocositoare: 4, pluguri cu tracțiune mecanică: 25, pluguri cu tracțiune animală: 50, semănători cu tracțiune mecanică: 6, semănători cu tracțiune animală: 23, combine: 3, care și căruțe: 74, 381 unități au utilizat echipamente agricole de la terți. Numărul membrilor din exploatări/gospodării agricole individuale: 1522, 769 bărbați, 753 femei, 519 salariați, 2 patroni, 38 lucrători pe cont propriu, 104
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
sunt în accepțiunea dată de Aristotel totuna cu noțiunile-cheie vehiculate mereu de Socrate și transmise ca atare de Platon și de Xenofon: cumpătarea, curajul, înțelepciunea ș.a. Este adevărat, după cum subliniază un mare elenist român, Șt. Bezdechi, că Socrate era „un semănător de îndoială"', că știuse să înfrunte, singur, mânia mulțimilor dezlănțuite, că asculta de „demonul său", acea „voce lăuntrică" care îl sfătuia ce să facă și de ce să se ferească, dar toate acestea erau puse numai și numai în slujba adevărului
Socrate () [Corola-website/Science/298868_a_300197]
-
confundată cu alte lucrări ulterioare care au aceeași tematică. Majoritatea lucrărilor pe care Octav Băncilă le-a expus în anul 1915 au avut ca tematică viața rurală. Din cele peste o sută de lucrări expuse s-au remarcat "", "April", "Spălătoreasa", "Semănătorul", "Doina", "La arat", "La semănat", "La ghilit", "La prășit", "Popas în pădure", "La sfârșitul unei zile de muncă". A mai expus tipologii umane ca "Mihăiță", "Micul Răzvrătit", "", "Maica Kiriachia", "", "Kol-Nidre", "Căruțe cu nomazi". A expus doar trei portrete din care
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
lui Octav Băncilă. A vândut toate tablourile cu o săptămână înainte de închiderea expoziției. Presa socialistă a fost plină de elogii la adresa poziției realist critice a pictorului Băncilă. Revista "Flacăra" a reprodus pe copertă compoziția "Dimineața la sapă" și în interior "Semănătorul" împreună cu o cronică favorabilă semnată de N. Pora. Câteva săptămâni mai târziu în aceeași revistă a apărut și un articol negativ în care autorul a considerat că „"Băncilă este un artist mediocru, lipsit de tehnică, iar subiectele tablourilor sale nu
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
care este construită viguros, Băncilă reușind să extragă din realitate o situație tipică. Ținuta și atitudinea țăranului sunt firești, iar boul din stânga este zugrăvit cu o măiestrie și un rafinament al desenului demn de un mare pictor animalier. Pictura intitulată "Semănătorul", care reprezintă un țăran cu trup subțiratec dar rezistent la muncă, cu chipul slab, arată o ființă în care se oglindesc greutățile vieții. Chipul "Semănătorului" este o realizare de mare anvergură în opera lui Băncilă. El are ochii mari din
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
o măiestrie și un rafinament al desenului demn de un mare pictor animalier. Pictura intitulată "Semănătorul", care reprezintă un țăran cu trup subțiratec dar rezistent la muncă, cu chipul slab, arată o ființă în care se oglindesc greutățile vieții. Chipul "Semănătorului" este o realizare de mare anvergură în opera lui Băncilă. El are ochii mari din care transpare amărăciunea și revolta. Buzele le are strânse, fapt care sugerează zgârcenia la vorbă și lipsa bunei dispoziții. Tehnica lucrării este aspră cu linii
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
special prin intermediul paginilor revistei, valorile naționale tradiționale și folclorice, necesitatea culturalizării țărănimii, etc. „” a publicat numeroase texte folclorice, documente istorice, pagini inedite din opera lui Mihai Eminescu, precum și comentarii privind clasicii literaturii române, traduceri din literatura universală, etc. Sămănătorul sau Semănătorul? De la nr.1 din 2 dec. 1901 până la nr. 27 din 29 septembrie 1902, titlul revistei a fost "Semănătorul"; de la nr. 28 din 4 octombrie 1902 până la sfârșitul anului 1909, titlul s-a schimbat în "Sămănătorul", adăugându-se a treia
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]
-
istorice, pagini inedite din opera lui Mihai Eminescu, precum și comentarii privind clasicii literaturii române, traduceri din literatura universală, etc. Sămănătorul sau Semănătorul? De la nr.1 din 2 dec. 1901 până la nr. 27 din 29 septembrie 1902, titlul revistei a fost "Semănătorul"; de la nr. 28 din 4 octombrie 1902 până la sfârșitul anului 1909, titlul s-a schimbat în "Sămănătorul", adăugându-se a treia vocală ă “barbară” cum o numește Tudor Arghezi. în "Bilete de papagal"; în 1906 la întrebarea unui cititor care
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]
-
barbară” cum o numește Tudor Arghezi. în "Bilete de papagal"; în 1906 la întrebarea unui cititor care este forma corectă, revista răspunde că cea corectă este cu ă: "Sămănătorul". În anul 1910, însă, redacția revine la transcrierea inițială cu e: "Semănătorul".<br> Înaintea revistei scoase de A. Vlahuță și G. Coșbuc, din îndemnul lui Spiru C. Haret la București au mai apărut două periodice cu titlul Semănătorul: prima la Bârlad, de la 27 septembrie 1870, cu întreruperi, până la 12 septembrie 1876; a
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]
-
cu ă: "Sămănătorul". În anul 1910, însă, redacția revine la transcrierea inițială cu e: "Semănătorul".<br> Înaintea revistei scoase de A. Vlahuță și G. Coșbuc, din îndemnul lui Spiru C. Haret la București au mai apărut două periodice cu titlul Semănătorul: prima la Bârlad, de la 27 septembrie 1870, cu întreruperi, până la 12 septembrie 1876; a doua, având subtitlul "Revistă pentru popor și școală", la Galați, de la 20 ianuarie până la 20 mai 1899.<br> Revista "Sămănătorul" a apărut și în volume. În
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]
-
12 septembrie 1876; a doua, având subtitlul "Revistă pentru popor și școală", la Galați, de la 20 ianuarie până la 20 mai 1899.<br> Revista "Sămănătorul" a apărut și în volume. În anul 1902 s-au tipărit două: volumul I sub denumirea "Semănătorul" cuprindea numerele de la 1 la 26 iar volumul II, numerele de la 27 la 39.<br> În anii următori au apărut la vânzare în librării volume frumos copertate, cu numerele integral inserate sau cu numere la comandă. Paginația era continuă. Volumele
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]
-
ideologice și culturale de la „Sămănătorul”. George Sfetea propunea un format de copertă executat de către pictorul Nicolae Grigorescu, cu care el mai colaborase. Propune un model după tabloul în ulei „Țărancă cu oile la poiană” în care să apară și un semănător. În final, se acceptă o copertă cu o țărancă torcând, în dreapta semănătorului, și cu aceiași simbolistică pe care pictorul o gândise pentru îmbrăcăminte. Desculță, simbolizând viața de la țară, cu fustă neagră peste genunchi, cu ie și cârpă albă, combinația alb-negru
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]
-
executat de către pictorul Nicolae Grigorescu, cu care el mai colaborase. Propune un model după tabloul în ulei „Țărancă cu oile la poiană” în care să apară și un semănător. În final, se acceptă o copertă cu o țărancă torcând, în dreapta semănătorului, și cu aceiași simbolistică pe care pictorul o gândise pentru îmbrăcăminte. Desculță, simbolizând viața de la țară, cu fustă neagră peste genunchi, cu ie și cârpă albă, combinația alb-negru fiind specifică portului popular sibian, ungurenesc, combinezon și brâu pe roșu, motivele
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]
-
în format online, Artur Silvestri trimite în anul 2007 tuturor prietenilor, o "„Scrisoare de Bunavestire”" în care configurează conceptul de bază al noilor reviste literare reînființate online peste circa un veac și din care se adaptează și programul pentru „Sămănătorul”: „Semănătorul”: "„Acesta este un program nu de "ripostă" ci de "recucerire", de completare de informație și de alternativă, spărgând "nucleul dominant" ce impune teme, idei și nume într-un canon restrictiv care - dincolo de aspectul simplificator - ucide prin omisiune, "etichetism" stupid și
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]